1

PROIECT DE SPECIALITATE
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICARII
PROFESIONALE A ABSOLVENTILOR
INVATAMANTULUI LICEAL,FILIERA TEHNOLOGICA

Nivelul : 4

Domeniul : Servicii
C
alificarea : Tehnician în administra ție

Indrumator HRITCU CLAUDIA- GABRIELA

Absolvent
UNG
UREANU CATERINA VICTORITA

2017
2

Modalități de alegere, validare,

organizareșifuncționare a
ParlamentuluiRomâniei
3

CUPRINS

Capitolul I Structura Parlamentului Romaniei 1

Capitolul II Comisiile parlamentare 5

Capitolul III Legislatura, sesiunea și ședința 8

Capitolul IV Funcțiile Parlamentului 15

Bibliografie 22
4

Capitolul I Structura Parlamentului Romaniei

Structura Parlamentului Romaniei este bicamerala, cuprinzand Camera

Deputatilor si Senatul.
Reprezentantii poporului sunt alesi in Parlament, pe baza votului universal, egal,
direct, secret si liber consimtit, pe un mandat de 4 ani.
Camera Deputatilor si Senatul au prerogative egale, cu exceptia numirii numai de
catre Senat a Avocatului Poporului, justificand bicameralismul.
Organizarea interna a Parlamentului este stabilita prin regulament propriu.Pentru
indeplinirea atributiilor lor, Camerele isi organizeaza birouri, comisii care isi desfasoara
activitatea numai pe baza regulamentelor adoptate.
Convocat de Presedintele Romaniei, in cel mult 20 de zile de la alegeri,
Parlamentul isi desfasoara primele activitati separat in fiecare Camera, acestea
alegandu-si birouri de varsta, alcatuite din cel mai varstic parlamentar si 4 secretari,
stabiliti din randul celor mai tineri deputati, respectiv senatori.In vederea validarii
mandatelor parlamentarilor, Camerele isi aleg in prima lor sedinta cate o comisie de
validare, care trebuie sa reflecte configuratia politica rezultata din alegeri.
Camerele se pronunta printr-un singur vot asupra listei parlamentarilor
propusi pentru validare si prin vot separat pentru fiecare deputat sau senator propus sa
i se invalideze mandatul.Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul
majoritatii parlamentarilor prezenti.
Grupurile parlamentare se pot organiza separat pentru fiecare Cemera in
parte.Acestea sunt institutionalizate, beneficiaza de un sef, de un cabinet si de 1-5
experti, platiti din bugetul Camerei.Ele urmaresc formarea organelor de lucru si
desfasurarea activitatii fiecarei Camere, fiind constituite din cel putin 5 senatori sau 10
deputati, care au fost alesi pe listele aceluiasi partid.
5

In general, grupurile parlamentare au urmatoarele competente:

-fac propuneri pentru constituirea comisiilor de validare
-propun cate un candidat pentru functia de Presedinte al Camerei Deputatilor si cea de
Presedinte al Senatului.
-fac propuneri pentru candidatii membrilor birourilor celor doua Camere.
-isi dau acordul la desemnarea membrilor comisiilor parlamentare.
-participa la alcatuirea comisiilor de mediere.
-prezinta propuneri pentru stabilirea ordinii de zi.
-prezinta amendamente.
-pot cere presedintelui Camerei verificarea cvorumului.
-pot cere incheierea dezbaterilor asupra unei probleme puse in discutia Adunarii.
-pot adresa interpelari.
-au drept de initiativa legislativa.
Birourile permanente se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a camerei
Deputatilor si a Senatului si ele cuprind pe presedintele Camerei, pentru vicepresedinti,
patru secretari si 4 respectiv 2 chestori.
Pentru alegerea presedintelui este necesar, in primul scrutin, votul majoritatii
parlamentarilor, iar daca aceasta cerinta nu s-a realizat, se organizeaza cel de-al 2-lea
tur de scrutin, la care participa in Senat primii 2 candidati care au obtinut cel mai mare
numar de voturi exprimate, iar in Camera Deputatilor, daca nici un candidat nu a
intrunit, dupa 2 tururi, votul majoritatii deputatilor, se organizeaza noi tururi de scrutin,
in urma carora va fi desemnat presedinte candidatul care a obtinut majoritatea voturilor
deputatilor prezenti.Presedintele Camerei este ales, spre deosebire de ceilalti membrii ai
Biroului, pe durata intregului mandat al Camerei, iar odata cu alegerea lui,inceteaza
activitatea presedintelui de varsta.
Presedintele Camerei are urmatoarele atributii:
-convoaca Senatul sau, dupa caz, Camera Deputatilor in sesiuni ordinare si
extraordinare.
-conduce lucrarile Camerei si ale Biroului permanent.
-asigura ordinea in timpul dezbaterilor si respectarea regulamentului.
-anunta rezultatul votarii si hotararile adoptate.
-asigura legatura cu cealalta Camera, Presedintele Romaniei, Guvernul, Curtea
Constitutionala si Curtea Suprema de Justitie.
-asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei.
6

-reprezinta Camera in relatii interne sau externe.

