Stadiul implementării strategiei privind

educaŃia timpurie şi analiza practicilor

promiŃătoare în educaŃia timpurie din
România

1
Lucrare realizată şi tipărită în 1.500 de exemplare cu sprijinul Reprezentanţei UNICEF
în România.

Autori:
Anca Nedelcu, Cătălina Ulrich

Coordonator din partea UNICEF România:

Luminiţa Costache, Specialist Educaţie

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

NEDELCU, ANCA
Stadiul implementării strategiei privind educaţia timpurie şi analiza
practicilor promiţătoare în educaţia timpurie din România / Anca Nedelcu,
Cătălina Ulrich ; coord. din partea UNCEF România: Luminiţa Costache. - Buzău
: Alpha MDN, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-973-139-313-1

I. Ulrich, Cătălina
II. Costache, Luminiţa (coord.)

37.015.3:373.24

Copyright poză copertă

© UNICEF România/ Radu Sandovici

Editura ALPHA MDN

ISBN 978-973-139-313-1

2
Prezentul studiu este rezultatul cooperării dintre autoare şi echipa departa-
mentului de educaŃie a biroului UNICEF în România, respectiv LuminiŃa
Costache, Specialist EducaŃie şi Eugen Crai, Consultant EducaŃie. Studiul a
beneficiat de sprijinul constant şi de contribuŃiile relevante ale reprezentanŃilor
Ministerului EducaŃiei şi Cercetării ŞtiinŃifice implicaŃi în gestionarea
politicilor privind educaŃia timpurie în România. SusŃinerea din partea doamnei
Subsecretar de Stat Liliana Preoteasa şi a doamnei Viorica Preda, inspector în
cadrul DirecŃiei de ÎnvăŃământ Preuniversitar şi ÎnvăŃare pe Tot Parcursul
VieŃii trebuie subliniate în acest context.

Totodată, sunt adresate mulŃumiri şi către toate cadrele didactice participante

la focus grupurile derulate, către toŃi reprezentanŃii organizaŃiilor care au
completat chestionarele, către studentele Miruna Miulescu, Lavina Matei şi
Mariana Moraru, voluntari în cadrul acestui proiect de cercetare.

3
 Lista de abrevieri
ACOR – AsociaŃia Comunelor din România
ARACIP – AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul
Preuniversitar
ARED – AsociaŃia Română pentru EducaŃie şi Dezvoltare
BM – Banca Mondială
CCD – Casa Corpului Didactic
CEDP – Centrul pentru EducaŃie şi Dezvoltare Profesională Step by Step
CES – CerinŃe EducaŃionale Speciale
CRED – Centrul Resurse pentru EducaŃie şi Dezvoltare
CREI – Centrul de Resurse pentru EducaŃia Incluzivă
CRIPS – Centrul de Resurse şi Informare pentru Profesiuni Sociale
CRISS – Centrul Romilor pentru IntervenŃie Socială şi Studii
CJRAE – Centrul JudeŃean de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională
CMBRAE – Centrul Municipiului Bucureşti pentru Resurse şi AsistenŃă
EducaŃională
CRSE – Centrul de Resurse şi Sprijin în EducaŃie
DTC – Dezvoltarea timpurie a copilului
DGASPC – DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului
ET – EducaŃie Timpurie
FCN – FundaŃia Copiii Noştri
FPSE – Facultatea de Psihologie şi ŞtiinŃele EducaŃiei
INS – Institutul NaŃional de Statistică
ISE – Institutul de ŞtiinŃele EducaŃiei
ISJ – Inspectoratul Şcolar JudeŃean
ISMB – Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti
ISSA – AsociaŃia InternaŃională Step by Step
LEN – Legea EducaŃiei NaŃionale nr.1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare
MEN – Ministerul EducaŃiei NaŃionale
MECS – Ministerul EducaŃiei şi Cercetării ŞtiinŃifice
MECT – Ministerul EducaŃiei, Cercetării şi Tineretului
MECTS - Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
MMFPS – Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale

4
MMFPSPV – Ministerul Muncii, Familiei, ProtecŃiei Sociale şi Persoanelor
Vârstnice
MS – Ministerul SănătăŃii
ONG – OrganizaŃie Non-Guvernamentală
OSCE – OrganizaŃia pentru Securitate şi Cooperare în Europa
PETAS - Proiect de EducaŃie Timpurie pe Arii de Stimulare
PETI – Proiect de EducaŃie Timpurie Incluzivă
PIB – Produsul Intern Brut
PIPP – Pedagogia ÎnvăŃământului Primar şi Preşcolar
PRET – Proiectul pentru Reforma EducaŃiei Timpurii
RFDIT – Repere fundamentale în învăŃarea şi dezvoltarea timpurie a copilului
de la naştere la 7 ani
RODACIE – Centrul Româno-Danez pentru EducaŃie Integrată
SET – Strategia privind EducaŃia Timpurie
UAIC – Universitatea Alexandru Ioan Cuza
UB – Universitatea Bucureşti
UBB – Universitatea Babeş Bolyai Cluj Napoca
UNHCR – Înaltul Comisariat al NaŃiunilor Unite pentru RefugiaŃi
USAID – AgenŃia Statelor Unite pentru Dezvoltare InternaŃională
VIA UK – VIA University College, Danemarca

5
Cuprins

INTRODUCERE ................................................................................... 11
CAPITOLUL 1. STUDIU PRIVIND STADIUL IMPLEMENTĂRII
STRATEGIEI PRIVIND EDUCAłIA TIMPURIE (SET) .................. 13
1. EducaŃia timpurie în România: privire de ansamblu10 ................... 15
2. Preambul ............................................................................................ 20
3. Cadrul metodologic............................................................................ 22
3.1. Metode, instrumente.................................................................... 22
3.2. PrecauŃii şi limite......................................................................... 25
4. Analiza stadiului implementării ........................................................ 27
Măsura 1. ÎmbunătăŃirea cadrului legal pentru instaurarea, ca prioritate
naŃională, a Sistemului de EducaŃie Timpurie a Copilului (ETC) .............. 28
Submăsura 1.1. Revizuirea legislaŃiei specifice din perspectiva susŃinerii
educaŃiei timpurii ................................................................................ 29
Submăsura 1.2. Derularea unei campanii de informare a opiniei publice
cu privire la importanŃa educaŃiei timpuri ............................................ 32
Măsura 2: ÎmbunătăŃirea accesului la educaŃie începând cu educaŃia
timpurie................................................................................................... 33
Submăsura 2.1.: Acces crescut în învăŃământul preşcolar (3-6 ani), în
special pentru copiii romi.................................................................... 34
Submăsura 2.2.: Acces crescut la programele de educaŃie timpurie a
copiilor de la naştere la 3 ani, inclusiv a celor de etnie roma ................ 36
Măsura 3. ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciilor educaŃionale pentru copiii de la
naştere la 6 ani......................................................................................... 41
Submăsura 3.1.: Ameliorarea calităŃii serviciilor din instituŃiile pentru
educaŃie timpurie ................................................................................ 42
Submăsura 3.2.: Creşterea adecvată a cheltuielilor pe copil în domeniul
educaŃiei din produsul intern brut ........................................................ 46
Submăsura 3.3.: Dezvoltarea/revizuirea curriculumului pentru educaŃie
timpurie (de la naştere la 6 ani) ........................................................... 46
Submăsura 3.4.: Formarea părinŃilor (inclusiv taŃi) în domeniul educaŃiei
timpurii............................................................................................... 48

6
 Submăsura 3.5.: Formarea cadrelor didactice şi personal din învăŃământ
format în domeniul educaŃiei timpurii ................................................. 50
Submăsura 3.6.: Crearea şi distribuirea de materiale de învăŃare .......... 51
Submăsura 3.7.: Asigurarea echităŃii de gen ........................................ 52
Măsura 4. Asigurarea unui acces echitabil pentru copiii minorităŃilor etnice şi
pentru cei din grupuri dezavantajate (copii aflaŃi în situaŃie de risc sau care au
fost lăsaŃi în afara sistemului)................................................................... 55
Submăsura 4.1.: Crearea condiŃiilor necesare pentru cuprinderea cât mai de
timpuriu în învăŃământul de masă a copiilor din grupuri vulnerabile şi a
copiilor cu nevoi speciale.................................................................... 56
Submăsura 4.2.: Dezvoltarea unor programe tip grădiniŃa de vară........ 58
Măsura 5. Dezvoltarea de opŃiuni alternative şi comunitare pentru
îmbunătăŃirea eficienŃei serviciilor de educaŃie timpurie ........................... 60
Măsura 6. Coordonarea cu alte sectoare (de exemplu: sănătate şi protecŃie
socială) în vederea dezvoltării şi implementării unui program convergent
de Dezvoltare Timpurie a Copilului ......................................................... 62
Concluzii şi recomandări generale ........................................................ 65
Măsuri prioritare pe termen mediu şi lung........................................... 67
Bibliografie............................................................................................. 70

CAPITOLUL 2. PRACTICI PROMIłĂTOARE ÎN DOMENIUL

EDUCAłIEI TIMPURII DIN ROMÂNIA........................................... 73
Sumar..................................................................................................... 75
Introducere ............................................................................................ 79
1. Cadrul conceptual privind practicile bune în educaŃia timpurie ..... 80
1.1. Delimitări conceptuale ...................................................................... 81
1.1.1. DefiniŃii .................................................................................... 81
1.1.2. Tipologii ................................................................................... 83
1.1.3. Criterii ...................................................................................... 84
2. Cadrul metodologic............................................................................ 88
2.1. Pluralitatea perspectivelor de analiză a practicilor din educaŃia
timpurie................................................................................................... 88
2.1.1. Teme transversale la nivel internaŃional ..................................... 88

7
 2.1.2. Teme transversale la nivel naŃional ............................................ 90
2.2. Cadrul metodologic al cercetării........................................................ 91
2.3. Tipologii ale practicilor din educaŃia timpurie.................................... 96
3. SelecŃia practicilor din domeniul educaŃiei timpurii......................... 99
3.1.1. Metodologia de selecŃie............................................................. 99
Concluzii ................................................................................................ 117
Recomandări.......................................................................................... 119
Bibliografie............................................................................................. 121

ANEXE................................................................................................... 123
ANEXA 1. Ghid de interviu focalizat de grup 17 iulie 2014 ..................... 123
ANEXA 2. Chestionar ............................................................................. 125
ANEXA 3. PRACTICI CARE PROMIT: sursă chestionare online ........... 132

8
Lista figurilor şi a tabelelor

CAPITOLUL 1
Tabelul 3.1: Metode, instrumente............................................................. 22
Tabelul Măsura 1: ÎmbunătăŃirea cadrului legal pentru instaurarea, ca prio-
ritate naŃională, a Sistemului de EducaŃie Timpurie a Copilului (ETC) ..... 28
Tabelul Măsura 2: ÎmbunătăŃirea accesului la educaŃie începând cu educaŃia
timpurie................................................................................................... 33
Tabelul Măsura 3: ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciilor educaŃionale pentru
copiii de la naştere la 6 ani....................................................................... 41
Tabelul Progrese din domeniul educaŃiei timpurii..................................... 48
Tabelul Măsura 4: Asigurarea unui acces echitabil pentru copiii minorită-
Ńilor etnice şi pentru cei din grupuri dezavantajate (copii aflaŃi în situaŃie
de risc sau care au fost lăsaŃi în afara sistemului)...................................... 45
Tabelul Măsura 5: Dezvoltarea de opŃiuni alternative şi comunitare pentru
îmbunătăŃirea eficienŃei serviciilor de educaŃie timpurie ........................... 59
Tabelul Măsura 6: Coordonarea cu alte sectoare (de exemplu: sănătate şi
protecŃie socială) în vederea dezvoltării şi implementării unui program
convergent de Dezvoltare Timpurie a Copilului ....................................... 61

CAPITOLUL 2
Tabelul 1: Criterii de descriere a practicilor bune ..................................... 85
Figura 2: Aspecte transversale.................................................................. 91
Tabelul 3: Etapele cercetării..................................................................... 91
Tabelul 4: Surse de date şi metode ........................................................... 92
Figura 5: Tipologia practicilor din domeniul educaŃiei timpurii ................ 98
Tabelul 6: Procesul de selecŃie a practicilor .............................................. 99
Tabelul 7: Întrebările din chestionar şi corelarea lor cu obiectivele ........... 100
Tabelul 8: EXEMPLE PRACTICI ŞI CRITERII. PRIMA LISTĂ ............ 106
Tabelul 9: EXEMPLE PRACTICI ŞI CRITERII. LISTA A DOUA
(RESTRÂNSĂ) ....................................................................................... 114

9
10
INTRODUCERE

EducaŃia începe chiar înainte de naştere şi continuă pe tot parcursul vieŃii.

EducaŃia este deci o călătorie la fel de lungă ca viaŃa, iar primii paşi ai acestui
drum important pentru fiecare din noi începe cu educaŃia timpurie. Cercetările
din ce în ce mai numeroase privind educaŃia timpurie subliniază importanŃa
deseori ignorată a acestei etape fundamentale în formarea şi dezvoltarea
viitorului adult. Educatorii, psihologii, medicii, economiştii, sociologii şi alŃi
specialişti din diferite domenii explică importanŃa dezvoltării, educaŃiei şi
stimulării timpurii a copilului, această etapă putând prefigura întreaga evoluŃie
ulterioară a vieŃii adulte a copilului.

Felul în care un copil este stimulat şi expus experienŃelor de învăŃare începând

de la vârste foarte mici determină dezvoltarea sa psihică, cognitivă, afectivă şi
emoŃională, socială, dar şi dezvoltarea sa fizică, a mai tuturor abilităŃilor de
viaŃă etc. Studiile recente subliniază faptul că educaŃia timpurie contează enorm
pentru devenirea ulterioară a adultului: copiii care sunt cuprinşi în programe de
educaŃie ante-preşcolară şi preşcolară de calitate au un parcurs şcolar mai lung,
au un coeficient de inteligenŃă mai ridicat, sunt mai sănătoşi şi adoptă un stil de
viaŃă mai sănătos mai târziu în viaŃă şi au abilităŃi de viaŃă mai bine dezvoltate
în comparaŃie cu copiii care nu au beneficiat de astfel de experienŃe de învăŃare
la vârste mici. Cercetările din domeniu ne arată în acelaşi timp că importanŃa
educaŃiei timpurii merge dincolo de copil şi familie şi are un impact însemnat în
dezvoltarea economică a unui stat, iar investiŃia în dezvoltarea şi educaŃia
timpurie a copilului este într-o relaŃie directă cu creşterea economică.

Având în vedere toate considerentele de mai sus, dar şi dreptul copilului la

educaŃie şi dreptul copilului de a se dezvolta la potenŃialul său maxim, UNICEF
şi-a intensificat eforturile de advocacy pentru promovarea accesului echitabil al
tuturor copiilor la o educaŃie timpurie de calitate, dar şi eforturile de
monitorizare a diferitelor paliere ale sistemului de educaŃie timpurie. UNICEF
conlucrează de peste 10 ani cu ministerele relevante pentru dezvoltarea timpurie
a copilului, în special cu Ministerul EducaŃiei şi Cercetării ŞtiinŃifice şi cu
Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului şi AdopŃii, dar şi cu
ONG-urile active în acest domeniu şi a contribuit activ la influenŃarea politicilor
publice pentru educaŃia timpurie din România.

11
În acest context apare şi prezenta lucrare, care îşi propune, pe de-o parte, să
analizeze stadiul implementării strategiei privind educaŃia timpurie şi să
realizeze un inventar al practicilor promiŃătoare din educaŃia timpurie din
România, pe de altă parte. Studiul trece în revista punctele tari şi punctele slabe
în structura şi acoperirea strategiei pentru educaŃie timpurie, analizează
progresul realizat în implementarea ei, şi propune un set de recomandări atât
generale, cât şi în privinŃa fiecărei măsuri incluse în strategie, luând în calcul
modificările din sistemul de educaŃie timpurie. În analiza practicilor
promiŃătoare, studiul vine cu dezvoltări şi clarificări importante privind cadrul
conceptual pentru evaluarea practicilor educaŃionale şi cu un inventar în trei
trepte al acestor practici promiŃătoare. Acest inventar a fost realizat în 2014 şi se
doreşte mai mult un reper pentru practicienii din sistem decât un „top 10” al
practicilor educaŃionale tocmai pentru că introduce o serie de repere tehnice
pentru evaluarea practicilor educaŃionale pentru copiii de la naştere pana la
vârsta şcolarităŃii.

UNICEF îşi doreşte ca acest studiu să fie un instrument util pentru decidenŃii şi
profesioniştii din sistemul de educaŃie, astfel încât scopurile strategiei să fie
atinse, iar practicile promiŃătoare să nu rămână doar la stadiul de practici
promiŃătoare, ci să putem, în cadrul unei analize viitoare, să le putem declara, în
conformitate cu standardele adecvate de evaluare, ca fiind practici bune sau
foarte bune, în beneficiul tuturor copiilor mici din România.

UNICEF

12
CAPITOLUL 1

STUDIU PRIVIND STADIUL

IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI
PRIVIND EDUCAłIA TIMPURIE (SET)

13
14
1. EducaŃia timpurie în România: privire de ansamblu

EvoluŃia educaŃiei timpurii din România a fost puternic influenŃată de factori

contextuali de la nivel naŃional, european şi internaŃional mai larg. Diagrama 1
prezintă principalii actori, programe şi proiecte care au influenŃat proiectarea şi
implementarea politicilor actuale din domeniul educaŃiei timpurii.

La începutul anilor 90, specialiştii şi decidenŃii din domeniul educaŃiei s-au

concentrat pe construirea unui cadru conceptual convergent cu reperele teoretice
şi politicile la nivel internaŃional. Adoptarea ConvenŃiei privind drepturile
copilului, recunoaşterea drepturilor copiilor (din perspectiva protecŃiei sociale,
sănătăŃii, educaŃiei, îngrijirii) au evoluat în paralel cu construirea unui statut
distinct al educaŃiei timpurii, ca etapă fundamentală în dezvoltarea copiilor mici.
La nivel de discurs public, dar şi la nivelul practicilor educaŃionale a fost,
treptat, deconstruită ideea că învăŃarea începe în şcoală. ÎnvăŃarea şi dezvoltarea
au loc foarte devreme, iar primii ani de viaŃă sunt decisivi în dezvoltarea şi
evoluŃia copiilor. A fost recunoscută importanŃa familiei, a practicilor parentale,
ceea ce se reflectă şi în programele de educaŃie a părinŃilor şi de implicare a
familiei în parteneriatul cu grădiniŃa. Schimbarea de paradigmă educaŃională –
recunoaşterea drepturilor copiilor, conştientizarea importanŃei stimulării şi
dezvoltării de la naştere (şi chiar din perioada prenatală) - a mers în paralel cu
lansarea unor programe cu acoperire naŃională (PETAS, programe pentru
părinŃi).