-poate sesiza Curtea Constitutionala pentru ca aceasta sa se pronunte asupra
constititionalizarii legilor sau a Regulamentului Camerei Deputatilor, sau dupa caz, a
Senatului.
-indeplineste si alte sarcini prevazute de regulament sau date de Camera.
Vicepresedintii sunt alesi de grupurile parlamentare prin vot secret cu majoritatea
voturilor senatorilor.Acestia indeplinesc in ordinea stabilita de Biroul Permanent,
atributii ale presedintelui, la solicitarea sau in absenta acestuia.
Secretarii au ca sarcini principale:
-intocmirea listei cu inscrierile la cuvant in ordinea in care au fost facute.
-prezentarea propunerilor, amendamentelor si a oricaror alte comunicari adresate
Camerei.
-efectuarea apelului nominal.
-consemnarea rezultatului votului.
-tinerea evidentei hotararilor adoptate.
-supravegherea intocmirii stenogramelor.
-asistarea presedintelui in realizarea atributiilor ce-i revin acestuia si orice alte sarcini
incredintate de acesta la Biroul Permanent.
Chestorii au sarcina:
-sa verifice modul de gestionare a patrimoniului Camerei Deputatilor sau, dupa caz, a
Senatului.
-exercita controlul financiar asupra cheltuielilor.
- prezinta proiectul de buget si incheierea exercitiului bugetar.
-asigura mentinerea ordinii si indeplinesc orice alte sarcini date de presedinte sau Biroul
Permanent.
Biroul Permanent este un organ intern al Camerei, un organ de stat care are
urmatoarele atributii:
 -propune adunarii datele de incepere si terminare a sesiunii.
 -solicita presedintelui adunarii convoacarea sesiunii extraordinare.
 -supune aprobarii regulamentului Camerei Deputatilor, sau dupa caz, al
Senatului,precum si propunerile de modificare a acestuia.
 -pregateste si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor.
 -la propunerea grupurilor paelamentare, supune votului parlamentarilor
competenta nominala a comisiilor parlamentare.
7

 -primeste proiectele de legi si propunerile legislative si sesizeaza comisiile

permanente in vederea intocmirii rapoartelor si elaborarii avizelor.
 -dispune difuzarea rapoartelor.
 -intocmeste, cu consultarea presedintilor grupurilor parlamentare si a comisiilor
permanente, proiectul ordinii de zi si a sedintelor adunarii si programul de
lucru.
 -analizeaza si supune dezbaterii orientarilor generale de politica externa a
Romaniei.
 -propune spre aprobare competenta delegatiilor permanente la organizatiile
parlamentare
 internationale.
 -prezinta adunarii proiectul de buget al acesteia si contul de incheiere a
exercitiului bugetar.
 -exercita controlul financiar-contabil.
 -aproba regulamentul de organizare si functionare a serviciilor Camerei.
 -indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de regulament sau insarcinari
date de adunare.
8

Capitolul II Comisiile parlamentare

Comisiile parlamentare: sunt organe de lucru ale Adunarii Deputatilor, sau dupa
caz, a Senatului, care au scopul de a indeplini insarcinarile ce le sunt incerdintate in
vederea pregatirii lucrarilor fiecarei Camere.
Sunt alcatuite dintr-un numar restrans de parlamentari, care au ca sarcina sa
examineze in mod detaliat problemele care sunt supuse dezbaterii Parlamentului si apoi
sa-i prezinte acestuia rapoarte cu propuneri adecvate.
Comisiile parlamentare pot fi:
-permanente.
-temporare, in care intra cele speciale, de ancheta si de mediere.
De cele mai multe ori comisiile apartin unei singure Camere, dar in unele
imprejurari se pot constitui comisii mixte, comune celor 2 Camere, care la randul lor
pot fi permanente sau temporare.
Numarul, denumirea si competenta fiecareia precum si numarul membrilor
comisiilor parlamentare se stabilesc de Camera, la propunerea Biroului Permanent.
In prima sedinta, convocata de presedintele adunarii, comisiile isi aleg
birourile, compuse dintr-un presedinte, 1-2 vicepresedinti si 1-2 secretari,dupa care isi
adopta regulamentul de organizare si functionare.
Biroul propune ordinea de zi a fiecarei sedinte, sarcinile fiecarui membru al
comisiei si in general,orice alte masuri pentru organizarea bunului mers al activitatii
comisiei.
Presedintele comisiei conduce sedintele, poate propune participarea la lucrari si a
altor persoane din afara ei, are acces la lucrarile altor comisii,asigura reprezentarea
comisiei in rapoartele cu Biroul Permanent si celelalte comisii.
Sedintele comisiilor, la a caror lucrari participarea parlamentarilor este
obligatorie, nu sunt publice.
Membrii Guvernului au acces la lucrarile comisiilor, iar cand solicitarea vine din
partea acestora, prezenta lor este obligatorie.
Comisiile permanente: sunt alese pe toata durata mandatului Camerei
Deputatilor si a Senatului, pe domenii de activitate.
9

Fiecare parlamentar este obligat sa faca parte din cel putin o comisie
permanenta, cu exceptia membrilor Biroului permanent, al Camerei Deputatilor si
respectiv a presedintelui Senatului si a senatorilor membri ai Guvernului.
Calitatea de membru al comisiei permanente poate inceta la propunerea grupului
parlamentar din care face parte senatorul respectiv sau prin revocarea deputatului cu
votul majoritatii deputatilor din Comisie,la cererea grupului parlamentar care l-a propus
sau a unei treimi din numarul membrilor Comisiei.
Atributiile principale ale comisiilor permanente sunt:
-examinarea proiectelor si propunerilor legislative in vederea elaborarii rapoartelor sau
avizelor.
-efectuarea de ancheta parlamentare.
-solicitarea de rapoarte, informari si documentatii de la autoritatile a caror activitate
intra in sfera lor de competenta.
-dezbaterea si adoptarea de hotarari cu privire la toate problemele transmise de Biroul
permanent al adunarii.
In cazul in care o comisie permanenta, in cadrul atributiilor sale, initiaza o
ancheta privitoare la activitatea desfasurata de Guvern sau de administratia publica, are
nevoie de aprobarea adunarii, careia trebuie sa-i prezinte o cerere scrisa, adoptata cu
votul majoritatii membrilor sai, in care sa precizeze domeniile anchetei, scopul ei,
mijloacele necesare si termenul de prezentare a raportului.
In vederea desfasurarii anchetei, comisia permanenta poate invita, pentru a da
relatii, orice persoana, care este obligata sa se prezinte si sa raspunda la intrebarile care
ii sunt puse, cu exceptia intrebarilor legate de viata personala sau de secrete de stat de
importanta deosebita.Nu pot fi invitati pentru a da relatii in fata comisiilor permanente
Presedintele Romaniei, presedintii celor 2 Camere, Avocatul Poporului, membrii Curtii
Constitutionale si ai Curtii de Conturi, Judecatorii Curtii Supreme de Justitie si
procurorul general.
Comisiile speciale se constituie, prin hotarari ale Camerei Deputatilor
si ale Senatului, pentru avizarea unor proiecte de legi complexe, pentru elaborarea unor
propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate in hotararea de infiintare a
comisiei.
Comisiile de ancheta se constituie la cererea unor treimi din membrii
fiecarei Camere si au un caracter temporar.
Comisiile de mediere sunt constituite in cadrul procedurii de mediere.
10

Comisiile comune ale Camerei Deputatilor si ale Senatului pot fi constituite

in baza prevederilor art. 61 alin. 4 din Constitutie si a reglementarilor proprii ale celor 2
Camere.

Capitolul III Legislatura, sesiunea și ședința

Legislatura, sesiunea si sedinta reprezinta perioade distincte de timp in
11

care Parlamentul isi desfasoara activitatea.Camera Deputatilor si Senatul sunt alese

pentru un mandat de 4 ani.
Mandatul Parlamentului Romaniei inceteaza in in mod colectiv la implinirea
acestui termen de 4 ani, putand fi totusi prelungit prin lege organica in caz de razboi
sau catastrofa.
Incetarea mandatului Parlamentului poate avea loc si inainte de termenul de 4
ani, prin dizolvarea acestuia, in conditiile art. 89 din Constitutie.
Alegerile pentru Parlament se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea
mandatului sau dizolvarea celor doua Camere.
Sesiunea este forma organizatorica de lucru a Parlamentului, adica perioada
de timp din cadrul unui an calendaristic in care isi desfasoara activitatea in mod
continuu.Spre deosebire de Guvern, care isi desfasoara activitatea in mod neintrerupt,
Parlamentul se reuneste pentru perioade de timp limitate, care se numesc sesiuni.
Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc separat, in 2 sesiuni ordinare pe
an.Prima sesiune ordinara are loc in perioada februarie-iunie, iar cea de a doua in
septembrie-decembrie.Convocarea Camerelor in sesiuni ordinare se face numai de catre
presedintii acestora, asigurandu-se in acest mod independenta Parlamentului.
Sedinta constituie modalitatea de constituire a Camerei in reuniune plenara in
scopul dezbaterii ordinii de zi.Potrivit regulamentelor proprii, fiecare Camera isi
desfasoara activitatea separat in plen, pe comisii si grupuri parlamentare, in primele 4-5
zile ale saptamanii.In afara sedintelor ordinare din aceste zile, la propunerea Biroului
permanent, se pot tine sedinte si in alte zile.
Sedinta este condusa de presedintele Camerei sau de vicepresedintele care il
inlocuieste, asistat de doi secretari.
In timpul sedintei, presedintele, care conduce dezbaterile, vegheaza la
respectarea regulamentului si mentinerea ordinii in sala.Parlamentarii iau cuvantul, in
ordinea de pe lista pe care s-au inscris in prealabil, numai cu aprobarea presedintelui,
care, poate sa limiteze durata luarilor de cuvant sau sa propuna sistarea sedintelor.
Cei care iau cuvantul au obligatia sa se refere doar la problema pentru care s-au
inscris la cuvant, in caz contrar, dupa ce li s-a atras atentia, presedintele le poate
retrage cuvantul.De asemenea, presedintele poate cere evacuarea din sala a
parlamentarilor care tulbura sedinta.
Sedintele sunt publice, in afara cazurilor in care majoritatea
parlamentarilor prezenti stabilesc prin vot ca acestea sa fie secrete.De altfel, la toate
12