La începutul anului 2000 a devenit proeminentă problematica grupurilor/

categoriilor defavorizate, în special minorităŃi etnice (romi), ulterior copii cu
CES sau alte persoane aflate în situaŃie de risc. Diversitatea a început să fie
văzută ca o chestiune de echitate socială, care presupune mecanisme şi strategii
specifice pentru a conduce la ameliorarea situaŃiei copiilor şi familiilor acestora.
Pe agenda publică, ca o precondiŃie a integrării României în Uniunea
Europeană, au fost implementate mecanisme şi politici care să faciliteze accesul
copiilor romi la învăŃământul preşcolar (de exemplu grădiniŃa estivală sau
grădiniŃa bilingvă, mediatorul şcolar, profesorul de limba romani), sprijinirea
copiilor cu CES (explicit pentru învăŃământul primar, cu insuficiente ajustări
pentru grupa de vârstă preşcolară şi antepreşcolară). În acest context, în afara
programelor PHARE Acces la educaŃie pentru grupuri dezavantajate, au fost
implementate programe cu finanŃări substanŃiale pentru îmbunătăŃirea
infrastructurii (în special în mediul rural), reabilitarea şi dezvoltarea unităŃilor

15
de educaŃie timpurie, perfecŃionarea cadrelor didactice, asigurarea de materiale
didactice de calitate adecvate specificului dezvoltării copiilor mici şi pentru
eficientizarea sistemului educaŃional (prin crearea Centrelor de Resurse pentru
EducaŃie şi Dezvoltare, precum şi prin dezvoltarea sistemului de management
educaŃional).

În perioada 2007-2009 a fost realizat documentul RFDIT (cu validare

naŃională), care a generat un cadru coerent pentru elaborarea curriculumului,
programelor de pregătire iniŃială şi continuă a resurselor umane şi de elaborare a
standardelor de calitate.

După anul 2010 remarcăm preocuparea de a aborda complementar accesul la

educaŃie cu calitatea serviciilor de educaŃie. În acest sens, programul PRET (cu
acoperire naŃională) a vizat reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii celor mai
defavorizate grădiniŃe, astfel încât acestea să ajungă la un standard minim de
funcŃionare, precum şi asigurarea spaŃiilor necesare unităŃilor care au avut de
suferit de pe urma procesului de retrocedare a imobilelor naŃionalizate.
Programele de formare şi perfecŃionare a personalului vizează nu doar
educatoarele, ci echipa grădiniŃei ca întreg, pornind de la ideea că orice
interacŃiune este o experienŃă de învăŃare pentru copil. Aprobarea şi
implementarea Curriculumului pentru învăŃământ preşcolar (2008) a adus în
prim plan calitatea procesului de învăŃare facilitat sau stimulat de instituŃiile de
educaŃie timpurie, prin înŃelegerea perspectivei copilului şi familiei.
Implementarea curriculumului presupune, în mod concret, acordarea unei atenŃii
mai mari jocului liber-ales, o mai bună organizare a mediului educaŃional,
valorizarea rutinelor şi a tranziŃiilor, identificarea de noi roluri ale educatoarei,
practicarea unei proiectări integrate, bazate pe strategii educaŃionale noi,
evaluare obiectivă, bazată pe observarea şi înregistrarea sistematică a
progreselor copilului în raport cu sine şi, nu în ultimul rând, implicarea activă şi
sistematică a familiei în procesul educaŃional (Preda, Batiste, Boca 2014, p. 8).

Ultimii doi ani au redimensionat interdependenŃa dintre acces şi calitate şi

potenŃarea efectelor acesteia prin mecanismele de sprijinire a dezvoltării
profesionale a resursei umane (sisteme de tip mentorat), importanŃa preluării
experienŃelor pozitive şi a bunelor practici de la nivel local în proiecte la nivel
naŃional şi, eventual, transformarea lor în politici publice. (idem, p. 9)

16
Ca expresie a interesului public faŃă de problematica educaŃiei timpurii,
remarcăm şi faptul că MEC, sub înaltul patronaj al Guvernului României, a
găzduit în aprilie 2014 cea de-a şaptea ConferinŃă pentru EducaŃie a Băncii
Mondiale, regiunea Europa şi Asia Centrală, co-organizată în parteneriat cu
UNICEF, Biroul Regional pentru Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea
Statelor Independente si Biroul din România, şi Open Society Foundations, cu
tema: Consolidarea sistemelor de educaŃie timpurie a copiilor, pentru
asigurarea unui proces de învăŃare eficient. Evenimentul a însemnat nu doar
aducerea în prim plan a tendinŃelor şi proceselor ce au loc în lume, ci şi
asumarea unor priorităŃi la nivel naŃional, de exemplu:
- generalizarea treptata a grupelor din învăŃământul preşcolar până în
2020;
- creşterea nivelului de calificare al personalului din ET (nivel 5A şi,
respectiv, 5B); dezvoltarea şi creşterea calităŃii sistemului de formare
iniŃială şi continuă a personalului didactic din educaŃia timpurie şi
stimularea derulării de cercetări cu efecte vizibile în planul practicilor
curente la clasă;
- stimularea practicii reflexive prin extinderea şi dezvoltarea programului
de mentorat, îmbunătăŃirea statutului şi a condiŃiilor de lucru pentru
personalul din ET;
- valorificarea potenŃialului comunităŃilor locale şi asumarea responsabi-
lităŃii pentru calitatea educaŃiei, focalizate pe starea de bine a copilului,
inclusiv sprijin material şi socioemoŃional pentru copiii din grupuri
dezavantajate.

17
18
19
2. Strategia privind EducaŃia Timpurie: preambul

Strategia se focalizează pe problema educaŃiei timpurii în România, cu o

perspectivă pe termen lung în vederea unei abordări convergente care
include sănătatea, nutriŃia şi protecŃia socială a copiilor cu vârste de la
naştere la 6 ani. (http://www.edu.ro/index.php/articles/c512).

Fundamentarea strategiei este generată de ideea că oferirea de servicii de

educaŃie timpurie reprezintă una dintre cele mai bune căi de a îmbunătăŃi şi de a
susŃine bunăstarea copiilor, promovarea dezvoltării lor sociale, emoŃionale,
fizice şi cognitive, precum şi de a oferi oportunităŃi de învăŃare şi dezvoltare
pentru şcolarizare şi pentru toată viaŃa. Mai concret, numeroase studii arată că
educaŃia timpurie de calitate este benefică în mod special pentru copiii care
provin din medii socio-economice dezavantajate şi din grupuri marginalizate,
putând compensa deprivările din mediile sociale din care provin. Atunci când se
Ńine cont de calitatea şi accesul echitabil în finanŃarea şi implementarea
serviciilor de educaŃie timpurie, se înregistrează un impact pozitiv în ceea ce
priveşte educaŃia, starea economică şi socială, precum şi în ceea ce priveşte
reducerea sărăciei atât în Ńările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare.

Din punct de vedere al cadrului conceptual promovat, strategia reflectă atât

teme de actualitate la nivel internaŃional, cât şi provocări. România, ca şi alte
multe Ńări din întreaga lume, se confruntă cu o dublă provocare, respectiv cum
să extindă disponibilitatea serviciilor de educaŃie timpurie pentru copiii care
sunt în afara sistemului şi cum pot, în acelaşi timp, să revitalizeze şi să crească
calitatea serviciilor existente?

Din punct de vedere cronologic, am identificat mai multe etape în dezvoltarea

şi implementarea strategiei:

Etape Descriere
Etapa de În cadrul Comitetului Consultativ privind Dezvoltarea Timpurie a
iniŃiere Copilului înfiinŃat de către UNICEF şi reunind DelegaŃia Comisiei
Europene, Banca Mondială, USAID alături de Ministerul EducaŃiei,
Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Drepturilor Copilului şi
Ministerul SănătăŃii s-au derulat consultări multilaterale privind
oportunitatea adoptării Cadrului Convergent al DTC, iar ca o parte
componentă a acestui Cadru Convergent a fost considerată şi
Strategia NaŃională pentru EducaŃie Timpurie (alături de alte

20
 proiecte de strategii relevante în domeniu). Deşi Comitetul
Consultativ privind DTC nu a funcŃionat o perioadă foarte
îndelungată, consultările derulate în cadrul sau între toate
ministerele de resort şi organizaŃiile internaŃionale au asigurat o
convergenŃă programatică a tuturor actorilor implicaŃi. Ulterior, pe
parcursul redactării primei versiuni a Strategiei (cu sprijinul tehnic
si financiar al UNICEF) au fost derulate consultări cu experŃi din
Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, universităŃi, instituŃii de formare
continuă, Comisia NaŃională de Specialitate şi întâlniri consultative
cu profesionişti din domeniul educaŃiei timpurii (inspectori,
directori, cadre didactice, consilieri, ONG-uri). Întregul proces s-a
derulat pe fondul asistenŃei tehnice oferite de UNICEF prin
formările derulate pentru diseminarea ECD Resource Pack a
UNICEF (care reprezenta baza conceptuală şi programatică a
UNICEF pentru intervenŃiile necesare şi dezirabile în domeniul
DTC).
Etapa de Implementarea de proiecte pilot şi extinderea practicilor bune,
consolidare şi urmată de consultări cu factori interesaŃi (programul naŃional de
validare educaŃie parentală în învăŃământul preşcolar, educaŃie incluzivă
etc.).