sedintele Senatului este obligatorie prezenta a cel putin unui reprezentant al

Guvernului.
La sedintele publice pot asista diplomati, reprezentanti ai presei, radioului si
televiziunii, precum si alti cetateni, pe baza acreditarii sau a invitatiei emise de
secretarul general al aparatului Camerei, in conditiile stabilite de Biroul permanent.
Parlamentarii au obligatia sa fie prezenti la sedintele Camerei din care fac parte,
lipsa trebuind sa fie motivata Biroului permanent.
Ordinea de zi a sedintelor este aprobata de Camera, in ultima zi de lucru inaintea
perioadei pentru care a fost intocmita, cu cel putin jumatate plus unu din numarul
parlamentarilor prezenti, dupa care se distribuie acestora si se afiseaza la sediul
Camerei.
Procedura de vot este modalitatea prin care parlamentarii isi exprima
vointa cu privire la problemele supuse dezbaterii Camerei Deputatilor si
Senatului.Votul este actul care determina formarea unei majoritati de opinie asupra
problemei pusa in dezbatere, concretizand astfel principiul democratic al majoritatii.
Votul parlamentarului este personal, fiind obligat sa participe la sedintele Camerei
din care face parte.Votul poate fi deschis, cand se exprima public prin ridicare de maini,
apel nominal, ridicare in picioare sau electronic.
Votul poate fi secret, cand se exprima prin buletine de vot, pentru alegerea sau
numirea in unele functii, prin bile, sau electronic, in cazul votarii legilor, hotararrilor
sau motiunilor.In cazul votului prin bile, parlamentarii primesc cate doua bile una alba
si una neagra, pe care le introduc in cele doua urne, care si ele sunt una alba si una
neagra.Bila introdusa in urna alba si bila neagra introdusa in urna neagra inseamna
votul pentruiar bila neagra introdusa in urna alba si bila alba introdusa in urna neagra
inseamna vot contra.
Votul electronic se desfasoara prin conectarea unuia din contactele care
reprezinta vot pentru vot contra sau abtinerea.
Cand se voteaza cu buletine, pe fiecare se trece numarul de ordine, numele si
prenumele candidatului, functia pentru care candideaza si grupul parlamentar din care
face parte.
Constatarea rezultatului votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin
proces-verbal, incheiat in prezenta membrilor Biroului permanent al Camerei.Vali-
darea votului se face tinand seama de doua conditii:
-sa se fi intrunit cvorumul pentru ca adunarea sa fie constituita legal, adica majoritatea
13

membrilor ei.
-obtinerea majoritatii calificate a cel putin doua treimi din numarul total al membrilor
Camerei, in cazul adoptarii unor legi constitutionale.
Sedintele comune ale Cemerei Deputatilor si Senatului au loc in cazurile
stabilite de Constitutie cum ar fi:
-adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire a Constitutiei in cazul in care, prin
procedura de mediere, Camerele nu ajung la un acord.
-depunerea juramantului de catre Presedintele Romaniei.
-punerea sub acuzare a acestuia pentru inalta tradare.
-primirea mesajului Presedintelui Romaniei.
-aprobarea bugetului de stat.
-examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de Conturi.
-numirea directorului Serviciului Roman de Informatii.
Proiectele de legi si celelalte acte care se dezbat in sedinta trebuie supuse in
prealabil dezbaterii in sedinta comuna de comisiile permanente a celor doua Camere,
sesizate in fond, care intocmesc un raport comun.
Lucrarile sedintelor comune sunt conduse alternativ de presedintele Camerei
Deputatilor si de presedintele Senatului, asistati de doi secretari, cate unul din partea
fiecarei Camere.
Sedintele comune sunt publice, afara de cazurile cand se stabileste prin votul
majoritatii simple a celor prezenti, ca acestea sa fie secrete.
Prezenta deputatilor si senatorilor este obligatorie, iar presedintele sedintei anunta
ordinea de zi, care se adopta cu votul deschis a cel putin jumatate plus unu din numarul
deputatilor si senatorilor prezenti.
Deputatii si senatorii iau cuvantul in ordinea inscrierii pe lista, cu incuviintarea
presedintelui, iar ministrilor li se poate da cuvantul in orice faza a dezbaterilor si ori de
cate ori il solicita.
Presedintele sau un grup de parlamentari poate cere incheierea dezbaterii unei
probleme puse in discutie, cererea adoptandu-se cu votul majoritatii simple a
deputatilor si senatorilor prezenti.Dezbaterile se inregistreaza pe banda magnetica si se
stenografiaza, asigurandu-se publicarea in Monitorul Oficial,partea a-II-a
Camera Deputatilor si Senatul, intrunite in sedinta comuna, stabilesc de fiecare
data ce procedura de vot vor utiliza, in afara cazurilor in care este prevazuta o
procedura de vot obligatorie.
14