Etapa de În 2010 Strategia a fost revizuită şi postată pe siteul Ministerului şi

dezbatere a fost pregătită consacrarea ei prin Hotărâre de Guvern; şi Strategia
publică de educaŃie parentală a urmat aceeaşi traiectorie. O variantă a
strategiei (din 2005) este accesibilă pe site
http://str.calificativ.ro/news/preview/strategie_privind_educatia_tim
purie-5582.pdf.
Etapa de Perioada 2010- 2011, prin contribuŃii la Legea EducaŃiei NaŃionale
rafinare nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi elaborarea
legislaŃiei secundare (metodologii, reglementări, regulamente).
Unele regulamente sunt încă în lucru.

Etapa de Perioada din 2011 până în prezent reflectă tendinŃa de sincronizare

sincronizare a cadrului legislativ cu evoluŃia sistemului educaŃional şi
legislativă şi propunerea de modificări de asigurare a cadrului convergent al
revizuire serviciilor pentru copil, din perspectiva abordării globale a
copilului.

21
3. Cadrul metodologic

Analiza stadiului implementării strategiei a fost realizată utilizând următoarele

metode şi instrumente, în intervalul iunie-noiembrie 2014:

3.1. Metode, instrumente

Tabelul 3.1. Metode, instrumente

Metode, Surse Perioada
instrumente
Analiză de • Viziunea MEN privind educaŃia timpurie a Iunie –
documente copilului”(material suport pt. Întâlnirea cu DG noiembrie
Employement, 15 iulie 2014) 2014
• Strategia privind educaŃia timpurie (ET) (ca parte
a Strategiei convergente privind dezvoltarea
timpurie a copilului) 2012
• Strategia convergentă privind dezvoltarea timpurie
a copilului (12 iulie 2014) (document în lucru);
• Scrisori metodice pentru anul şcolar 2011-2012,
2012-2013, 2013-2014, 2014-2015
• Raport asupra stării sistemului naŃional de
învăŃământ preuniversitar din România 2012
• PLANUL DE ACłIUNE al ME pentru asigurarea
accesului la educaŃie al grupurilor dezavantajate şi
promovarea educaŃiei incluzive pentru grupurile
dezavantajate 2011
• Legea EducaŃiei NaŃionale nr.1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare
• Programul naŃional de educaŃie parentală în
învăŃământul preşcolar, dezvoltat după modelul
„EducaŃi aşa” (FundaŃia Copiii Noştri şi MECTS,
UNICEF)
• Programul naŃional de stimulare a interesului
pentru lectură „Să citim pentru mileniul trei”
(MECTS, inspectorate, grădiniŃe, comunităŃi
locale)
• Programul naŃional de educaŃie ecologică
„EcogrădiniŃa” (MECTS, inspectorate, grădiniŃe,
comunităŃi locale)

22
• Programul naŃional de stimulare a interesului
pentru educaŃie fizică şi sport „Kalokagathia”
(MECTS, inspectorate, grădiniŃe, comunităŃi
locale)
• Programul de educaŃie timpurie incluzivă – PETI
(Banca Mondială, MECTS)
• Programul de reformă a educaŃiei timpurii – PRET
(Banca Europeană de Dezvoltare, MECTS)
• Programul „EducaŃia incluzivă în grădiniŃe”
(AsociaŃia RENINCO, UNICEF, MECTS)
• Programul „Centre multifuncŃionale” (Step by
Step, UNICEF, MECTS, ISJ-uri)
• Curriculum pentru ÎnvăŃământul Preşcolar, 3-6/7
ani, M.E.C.T., 2008 (OM 5233/01.09.2008)
• Boca (coord.), Jenica Batiste, Vasile Flueraş,
Liliana Grigore (cap. 7, 8), Doina Olga Ştefănescu
(cap. 4), Noi repere ale educaŃiei timpurii în grădi-
niŃă, Modul pentru educatori, Bucureşti, 2008
• Boca (coord.), Mihaela Bucinschi, AniŃa Dulman,
Gabriela Dumitru, Vasile Flueraş, Marcela
Marcinschi-Călineci, Cristina Popescu, Ecaterina
Stativă, Cătălina Ulrich, EducaŃia timpurie şi
specificul dezvoltării copilului preşcolar, Modul
general pentru personalul grădiniŃei, Bucureşti,
2008
• Ghidul de bune practici pentru educaŃia timpurie a
copiilor de la 3 la 6/7 ani, Realizat în cadrul
Proiectului pentru EducaŃie Timpurie Incluzivă,
din cadrul Programului de Incluziune Socială,
cofinanŃat de Guvernul României şi Banca
Mondială
• Material orientativ pentru stimularea dezvoltării
copilului de la naştere la 3 ani (pentru uzul perso-
nalului de îngrijire si educaŃie), Ministerul Educa-
Ńiei, Cercetării şi Tineretului, Bucureşti, 2008,
„Repere de la 0 la 3 ani”)
• Ghidul pentru educaŃia timpurie a copiilor de la
naştere la 3 ani, realizat în cadrul Proiectului
pentru EducaŃie Timpurie Incluzivă, din cadrul
Programului de Incluziune Socială, cofinanŃat de
Guvernul României si Banca Mondială

23
 • FundaŃia Copiii Noştri (2012). Rezultatele
generale ale programului la 31.12.2012 „EducaŃia
părinŃilor – o cale de îmbunătăŃire a situaŃiei
copilului în familie”
• Cojocaru Ş & Cojocaru, D. (2012). EducaŃia
Parentală în România, Bucureşti, 2011, Studiu
realizat în cadrul proiectului „Centrul pentru
Copilărie şi Parentalitate” Holt România – Filiala
Iaşi, cu sprijinul ReprezentanŃei UNICEF în
România
• Iliescu, M. & Anghelescu, C. (2006). CunoştinŃe,
atitudini şi practici parentale în România / coord.
Carmen Anghelescu, Martha Iliescu
• Ionescu, M, Boca, C., Anghelescu et al. (2010)
Repere fundamentale în învăŃarea şi dezvoltarea
timpurie a copilului de la naştere la 7 ani
(UNICEF)
• Centre de Resurse pentru EducaŃie şi Dezvoltare
Timpurie. Ghid de organizare, funcŃionare şi
implementare a serviciilor (2009) Ministerul
EducaŃiei, Cercetării şi Inovării, Unitatea de
Management al Proiectelor cu FinanŃare Externă
Millenium Design
• Ulrich, C. (coord.) (2009). „Evaluare de impact şi
diseminarea rezultatelor programelor PHARE
„Acces la educaŃie pentru grupuri dezavantajate”
MECI Millenium Bucureşti
• Romani Criss (2014) Metodologie pentru
monitorizarea planurilor educative în cadrul
Strategiilor NaŃionale pentru Incluziunea Romilor
(document în lucru)
• 2013 Decizia Consiliului Ministerial al OSCE
privind sporirea eforturilor de implementare a
Planului de AcŃiune cu emfază specială asupra
femeilor rome şi sinti, tinerilor şi copiilor romi
• 2013 Recomandarea Consiliului UE privind
măsurile efective pentru integrarea romilor în
Statele Membre
• OM 4871/nov. 2014 cu privire la implementarea
proiectului sistemic "Personalul didactic din
sistemul de învăŃământ preuniversitar şi

24
 universitar de stat - promotor al învăŃării pe tot
parcursul vieŃii
• Sava, S., Ulrich, C. & Iucu, R. (2012). Şcoala şi
educaŃia în spaŃiul social. Editura UniversităŃii
Bucureşti
• Manual pentru evaluarea ex-ante a impactului
politicilor educaŃionale (2009) Secretariatul
General al Guvernului, Programul PHARE RO
2006/018-147.01.03.03.01, ISBN978-973-1846-
20-0
• 2014 Regulamentul de organizare şi funcŃionare a
învăŃământului preşcolar - proiect
Interviuri Viorica Preda 22
Monica Cuciureanu octombrie,
Mihaela Ionescu iulie,
Ecaterina Vrăsmaş august
Carmen Lică
Carmen Angelescu
Paloma Petrescu
Focus 2 focus grupuri cu câte 11 educatoare, inspectoare 16, 17, 18
grupuri învăŃământ preşcolar Iulie 2014
1 focus grup personal creşă
Analiză de Postări pe siteuri, comunicate de presă, comentarii pe Iulie-
conŃinut bloguri noiembrie
2014

3.2. PrecauŃii şi limite

Ca şi în cazul identificării practicilor care promit, semnalăm o serie de limitări

ale demersului:
• cea mai mare parte a demersului s-a bazat pe analiza secundară a datelor.
Am realizat în principal analiza documentelor, complementar am organizat
două focus grupuri şi interviuri individuale;
• în cadrul acestei analize nu am realizat o investigaŃie în teren; cu toate
acestea, în proiecte anterioare cele două autoare au coordonat sau au
contribuit la cercetări empirice care au fundamentat rezultatele raportate în
documentele pe care le-am folosit ca surse (de exemplu Studiul de impact
PHARE Acces la educaŃie pentru grupuri dezavantajate 2009, Cercetare de

25
 teren pentru proiectul Manual pentru evaluarea ex-ante a politicilor
educaŃionale 2009, Centre multifuncŃionale, PRET etc.);
• cei mai mulŃi dintre subiecŃii intervievaŃi au evitat subiectul stadiului
implementării strategiei;
• lipsa studiilor longitudinale care să reflecte efectele pe termen lung ale
intervenŃiilor examinate;
• rapoartele de evaluare disponibile reflectă perioade foarte scurte de timp,
puŃine date sunt accesibile după încheierea proiectelor;
• apar informaŃii diferite referitoare la aceeaşi intervenŃie: unele rapoarte
prezintă preponderent aspecte pozitive, iar anumiŃi beneficiari sau actori
implicaŃi în proiect exprimă opinii mai degrabă negative despre aceeaşi
experienŃă.

26
4. Analiza stadiului implementării

Scopul acestei analize constă în documentarea stadiului implementării strategiei

naŃionale, elaborarea de recomandări bazate pe dovezi/date şi influenŃarea
politicilor publice în domeniul educaŃiei timpurii din România. Analiza stadiului
implementării strategiei a fost realizată în paralel cu identificarea şi analiza
unor exemple de practici care promit în domeniul educaŃiei timpurii.
o Strategia de educaŃie timpurie a contribuit la vizibilitatea problematicii
dezvoltării şi educaŃiei timpurii. La nivel internaŃional - deja de ani buni -
psihologii, medicii, specialiştii în neuroştiinŃe şi economiştii atrag atenŃia
asupra importanŃei cruciale a dezvoltării timpurii şi asupra rentabilităŃii
crescute a investiŃiei în educaŃia timpurie. Şi în Ńara noastră, din ce în ce mai
mulŃi părinŃi şi profesionişti înŃeleg faptul că dacă un copil nu primeşte
hrană suficientă şi adecvată vârstei şi necesităŃilor organismului, suficiente
îngrijiri, dragoste şi atenŃie din partea părinŃilor sau educatorilor/ îngrijito-
rilor cu care interacŃionează, precum şi dacă nu este suficient stimulat în
această perioadă crucială, el poate rămâne cu un deficit în dezvoltare, care
poate pune în pericol evoluŃia lui ulterioară de-a lungul parcursului şcolar
şi, implicit, rolul său în societate (MEN, 2014, p. 7).

o Este dificil de cuantificat efectul de atribuire. Important este că şi

datorită acestei strategii au fost stimulate idei, proiecte, programe, campanii
care au făcut ca şi pe agenda publică din România educaŃia timpurie să
devină o temă nu doar prezentă, ci din ce în ce mai mult evocată. Vocile
specialiştilor în domeniul dezvoltării umane şi al educaŃiei timpurii,
consolidarea cadrului legislativ, maturizarea mecanismelor instituŃionale
precum şi creşterea nivelului de interes pentru formarea competenŃelor
parentale aduc din ce în ce mai mult în discuŃie ce se întâmplă cu copilul,
din momentul concepŃiei până la intrarea în şcoală şi nu numai. Internetul,
televiziunile, globalizarea, migraŃia populaŃiei româneşti în străinătate fac
ca teme care erau mai degrabă apanajul specialiştilor să devină teme de
interes pentru părinŃi, bunici, specialişti în educaŃie, sănătate, nutriŃie sau
protecŃia drepturilor copilului.

o Strategia sincronizează tendinŃe de la nivel european şi internaŃional cu

valori şi principii promovate la nivel naŃional, respectiv:
o Fiecare copil este unic, cu nevoile lui specifice şi particulare.
Nevoile copilului sunt cerinŃe importante pentru educaŃie, sunt

27
 diferite de la un copil la altul şi de la o perioadă la alta, deci
abordarea lui nu poate fi generală, ci specifică fiecăruia;
o EducaŃia este continuă, ea începe în primele momente ale vieŃii
şi durează cât aceasta;
o Fiecare act de îngrijire este un demers educativ, iar interac-
Ńiunea activă cu adultul este definitorie;
o Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le
oferă rutina zilnică, interacŃiunile cu ceilalŃi, organizarea
mediului şi activităŃile de învăŃare;
o ÎnvăŃarea copilului mic se realizează prin explorări şi experienŃe
în situaŃii de joc;
o Dreptul la şanse egale presupune accesul la servicii de calitate,
iar universalitatea accesului la serviciile de educaŃie timpurie
trebuie garantată de politicile naŃionale. (idem.)

Aceste valori, principii general valabile se regăsesc în diverse documente de

politică, precum şi în materiale-suport şi resurse oferite practicienilor sau
părinŃilor: RFIDT, Curriculum, ghidurile PRET, CRED, PETI, ghiduri pentru
părinŃi, scrisori metodice.

În continuare, vom analiza modul în care Strategia este implementată,

raportându-ne la rezultatele cele mai importante anticipate, la indicatorii de
rezultat, la responsabilitatea instituŃională, termenele şi angajamentele instituŃio-
nale prevăzute în text.

Tabelul Măsura 1: ÎmbunătăŃirea cadrului legal pentru instaurarea, ca

prioritate naŃională, a Sistemului de EducaŃie Timpurie a Copilului (ETC)
Rezultate cheie Indicatori de rezultat InstituŃia Termen Angajamente
care instituŃionale
răspunde
Revizuirea şi - Legea învăŃământului revi- MEN 2011 Angajamentul
adoptarea Legii zuită şi adoptată de Parlament Guvernului
învăŃământului - lansarea campaniei privind României
în vederea furni- educaŃia timpurie şi disemi- privind DTC
zării educaŃie narea informaŃiei cu privire pentru copiii sub
timpurii pentru la prevederile noii Legi a 3 ani
copiii cu vârste învăŃământului
între 0 şi 3 ani - lansarea campaniei privind

28
 importanŃa primilor trei ani
din viaŃa copilului în dezvol-
tarea acestuia şi cum influen-
Ńează ei dezvoltarea ulte-
rioară cognitivă, socială şi
emoŃională

Submăsura 1.1. Revizuirea legislaŃiei specifice din perspectiva susŃinerii

educaŃiei timpurii

Stadiul implementării: măsura este parŃial îndeplinită

Cadrul legislativ recent adoptat în domeniul învăŃământului şi al protecŃiei

sociale (ulterior elaborării documentului strategic privind educaŃia timpurie/
SET) reprezintă un suport concret pentru fundamentarea adecvată a politicilor şi
practicilor în domeniul educaŃiei timpurii. În acest context, câteva acte
normative merită amintite:
• Legea educaŃiei naŃionale nr. 1/2011 (LEN), cu modificările şi completările
ulterioare;
• Legea nr. 90/2014 pentru modificarea Legii nr. 263/2007 privind înfiin-
Ńarea, organizarea şi funcŃionarea creşelor, publicată în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 500 din 04.07.2014;
• Hotărârea Guvernului. nr. 1252 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea
Metodologiei de organizare şi funcŃionare a creşelor şi a altor unităŃi de
educaŃie timpurie antepreşcolară.

EducaŃia timpurie beneficiază cumulativ de aceste prevederi legislative. În

primul rând, LEN promovează şi clarifică din punct de vedere legislativ
conceptul de educaŃie timpurie în România. Legea a fost revizuită şi conŃine
conceptul de educaŃie timpurie, ca parte a învăŃământului preuniversitar şi,
implicit, a educaŃiei pe tot parcursul vieŃii. Prin prevederile sale, legea
favorizează dezvoltarea unor abordări educaŃionale a copilului care să susŃină
dezvoltarea emoŃională şi mentală a acestuia şi să-i dea posibilitatea de a
funcŃiona în societate ca adult sănătos şi echilibrat. Prin gradul lor de gene-
ralitate, prevederile LEN susŃin astfel de abordări, însă este nevoie în continuare
de promovarea Strategiei privind educaŃia timpurie ca instrument util în
particularizarea concretă a acestor direcŃii la nivel de acŃiuni.

29
Complementar, Metodologia de organizare şi funcŃionare a creşelor şi a altor
unităŃi de educaŃie timpurie antepreşcolară reia şi clarifică aspecte importante
legate de: statutul şi organizarea acestor servicii, tipurile de personal şi
atribuŃiile acestora, înscrierea copiilor în aceste servicii, conŃinutul şi mediul
educativ, monitorizarea şi evaluarea serviciilor de educaŃie timpurie
antepreşcolară, finanŃarea lor.