Votul poate fi deschis, cand rezultatul votarii se comunica de presedintele care

conduce sedinta, sau secret, exprimat electronic ori prin buletine de vot sau prin bile,
cand rezultatul se constata de catre Birourile permanente ale celor doua Camere.
In toate cazurile in care Camera Deputatilor si Senatul, in sedinte comune,
adopta legi, hotarari, motiuni, trebuie sa fie prezenti cel putin jumatate plus unu din
membrii celor 2 Camere.
Mandatul parlamentarilor romani este reprezentativ si are o durata de 4 ani,
in aceasta perioada acestia neputand fi revocati, dar pe de alta parte mandatul este
facultativ, cel care-l detine putand renunta la el.
Mandatul parlamentar are cateva caracteristici:
-se naste din votul corpului electoral, astfel ca el este general.
-este irevocabil, parlamentarii neputand pierde mandatul prin vointa celor care l-au
ales.
Mandatul de parlamentar presupune drepturi si obligatii specifice cum sunt:
-dreptul, dar si obligatia de a participa la sedintele Camerei din care face parte.
-dreptul la initiativa legislativa.
-dreptul de a pune intrebari si de a adresa interpelari.
-dreptul, dar si obligatia de a se informa prin intermediul mijloacelor specifice.
-obligatia politica de a mentine legatura cu electoratul, indeosebi cu cei din
circumscriptia electorala unde a fost ales.
-obligatia de a respecta prevederile regulamentului Camerei din care face parte.
-dreptul la imunitate parlamentara.
-dreptul la indemnitati.
-dreptul la concediu de boala sau interese personale.
-dreptul de a demisiona.
-dreptul de a purta un semn distinctiv al calitatii de parlamentar.
-dreptul de a avea pasaport diplomatic.
Incetarea mandatului poate fi colectiva, la incheierea legislaturii sau la
dizolvarea adunarii, ori individuala.Incetarea individuala a mandatului se realizeaza prin
cerere scrisa adresata presedintelui Camerei, carea are obligatia ca in sedinta publica
sa-l intrebe pe parlamentar daca isi mentine cererea.Daca raspunsul este afirmativ, ori
daca parlamentarul nu se prezinta sa raspunda, locul sau in Parlament este decarat
vacant.
Mandatul inceteaza individual de drept prin:
15

-decesul parlamentarului.
-stabilirea, ulterior validarii mandatului, a unei hotarari judecatoresti definitive de
condamnare la o pedeapsa complimentara, constand in pierderea drepturilor electorale
pe perioada alegerii in adunare.
-condamnarea definitiva a parlamentarului la o pedeapsa privativa de libertate.
Incompatibilitatile parlamentare sunt:
-nimeni nu poate avea, in acelasi timp, calitatea de deputat si senator.
-calitatea de deputat sau senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii
publice de autoritate cu exceptia celei de membru al Guvernului.
-alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
Parlamentarul aflat intr-o situatie de incompatibilitate are obligatia sa demisioneze
in termen de 10 zile cand a fost ales in Camera Deputatilor sau in 30 de zile de la data
validarii mandatului de senator.
Dupa expirarea acestui termen, parlamentarul aflat in situatia de
incompatibilitate va fi declarat demisionat de Camera, la cererea Biroului permanent al
acesteia, pe baza raportului Comisiei Juridice de numiri, disciplina, imunitati si validari.
Parlamentarul are totodata obligatia ca in acelasi termen sa declare Biroului
permanent al Camerei orice activitate pe care va continua sa o desfasoare pe durata
mandatului.
Imunitatile parlamentare au ca scop protejarea parlamentarilor impotriva
urmarilor judiciare si garantarea libertatii de gandire si de actiune a acestora.In raport
cu obiectul lor, ele se impart in iresponsabilitati si inviolabilitati.
Iresponsabilitatea parlamentara are ca efect inlaturarea raspunderii juridice a
parlamentarului pentru voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea
mandatului, adica pentru activitatea pe care el o desfasoara in caliatate de deputat sau
senator.
Inviolabilitatea parlamentara urmareste prevenirea urmaririi judiciare a
deputatului sau a senatorului, fara incuviintarea prealabila a Camerei din care face
parte, pentru acte sau fapte de natura penala sau contraventionala savarsite in afara
exercitarii mandatului sau.
Astfel parlamentarul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in
judecata fara incuviintarea in prealabil a Camerei dupa ascultarea celui in cauza.
Cererea de retinere, arestare, perchezitionare sau trimitere in judecata penala
ori contraventionala se adreseaza presedintelui Camerei de catre ministrul justitiei.
16

Apoi presedintele o trimite spre examinare comisiei juridice, disciplina si imunitati, care
adopta o hotarare prin votul secret al majoritatii membrilor ei.Hotararea definitiva va fi
luata de Camera, prin votul secret a doua treimi din numarul parlamentarilor prezenti.
Competenta de judecata ii revine Curtii Supreme de Justitie.
In caz de infractiune flagranta, deputatul sau senatorul poate fi retinut si
supus perchezitiei, iar ministrul justitiei il va informa neitarziat pe presedintele Camerei
in legatura cu cele intamplate.
Spre deosebire de iresponsabilitate, inviolabilitateaare urmatoarele
trasaturi:
-este relativa, putand fi ridicata de Camera.
-are un caracter limitat, actionand numai in materie penala si contraventionala.
-ea se refera la fapte sau acte care nu sunt legate de exercitarea mandatului.
-este strict personala referindu-se numai la persoana parlamentarului, astfel ca
instigatorii complicii si alti participanti la comiterea infractiunii sau sau contraventiei nu
beneficiaza de ea.
-ea opereaza numai pe perioada in care persoana in cauza are calitatea de parlamentar.
Indemnitatile parlamentare au menirea sa asigure un trai decent deputatului
sau senatorului, mai ales ca in cele mai multe cazuri contractul sau de munca este
suspendat, cu exceptia cazurilor in care Biroul permanent al Camerei, la cererea celui in
cauza, decide altfel si are avizul unitatii.
Parlamentarii primesc o indemnizatie lunara stabilita prin lege, diurna pe
perioadele in care participa la lucrarile Camere, in plen sau in comisii, cazare gratuita
pentru cei care nu domiciliaza in Capitala, transport gratuit pe caile ferate, cu mijloace
auto, navale si aeriene interne, decontarea cheltuielilor de posta si telecomunicatii
interne facute pentru activitati legate de exercitarea mandatului.
Masurile disciplinare care pot fi luate impotriva parlamentarilor in cazul in
care comit abateri de la regulamentul Camerei din care fac parte sunt:
-avertismentul, care este aplicat de presedinte la prima abatere.
-chemarea la ordine, adresata celor care nesocotesc avertismentul continuand sa se
abata de la regulament sau celor care chiar de la prima abatere incalca in mod grav
precederile regulamentului.
-retragerea cuvantului are loc in cazul in care, dupa chemarea la ordine, parlamentarul
persista sa se abata de la regulament.
-excluderea temporara, de la o sedinta pana la 30 de sedinte din aceeasi sesiune a
17