Totuşi, chiar dacă există un astfel de cadru legislativ suportiv progreselor în

domeniul educaŃiei timpurii, considerăm că Submăsura 1.1. din SET este
îndeplinită parŃial pentru că:
• AcŃiunea recomandată de Strategie privind extinderea duratei învăŃămân-
tului obligatoriu la 12 ani şi coborârea vârstei de debut a şcolarităŃii la 5/6
ani nu este încă stipulată în prevederile LEN. Prin modificările aduse LEN
prin intermediul OrdonanŃei de urgenŃă nr. 117/2013 privind modificarea şi
completarea Legii educaŃiei naŃionale nr. 1/2011 şi pentru luarea unor
măsuri în domeniul învăŃământului, durata învăŃământului obligatoriu a
crescut de la 10 la 11 ani (fiind obligatorii clasa pregătitoare, clasele I-X).
Decizia privind prelungirea învăŃământului obligatoriu cu un an, de la 11 la
12 ani, prin obligativitatea înscrierii copiilor de la grupa mare la grădiniŃă
este încă în stadiul de analiză. În documentul „Viziunea MEN privind
educaŃia timpurie a copilului” (material suport pt. Întâlnire cu DG
Employement, 15 iulie 2014)1, politica MEN în domeniul de analiză a
educaŃiei timpurii prevede pe termen scurt: dezvoltarea educaŃiei timpurii
(de la naştere la 6 ani) prin clarificarea, din punct de vedere legislativ, a
organizării şi funcŃionării serviciilor de educaŃie timpurie, ca servicii
integrate, pentru a deveni, treptat, servicii universale prin:

elaborarea unei analize a factorilor de influenŃă privind atribuirea
statutului de învăŃământ obligatoriu, grupei mari (copii de 5-6 ani)
din învăŃământul preşcolar;

elaborarea unei propuneri de modificare legislativă a textului Legii
EducaŃiei NaŃionale privind atribuirea statutului de învăŃământ
obligatoriu, grupei mari din învăŃământul preşcolar.

1
Viziunea MEN privind educaŃia timpurie a copilului” (material suport pt. Întâlnire cu DG
Employement, 15 iulie 2014), p. 1

30
• Sugestiile făcute de SET privind necesitatea consolidării programelor
educative pentru copiii cu vârste de la naştere la 3 ani sunt încă insuficient
acoperite de legislaŃie. Acelaşi document citat anterior atrage atenŃia asupra
următoarelor direcŃii de acŃiune viitoare:

promovarea standardelor de referinŃă pentru educaŃia timpurie
antepreşcolară (prin HG);

revizuirea HG 1252/2012 privind Metodologia de organizare şi
funcŃionare a creşelor şi a altor servicii de educaŃie timpurie
antepreşcolară2 pentru clarificarea unor aspecte care privesc
finanŃarea acestor servicii, precum şi asumarea şi armonizarea
rolurilor diferitelor instituŃii responsabile cu monitorizarea calităŃii.

• Un alt punct vulnerabil al compatibilităŃii dintre principiile Strategiei

analizate şi legislaŃia în vigoare este corelaŃia între segmentul antepreşcolar
şi finanŃare. De exemplu, art. 9, al 2. Stipulează: “Statul asigură finanŃarea
de bază pentru toŃi preşcolarii şi pentru toŃi elevii din învăŃământul general
obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat”. De asemenea, în
capitolul FinanŃarea şi baza materială a învăŃământului preuniversitar din
LEN nr.1/2011, toate prevederile fac referire doar la preşcolari şi elevi,
omiŃând antepreşcolarii. În acest context, nu putem vorbi de aprobarea cifrei
de şcolarizare pentru grupele de antepreşcolar din creşe sau grădiniŃe şi,
implicit, nu putem vorbi de asigurarea plăŃii personalului didactic (singura
categorie de personal didactic care nu este plătită de MEN) (MEN 2014, p. 6).

Similar, în capitolul FinanŃare al H.G. nr. 1252/2012 privind Metodologia de

organizare şi funcŃionare a creşelor şi a altor servicii de educaŃie timpurie
antepreşcolară sunt prevăzute toate formele de finanŃare (buget de stat, buget
local, alte surse), dar nu sunt clare mecanismele de finanŃare şi demersurile
instituŃiilor care oferă servicii de educaŃie timpurie antepreşcolară pentru
finanŃarea acestor servicii integrate (care implică decizii ale unor instituŃii de
nivel central diferite).

2
idem, p. 1

31
Submăsura 1.2. Derularea unei campanii de informare a opiniei publice cu
privire la importanŃa educaŃiei timpurii

Stadiul implementării: măsura este parŃial îndeplinită; comentarii:

Sugestiile juste şi necesare privind derularea unei campanii ample pentru

promovarea problematicii educaŃiei timpurii şi pentru informarea opiniei
publice cu privire la aceasta (spoturi video, postere, conferinŃă de presă,
interviuri) sunt încă insuficient acoperite de realităŃile concrete. Această
promovare s-a făcut preponderant într-o manieră infuzată (prin intermediul altor
manifestări conexe) şi cumulativă (beneficiind de sprijinul de promovare derivat
din acŃiunile punctuale ale diferiŃilor promotori, centrali sau locali, guverna-
mentali sau nu) fără să existe o planificare strategică de amploare.

Recomandări pentru Măsura 1:

Consolidarea cadrului legislativ şi politicilor

• clarificarea statutului copilului antepreşcolar şi asigurarea finanŃării prin
revizuirea legislaŃiei;
• atribuirea statutului de învăŃământ obligatoriu grupei mari din învăŃământul
preşcolar şi, ca urmare, prelungirea învăŃământului obligatoriu cu un an, de
la 11 la 12 ani;
• elaborarea legislaŃiei secundare pentru asigurarea coerenŃei între diverse
ministere şi instituŃii implicate în domeniul educaŃiei timpurii (sănătate,
educaŃie, muncă, protecŃia copilului).

Consolidarea capacităŃii instituŃionale

• continuarea campaniilor de familiarizare cu termenul de educaŃie timpurie şi
conştientizarea importanŃei educaŃiei timpurii pentru dezvoltarea copiilor,
cu focalizare pe segmentul de vârstă de la naştere la 6 ani (şi în special de la
naştere la 3 ani);
• crearea unui sistem structurat, coerent de schimburi de informaŃii şi de
comunicare pe problematica educaŃiei/dezvoltării timpurii.

32
Tabelul Măsura 2: ÎmbunătăŃirea accesului la educaŃie începând cu
educaŃia timpurie
Rezultate Indicatori de rezultat InstituŃia Termen Angaja-
cheie care mente
răspunde instituŃio-
nale
Acces la - x instituŃii de educaŃie MECTS, 2013 Angaja-
programele timpurie şi de îngrijire autorităŃile 2015 mentul
de EducaŃie pentru copiii cu vârste între locale, MECTS,
Timpurie a 3 şi 6 ani îmbunătăŃite sectorul implicarea
Copilului - x cadre didactice şi alt privat, continuă şi
(0-6 ani) personal şi resurse alocate ONG-uri, susŃinută şi
2.1. Acces instituŃiilor pentru educaŃie comunităŃi interesul
crescut în timpurie MECTS, comunită-
învăŃământul - 90% dintre copiii din autorităŃile Ńilor, auto-
preşcolar (3-6 mediul urban cu vârste între locale, rităŃilor
ani), în special 3 şi 6 ani înscrişi în învăŃă- comunită- locale şi
pentru copiii mântul preşcolar (o creştere Ńile, ONG- prinŃilor
romi a procentului de înscriere urile
care era de 72% în 2004)
- 70% dintre copiii romi cu
vârste între 3 şi 6 ani înscrişi
în învăŃământul preşcolar

2.2. Acces - înfiinŃarea unei instituŃii

crescut la pentru educaŃie timpurie la
programele de fiecare 5000 de locuitori,
educaŃie pentru copiii cu vârste între
timpurie a 0 şi 3 ani, cu criterii şi
copiilor de 0-3 standarde de rezultat clar
ani, inclusiv a definite (soluŃie comunitară,
celor de etnie guvernamentală, combinaŃie
roma privat-public, ONG)
- x cadre didactice, alt
personal, materiale pentru
predare şi învăŃare şi
rechizite atribuite instituŃii-
lor pentru educaŃie timpurie
înfiinŃate pentru copiii cu
vârste între 0 şi 3 ani
- 70% dintre copiii cu vârste

33
 între 0 şi 3 ani din mediul
urban şi rural înscrişi în
creşe şi grădiniŃe
- mijloace de transport alo-
cate pentru copiii din zonele
izolate, în special cele cu o
concentraŃie crescută de
romi
- furnizarea de formare
pentru cadrele didactice şi
pentru directori pe probleme
legate de incluziunea socială
- stabilirea criteriilor de
selecŃie pentru participarea
în programele de educaŃie
timpurie a instituŃiilor din
sectorul privat/ONG-urilor

Submăsura 2.1.: Acces crescut în învăŃământul preşcolar (3-6 ani), în special

pentru copiii romi

Stadiul implementării: submăsura 2.1. este parŃial îndeplinită

La nivelul documentelor programatice în vigoare (de exemplu Planul NaŃional

de Dezvoltare 2007-2013, Programul NaŃional de Reformă 2011-2013, Raportul
asupra stării sistemului naŃional de învăŃământ preuniversitar din România 2012
sau alte documente programatice ca Strategia Europa 2020), asigurarea de şanse
egale de acces şi participare la educaŃie pentru fiecare copil din România a fost
prima pe lista priorităŃilor.

De asemenea, la nivelul statisticilor concrete privind accesul în instituŃii de

educaŃie timpurie se constată o creştere evidentă a cifrelor privind accesul.
Astfel, conform Raportului MEN privind „Analiza de nevoi privind educaŃia şi
formarea profesională din România”3, rata brută de cuprindere în învăŃământul
preşcolar a crescut constant în perioada 2007-2012, de la 77,6% în 2007/2008 la

3
Analiza de nevoi privind educaŃia şi formarea profesională din România, http://www.edu.ro/
index.php/ articles/18802, MEN

34
78,4% în 2011/2012 (pag. 12). Analiza acestor rate specifice de cuprindere în
grădiniŃă din ultimii ani (2007-2012) reflectă creşterea participării la învăŃă-
mântul preşcolar a copiilor de toate vârstele cuprinse în grupa oficială
corespunzătoare acestui nivel de educaŃie (3-5/6 ani). Cea mai amplă creştere a
fost înregistrată pentru vârsta de 3 ani, cu 2,5 p.p. în 2011-2012 faŃă de anul
şcolar anterior). Astfel, peste două treimi dintre copiii de 3 ani (69,1%) sunt
cuprinşi în învăŃământul preşcolar. În acelaşi timp, valorile ratelor specifice de
cuprindere în grădiniŃă au înregistrat valori uşor mai reduse pentru vârstele de 5
şi 6 ani, faŃă de anul anterior (idem). Alte statistici naŃionale, respectiv Caietele
statistice anuale privind învăŃământul preşcolar din România, elaborate de
Institutul NaŃional de Statistică (INS) confirma aceste cifre, arătând că gradul
de cuprindere al copiilor de 3-6 ani în grădiniŃe, la nivelul anului şcolar 2011-
2012, este de 78,5%. Gradul de cuprindere a înregistrat o creştere semnificativă
de 13,3 puncte procentuale faŃă de anul şcolar 1999-2000 (65,2%).4 Participarea
la educaŃia preşcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta oficială
de înscriere în învăŃământul obligatoriu este un indicator european care are ca
Ńintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%. La nivelul anului 2011, media UE-27
privind acest indicator a fost de 93,2%, în creştere faŃă de anii anteriori. În
România s-au înregistrat creşteri importante ale valorii indicatorului de la
67,6% în 2000 la 82,8% în 2008 şi 85,9% în 2013. În ceea ce priveşte
„Creşterea cu până la 95% a procentului de cuprindere a copiilor de 4-6 ani în
învăŃământul preşcolar” (idem, p. 1), remarcăm faptul că Ńintele europene
stabilite sunt foarte ambiŃioase, dificil de atins în România, prognozele sunt
greu de respectat.

Chiar dacă sunt sesizate astfel de creşteri, considerăm că Submăsura 2.1. din
SET este îndeplinită parŃial pentru că există în continuare diferenŃe de
cuprindere pe medii de rezidenŃă, vârstă, apartenenŃă etnică a copiilor în
instituŃiile de educaŃie timpurie:
• discrepanŃe rural/urban, în defavoarea mediului rural, respectiv: 81,1% -
cuprindere în mediul urban şi 75,5% - cuprindere în mediul rural;
• diferenŃe pe grupe de vârstă, respectiv: 69,1% - copii de 3 ani, şi 83,8% -
copii de 5 ani (idem, pag.1);

4
Viziunea MEN privind educaŃia timpurie a copilului”, material suport pt. Întâlnire cu DG
Employement, 15 iulie 2014, p. 2

35
• diferenŃe pe sexe privind participarea în învăŃământul preşcolar – acestea nu
sunt semnificative, ecartul pe sexe înregistrând valoarea de 0,8 p.p. în anul
şcolar 2011/2012 (78,8% pentru fete, respectiv 78% pentru băieŃi) (cf.
„Analiza de nevoi privind educaŃia şi formarea profesională din România”,
pag. 12);
• diferenŃe pe criterii de apartenenŃă etnică. În acest context, o observaŃie
suplimentară necesită recomandarea Strategiei privind cuprinderea unui
procentaj de 70% dintre copiii romi cu vârste între 3 şi 6 ani în învăŃământul
preşcolar. Acest indicator de rezultat este neatins, este clar un punct
vulnerabil al aplicării strategiei şi rămâne o prioritate pentru acŃiunile
viitoare. Procentajul real al copiilor romi de vârsta menŃionată cuprinşi în
grădiniŃă este cu mult sub Ńinta stabilită de strategie. Conform raportului
Băncii Mondiale, rata de înscriere la grădiniŃă a copiilor romi de vârstă 3-6
ani este mult sub cea a populaŃiei majoritare, 37% la copii romi vs. 77% la
copii ne-romi. 5

Submăsura 2.2.: Acces crescut la programele de educaŃie timpurie a copiilor

de 0-3 ani, inclusiv a celor de etnie roma

Stadiul implementării: submăsura 2.2. este parŃial îndeplinită

Datorită numărului de instituŃii disponibile, a lipsei de diversitate a serviciilor şi

alternativelor oferite pentru copii de vârstă antepreşcolară şi familiile acestora, a
discrepanŃelor existente între medii de rezidenŃă, apartenenŃă etnică şi culturală,
considerăm Submăsura 2.2. parŃial îndeplinită. Următoarele recomandări speci-
fice acestei submăsuri sunt considerate neîndeplinite şi rămân priorităŃi pentru
acŃiunile viitoare:
o înfiinŃarea unei instituŃii pentru educaŃie timpurie la fiecare 5000 de
locuitori, pentru copiii cu vârste între 0 şi 3 ani, cu criterii şi
standarde de rezultat clar definite (soluŃie comunitară, guvernamen-
tală, combinaŃie privat-public, ONG)
o 70% dintre copiii cu vârste între 0 şi 3 ani din mediul urban şi rural
înscrişi în creşe şi grădiniŃe .

5
The World Bank, Toward an equal start: closing the early learning gap for Roma children in
Eastern Europe, 2012, p.12

36
Oferta instituŃiilor de educaŃie timpurie pentru copiii cu vârste între 0 şi 3 ani s-a
diminuat considerabil în ultimii ani. Scăderea drastică a capacităŃii creşelor ca
unităŃi de educaŃie timpurie este evidentă: astfel, de la un număr total de 76.944
de paturi în anul 1990 s-a ajuns la 19.718 în anul 2001 şi la 14.880 în anul 2010
(Institutul NaŃional de Sănătate Publică, 2010). La nivelul anului 2011 doar 2%
dintre copii cu vârste între 0-3 ani erau cuprinşi în creşele din România,
majoritatea covârşitoare a copiilor de până în 3 ani beneficiind de îngrijire şi
educare în familie sau în unităŃi de învăŃământ preşcolar (cf. „Analiza de nevoi
privind educaŃia şi formarea profesională din România”, pag. 12). Alte statistici
confirmă aceste realităŃi. De exemplu, studiul Manual pentru evaluarea ex-ante
a politicilor educaŃionale, efectuat în 2009, de către Ministerul EducaŃiei
NaŃionale în cadrul proiectului PHARE RO 2006/018-147.01.03.03.01,
Dezvoltarea procesului de formulare a politicilor publice la nivelul admi-
nistraŃiei publice centrale, au fost culese date despre numărul creşelor şi al
copiilor cu vârste sub 3 ani. Astfel, descoperim că la acea dată existau 287 de
creşe cu 11.000 copii. În prezent, statisticile INS arată că sunt 303 creşe, cu
aproximativ 16.587 copii şi că 89% sunt români, 7% sunt maghiari, 3% sunt
roma şi 1% de alte naŃionalităŃi (MEN 2014, Viziunea, p. 5).

Concomitent cu scăderea numărului creşelor, nu există nici o diversificare a

acestei oferte (de exemplu prin integrarea ofertelor alternative, ale organizaŃiilor
neguvernamentale etc.) şi nici o acompaniere a acestor tipuri de servicii clasice
cu modele complementare, inovatoare. Important de subliniat este şi faptul ca
spre exemplu în anul 2011, din totalul creşelor din România, 99,1% funcŃionau
în sistem public şi doar 0,9% în sistem privat. Peste 90% dintre creşe sunt
situate în oraşe, iar în mediul rural funcŃionează un număr de doar 27 de creşe.
Trebuie remarcat faptul că unele grădiniŃe au înfiinŃat grupa precoce, ceea ce
face posibil accesul la grădiniŃă pentru copii de la 2 ani, dar tot rămâne
neacoperit intervalul de vârstă 0-2 ani.

Dincolo de accesul limitat la creşă al copiilor, în general, este şi mai scăzut

accesul copiilor romi la creşe. Rata scăzută de înscriere a copiilor romi la creşe
este generată de şomajul părinŃilor, sărăcie, distanŃa faŃă de casă şi infrastructura
necorespunzătoare, prejudecăŃile şi atitudinile discriminatorii ale populaŃiei
majoritare, precum şi modelele de creştere a copiilor care presupun familii
lărgite, în care trăiesc împreună mai multe generaŃii şi constelaŃii familiale
complexe.

37
Tot în ceea ce priveşte egalitatea şanselor de acces merită menŃionaŃi ca un
punct vulnerabil al aplicării cu succes al măsurii 2 şi copiii aflaŃi în afara
sistemului de educaŃie preşcolară. Conform raportului privind “Analiza de
nevoi privind educaŃia şi formarea profesională din România”, situaŃia copiilor
în afara sistemului de educaŃie este estimată prin diferenŃa între numărul total al
copiilor şi tinerilor de vârstă şcolară şi numărul celor care sunt înscrişi oficial în
sistemul de educaŃie. Astfel, în anul şcolar 2011/2012, în cazul populaŃiei din
grupa de vârstă 3-6 ani corespunzătoare învăŃământului preşcolar, existau peste
150.000 de copii în afara sistemului de educaŃie (ceea ce reprezintă o pondere
de aproape 20% din total). Cei mai mulŃi copii în această situaŃie au 3 şi 4 ani,
participarea la educaŃie crescând proporŃional cu vârsta. (pag. 12-13)

De asemenea, vulnerabilităŃi în ceea ce priveşte aplicarea atât a Submăsurii 2.1.

cât şi 2.2. vin din partea alocării deficitare de resurse care să susŃină accesul
copiilor: cadre didactice, alt personal, materiale pentru predare şi învăŃare şi
rechizite atribuite instituŃiilor pentru educaŃie timpurie.