Camerei Deputatilor, care are ca efect suspendarea indemnizatiei pe timpul excluderii,

suspendarea drepturilor ce tin de calitatea de deputat, cu exceptia imunitatii,
interzicerea accesului in localul Camerei si a participarii la lucrarile Comisiilor.
La aceste masuri mai poate fi adaugata si aceea de diminuare a indemnizatiei
lunare si a diurnei de sedinta, in functie de prezenta parlamentarilor la lucrarile
Camerei, hotarata de Biroul permanent.

Capitolul IV Funcțiile Parlamentului

1. Functia de legiferare este prevazuta in Constutie in art.58 alin. 1, care

stabileste ca Parlamentul este unica autoritate legiuitoare din Romania.Dar, pe langa
legi,Parlamentul mai poate adopta hotarari si motiuni.
Legile sunt elaborate de Parlament in baza prerogativei acesteia de a fi unica
autoritate legiuitoarea tarii si sunt de trei categotii: constitutionale, organice si
ordinare.
Sunt deci legi:
-codul civil.
-codul familiei.
-codul penal, care se aplica celor care incheie contracte, se casatoresc, savarsesc
 18

infractiuni.Nici un organ al statului nu poate elabora legi in afara de Parlament, care are
competenta exclusiva in acest domeniu.
Legea a fost definita ca actul juridic normativ emis de Parlament printr-o
anumita procedura stabilita in acest scop, in cadrul competentei legislative, prin care se stabilesc reguli
generale, a caror aplicare este asigurata, in caz de nevoie, prin puterea de constrangere a statului.
Procedura legislativa cuprinde mai multe etape:
Initiativa legislativa consta in dreptul de a sesiza Parlamentul cu un proiect de lege sau
propunere legislativa, declansandu-se in acest fel procedura legislativa.
Atr. 73 din Constitutie da drept de initiativa legislativa:
-Guvernului.
-deputatilor si senatorilor.
-cetatenilor, daca sunt cel putin 250.000 cu drept de vot si provin din cel putin un sfert
din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau un municipiul Bucuresti trebuie sa
fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul initiativei respective.
Guvernul are drept de initiativa nelimitat,Presedintele Romaniei nu are drept de
initiativa legislativa, iar deputatii si senatorii pot exercita acest drept.Initiativa
legislativa a cetatenilor este luata in dezbatere de Parlament numai dupa ce Curtea
Constitutionala a verificat indeplinirea conditiilor stabilite de Constitutie.
Proiectele de legi si propunerile legislative trebuie sa fie insotite de expunerile de
motive si redactata in forma proprie a unui act normativ, pe articole, capitole si
sectiuni.Proiecetele de legi se inainteaza Camerei insotite de avizul consultativ al
Consiliului Legislativ, dupa care proiectele si propunerile legislative se distribuie
parlamentarilor, urmand a fi inscrise in proiectul ordinii de zi dupa primirea raportului
comisiei sesizate.
Examinarea in comisiile permanente a proiectelor si propunerilor legislative se
face in urma trimiterii lor de catre Biroul permanent al Camerei.Initiatorul propunerii
are dreptul sa retraga pana la inscrierea acestuia in ordinea de zi.
Inscrierea in ordinea de zi a Camerei a proiectelor de legi si a propunerilor
legislative se face in termen de cel mult 30 de zile de la depunerea raportului comisiei
permanente sesizata in fond la Senat si in 10 zile la Camera Deputatilor.
Prezentarea proiectului sau propunerii legislative de catre initiator sau de catre
reprezentantul acestuia in plenul Camerei are loc pri expunerea motivelor care au
condus la promovarea proiectului respectiv.
Prezentarea raportului comisiei permanente se presedintele acesteia sau de un
19

raportor desemnat in plenul Camerei este faza urmatoare.