Recomandări pentru măsura 2:

Consolidarea cadrului legislativ şi politicilor

• includerea problematicii accesului universal al copiilor la servicii de
educaŃie timpurie în fundamentarea şi susŃinerea politicilor publice din
diverse domenii corelate (sănătate, asistenŃă socială, educaŃie etc.);
• revizuirea metodologiilor de aplicare a prevederilor legislative referitore la
problematica accesului universal prin luarea în considerare în mod coerent a
diverselor tipuri de resurse necesare dezvoltării şi educaŃiei timpurii:
infrastructură, bază materială, resurse umane calificate etc.;
• aplicarea de măsuri legislative pentru finanŃarea sistemului de educaŃie
antepreşcolară;
• elaborarea si adoptarea de reglementări specifice în sistemul de educaŃie,
sănătate, protecŃia copilului, protecŃie socială etc. care să faciliteze accesul
la creşe pentru familii afectate de sărăcie, şomaj sau de alte categorii de
factori de risc (de exemplu subvenŃionarea publică a participării la servicii
de educaŃie antepreşcolară sau preşcolară etc.);
• introducerea de prevederi în legislaŃia muncii pentru a sprijini reconcilierea
vieŃii de familie cu cea profesională, în contextul prevederilor stipulate în
documentele promovate la nivel european (în special pentru părinŃii cu copii

38
 mai mici de 3 ani). Un exemplu ar fi creşele organizate în cadrul compa-
niilor sau instituŃiilor;
• aplicarea de măsuri de protecŃie suplimentară (inclusiv măsuri de protecŃie
socială, de protecŃie a copilului, din sectorul de sănătate etc. în conformitate
cu filosofia Cadrului Convergent al politicilor pentru dezvoltarea timpurie a
copilului) pentru familii aflate în situaŃii de risc (programe care să includă
oferirea unei mese calde sau gustări pentru copii, îmbrăcăminte, materiale
educaŃionale tip jocuri, cărŃi pentru copii etc.), astfel încât copiii să
beneficieze de servicii de educaŃie timpurie de calitate (creşă, grădiniŃă).

Consolidarea capacităŃii instituŃionale

• monitorizarea constantă şi coerentă a accesului, participării şi calităŃii
programelor de educaŃie timpurie în fiecare localitate, în special în zonele şi
cartierele cu populaŃie dezavantajată; urmărirea tranziŃiei de la creşă la
grădiniŃă şi la şcoală, pentru evaluarea traiectoriei educaŃionale din punct de
vedere al dezvoltării şi al intervenŃiei precoce, dacă este cazul;
• defalcarea datelor pe criterii rezidenŃiale şi pe apartenenŃa etnică, pentru a
evalua progresul înregistrat îndeosebi de grupurile aflate în situaŃii de risc şi
grupurile dezavantajate, inclusiv romi;
• continuarea grădiniŃelor estivale ca măsuri tranzitorii adaptate nevoilor
diverselor grupuri de copii până la generalizarea învăŃământului preşcolar
ca parte a învăŃământului obligatoriu (cu părinŃi care lucrează ca sezonieri
sau care au fost plecaŃi în străinătate, pentru copii mai mici de 3 ani) şi nu
ca soluŃie permanentă pentru copiii romi.

ÎmbunătăŃirea serviciilor
• creşterea numărului de creşe şi a numărului de locuri în creşe şi diversi-
ficarea serviciilor educaŃionale, inclusiv a centrelor de zi, pentru copiii de
vârstă antepreşcolară;
• stimularea participării la programe de educaŃie timpurie de calitate pentru
copiii antepreşcolari prin campanii de informare şi prin încurajarea
autorităŃilor locale să finanŃeze construcŃiile şi dotările corespunzătoare
pentru instituŃiile de educaŃie timpurie;
• sprijinirea familiilor cu statut socio-economic scăzut din mediul rural, date
fiind cheltuielile necesare, dar pe care nu şi le pot permite pentru educaŃia
copiilor (masă, rechizite, îmbrăcăminte şi încălŃăminte, transport etc.);
• înfiinŃarea unor ludoteci ca 1) centre cu resurse educaŃionale tip jocuri,

39
 jucării, cărŃi, echipamente specifice deschise membrilor comunităŃii sau 2)
ca ludoteci mobile (care circulă în zone rurale şi comunităŃi dezavantajate)
din care familiile pot împrumuta cărŃi, jocuri şi alte resurse;
• asigurarea transportului pentru copiii antepreşcolari si preşcolari cu
microbuzele şcolare, în condiŃii de securitate (cu centuri de siguranŃă şi
însoŃitor): distanŃa faŃă de domiciliu şi infrastructura necorespunzătoare
(drumuri impracticabile, greu de accesat în condiŃii vitrege de iarnă etc.) fac
dificilă participarea copiilor antepreşcolari şi preşcolari la programe de
educaŃie timpurie şi la frecventarea grădiniŃei;
• explorarea şi valorificarea opŃiunilor alternative pentru servicii cât mai
flexibile, la nivel comunitar sau în familie (vezi exemplul GrădiniŃa din
vecini6) ca măsuri tranzitorii (dat fiind numărul insuficient de locuri din
creşe şi grădiniŃe sau inexistenŃa creşelor în unele zone rurale).

Recomandări cu caracter trans-sectorial

„Poate că ar trebui măcar să ne gândim şi noi, să ne simŃim confortabil cu

termenul de acces universal. Dacă ai acces universal, este clar că nu ai de ce să
mai mergi pe Ńintit, pentru că grupul respectiv dezavantajat (n.n.) intră deja în
acces universal (n.n), adică le dai tuturor posibilitatea şi le asiguri tuturor
condiŃiile ca să vină la grădiniŃă sau la serviciile de educaŃie preşcolară şi
antepreşcolară. În interiorul acestui acces universal, poŃi să creezi condiŃii ca
să ajungi şi la diferite grupuri dezavantajate. Deci probabil că aici ar trebui să
insistăm (n.n.), la acces măcar să strecurăm ideea de acces universal.” (Viorica
Preda, inspector învăŃământ preşcolar, MEN, interviu 22 octombrie 2014)

6
GrădiniŃa din vecini, Raport Studiu Final, Proiectul „Implementation EarlyChildhood Education
Alternative Based Solution for Children from 3 to 6/7 years old” Loan #4825, World Bank
(01.11.2010 - 31.03.2011)

40
Tabelul Măsura 3: ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciilor educaŃionale pentru
copiii de la naştere la 6 ani
Rezultate Indicatori de InstituŃia Termen Angajamente
cheie rezultat care instituŃionale
răspunde
Calitatea - x cadre didactice MECTS, 2015 - instituŃiile de
EducaŃiei şi personal din autorităŃile formare au
Timpurii a învăŃământ format locale, capacitatea
Copilului în domeniul instituŃiile necesară
Furnizarea educaŃiei timpurii care se pentru a
unei (0-3 ani şi 3-6 ani) ocupă de furniza
educaŃii şi Ńinând cont de formarea formare
îngrijiri de metodele focalizate cadrelor - dorinŃa
calitate pe copil şi de didactice, cadrelor
copiilor cu ultimele practici furnizorii didactice de a
vârste între internaŃionale în privaŃi de adopta şi de a
0 şi 6 ani domeniu. servicii, implementa
prin Furnizarea unui curs ONG-uri, practici noi de
instituŃiile de formare specific comunităŃi, predare
pentru pentru schimbarea părinŃi - angajamentul
educaŃie atitudinii faŃă de părinŃilor
timpurie copiii din grupurile pentru educaŃie
minorităŃilor şi a timpurie
celor cu nevoi
speciale
- dezvoltarea şi
implementarea
curriculumului
pentru educaŃie
timpurie (0-3 ani),
Ńinând cont de
ultimele metode în
domeniu şi
focalizarea acestuia
pe dezvoltarea
mentală a copilului
- revizuirea şi

41
 îmbunătăŃirea
curriculumului
pentru educaŃie
timpurie (3-6 ani),
în vederea
eliminării
discriminării de gen
- x materiale de
învăŃare create şi
distribuite
- x părinŃi (inclusiv
taŃi) formaŃi în
domeniul educaŃiei
timpurii

Submăsura 3.1.: Ameliorarea calităŃii serviciilor din instituŃiile pentru

educaŃie timpurie prin:

3.1.1. Dezvoltarea/revizuirea şi adoptarea standardelor instituŃionale pentru

serviciile de educaŃie timpurie (copii de la naştere la 6 ani) şi urmărirea
modului în care sunt asigurate acestea;

Stadiul implementării: Măsura este îndeplinită, cu următoarele observaŃii:

3.1.1.1. Domeniul unităŃilor de educaŃie timpurie antepreşcolară

• Conform art. 27 lit. (2) din Legea educaŃiei naŃionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, organizarea unităŃilor de educaŃie
timpurie antepreşcolară, conŃinutul educativ, standardele de calitate şi meto