Dezbaterea generala si pe articole a proiectului sau propunerii legislative are loc,
are loc mai intai in Camera care a fost sesizata.In cadrul dezbaterii generale,
parlamentarii, cate unul din partea fiecarui grup parlamentar, iau cuvantul in ordinea
inscrierii, dar nu pot propune amendamente.
Urmeaza apoi discutarea fiecarui articol din propunere sau proiectul de lege,
inclusiv cu modificarile propuse de comisii, prilej cu care parlamentarii pot lua cuvantul
pentru a exprima punctul de vedere al grupului pe care-l reprezinta sau punctul de
vedere propriu.
Votul Camerei se exprima cu privire la fiecare articol, care se adopta cu votul
majoritatii parlamentarilor prezenti, dupa ce, in prealabil, Senatul sau Camera
Deputatilor s-au pronuntat prin vot distinctiv asupra fiecarui amendament, apoi se
trece la votul in ansamblu al proiectului de lege sau al initiativei legislative.Atunci cand
in Camera nu s-a intrunit cvorumul necesar, presedintele va fi obligat sa amane
votarea.
După adoptarea propunerii legislative sau al proiectului de lege de catre o
Camera, acesta se semneaza de catre prsedintele ei si se inainteaza celeilalte Camere si
i se aduce si la cunostinta Guvernului.
Procedura de mediere intre Camera Deputatilor si Senat are loc daca una dintre
ele adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea
adopatata de cealalta Camera.
Promulgarea legii aparte Presedintelui Romaniei si ea are loc dupa adoptarea de
catre Camera Deputatilor si Senat a initiativei legislative sau a proiectului de lege
readctat in text identic.Presedintele Romaniei are dreptul, inainte de a promulga legea,
sa ceara Parlamentului, o singura data reexaminarea acesteia in termen de 20 de zile de
la primirea ei spre promulgare.Dupa reexaminare, Presedintele este obligat sa o
promulge in termen de 10 zile de la primirea ei.
Publicarea ei in Monitorul Oficial reprezinta forma de publicitate pin care legea
este adusa la cunostinta populatiei.Legile intra in vigoare la data publicarii in
Monitor sau la data prevazuta in textul ei.
Legile constitutionale, adica acelea prin care se modifica, completeaza sau aproga
unele prevederi ale Constitutiei si care au fosta juridica suprema, necesita pentru
adopatarea lor o procedura speciala.Legile organice sunt acelea care stabilesc
organizarea si functionarea autoritatii publice.Sunt adoptate si modificate de fiecare din
20

cele doua Camere, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.Legile organice

reglementeaza urmatoarele domenii:
-sistemul electoral.
-organizarea si functionarea partidelor politice.
-organizarea si desfasurarea referendumului.
-organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
-regimul starii de asediu si a celei de urgenta.
-infractiunile, pedepsele si execuatarea acestora.
-acordarea gratierii colective.
-organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor
judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi.
-statutul functinarilor publici.
-contenciosul administrativ.
-regimul juridic general privind raporturile de munca, sindicatele si protectia sociala.
-regimul general al cultelor.
-organizarea generala a invatamantului.
-organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general al privind
autonomia locala.
-modul de stabilire a zonei economice exclusive.
-stabilirea frontierelor.
-cetatenia romana.
-stema si sigiliul tarii.
-organizarea serviciilor publice de radio si televiziune si controlul parlamentar asupra
lor.
-categoriile functionarilor publici care nu pot face parte din partide politice.
-Avocatul Poporului.
-prelungirea mandatului parlamentar in caz de razboi sau catastrofa.
-incopatibilitatile parlamentare, altele decat cele stabilite in Constitutie.
-prelungirea mandatului Presedintelui Romaniei in caz de razboi sau catastrofa.
-stabilirea membrilor Guvernului, in afara primului ministru si a ministrilor.
-structura sistemului national de aparare, organizarea armatei, pregatirea populatiei, a
economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare.
-organizarea politiei, a serviciului de informatii a statulu, precum si celelalte
componente ale fortelor armate si statutul cadrelor militare ale acestora.
21

-organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Legile bugetare sunt elaborate de Guvern si aprobate de Parlament.Aceste legi
sunt anuale si adoptarea lor trebuie facuta cu cel putin 3 zile inainte de expirarea
exercitiului bugetar, altfel se va aplica bugetul de stat al anului precedent pana la
adoptarea noilor bugete.Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa in
conditiile legii.
Legile de ratificare a tratatelor internationale incheiate de Presedintele Romaniei
si negociate de Guvern, sunt emise de Parlament, in baza cererii de ratificare facua in
termen de 60 de zile de la incheierea tratatelor.
Hotararile sunt acte juridice ale Camerei Deputatilor sau ale Senatului pot fi cu
caracter normativ si cu caracter nenormativ.
Hotararile normative au un caracter inferior legilor, nu mai necesita initiativa
legislativa, nu trebuie examinate inainte de adoptare in comisiile permanente, nu sunt
supuse promulgarii, fiind semnate numai de presedintele Camerei si nu trebuie
publicate in Monitorul Oficial.Atat Camera Deputatilor cat si Senatul pot emite
hotarari proprii, dar si comune.
Motiunile sunt propuneri facute unei adunari deliberante de catre unul sau mai
multi membrii ai acesteia.Pentru initierea ei este nevoie de cel putin o patrime din
numarul senatorilor sau de cel putin 50 de deputati, care trebuie sa-si motiveze
actiunea.Un parlamentar nu poate semna mai multe motiuni.
Delegarea legislativa este modalitatea prin care Parlamentul poate abilita
Guvernul, printr-o lege specifica, sa emita ordonante in domenii care nu fac obiectul
legii organice.Aceasta are loc de obicei in perioada in care Parlamentul nu este in
sesiune.
Functia de control a Parlamentului are un caracter plenar, diferentiat si
complex, cuprinzand toate activitatile desfasurate pe baza dispozitiilor Constitutiei si a
legilor si se infaptuieste de ambele Camere.Functia de control se realizeaza prin
urmatoarele modalitati:
-consultarea prealabila a Parlamentului are loc in 2 situatii, inainte de dizolvarea de
catre Presedintele Romaniei a Parlamentului, atunci cand acesta nu a acordat votul de
incredere Guvernului, in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa
respingerea a cel putin doua solicitari de investitura iar cea de-a doua modalitate,
inainte ca Presedintele sa ceara poporului sa-si exprime prin referendum vointa cu
privire la problemele de interes national.
22

-incuviintarea unor masuri luate de executiv cum sunt starea de asediu sau cea de
urgenta in tara sau in unele localitati, care trebuie facuta in cel mult 5 zile de la luarea
hotararii si convocarea in 48 de ore a Parlamentului daca nu se afla in sesiune.
-declararea de catre Presedinte a mobilizarii generale sau partiale a fortelor armate se
face cu aprobarea prealabila a Parlamentului.
-intrebarile constau in solicitarile facute de parlamentari Guvernului de a raspunde daca
un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta.
-interpelarile constau in cereri scrise si motivate adresate de un grup parlamentar, de
unul sau mai multi parlamentari Guvernului prin care se solicita explicatii asupra
politicii acestuia in probleme ale activitatii interne sau externe.Acestea se citesc in
sedinte publice ale Camerei, se afiseaza la sediul acesteia si se comunica primului-
ministru.
- dreptul parlamentarlor la informare consta in posibilitatea de a cere, printr-o petitie
adresata presedintelui Camerei, de la Guvern sau de la organele centrale ale
administratiei publice, orice acte sau dosare, precum si alte informatii utile pentru
activitatea sa.Nu sunt admise informatii privind secrete de stat sau cele de importanta
deosebita.
- Guvernul isi poate angaja raspunderea in sedinta comuna a celor 2 Camere cu privire
la un program, o declaratie de politica generala sau a unui proiect de lege.
- motiunea de cenzura consta in retragerea increderii acordata de Parlament
Guvernului.Fiecare membru al Guvernului raspunde politic si solidar cu ceilalti membrii
ai organului di care face parte si pentru actele acestuia.Demiterea Guvernului sr
realizeaza in urmatoarele conditii:
-motiunea poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si
senatorilor.
-depunerea ei se comunica Guvernului.
-se prezinta in sedinta comuna a celor doua Camere.
-se dezbate in 3 zile de la data depunerii ei.
-daca a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia in aceeasi
sesiune o noua motiune de cenzura.
-dreptul de a cere urmarirea penala a mambrilor Guvernului pentru faptele sale apartine
Presedintelui, Camerei Deputatilor si Senatului, cazurile de raspundere reglementandu-
se prin legea raspunderii ministeriale.Trimiterea in judecata in fata Curtii Supreme de
Justitie, are ca efect suspendarea din functie a membrilor Guvernului.
23

-suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei poate fi hotarata de cele 2 Camere,

in sedinta comuna, cu votul majoritatii, in cazul savarsirii unor fapte grave prin care
incalca prevederile Constitutiei.De asemenea, Parlamentul, in sedinta comuna, are
posibilitatea ca sa puna sub acuzare pe Presedintele Romaniei pentru faptele de inalta
tradare, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si
senatorilor.Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, iar Presedintele
este demis dupa o hotarare definitiva.
Functia de alegere, avizare, numire si revocare a unor persoane exprima un
drept al Parlamentului de a institutionaliza,pe baza dispozitiilor constitutionale, celelalte
autoritati statale.
Parlamentul investeste prin votul sau de incredere Guvernul.Fiecare Camera
numeste cate 3 membrii in Curtea Constitutionala.Senatul numeste Avocatul
Poporului.Cele 2 Camere, in sedinta comuna, aleg magistratii care alcatuiesc Consiliul
Suprem al Magistraturii, numeste membrii Curtii de Conturi si pe directorul SRI, la
propunerea Presedintelui Romaniei.
Functia de directionare a politicii externe se concretizeaza in stabilirea cadrului
si obiectivelor principaleale statului roman pe plan extern.Principalele atributii sunt:
-ratificarea si denuntarea unor tratate internationale.
-declararea starii de asediu.
-suspendarea si incetarea ostilitatilor militare.
-adoptarea de mesaje, declaratii, motiuni cu caracter politic referitoare la unele
probleme de politica externa.
Functia de organizare interna si de functionare este proprie fiecarei Camere si se
concretizeaza in principal prin adoptarea regulamentelor proprii si regulamentului
pentru desfasurarea sedintelor comune.
24

Bibliografie
1. Regulamentul  de   organizare   şi   funcţionare   a   Autorităţii
Electorale   Permanente,   aprobat   prin   Hotărârea   Birourilor
permanente ale Camerei Deputaților și a Senatului nr. 2/2007, cu
modificările şi completările ulterioare;
2. Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
3. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei
Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii
Electorale Permanente;
4. Legea   nr.   370/2004   pentru   alegerea   Preşedintelui   României,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
5. Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale
nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.
393/2004 privind Statutul aleşilor locali;
6. Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor
pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
7. Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată;
25

8. Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al

contravenţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare;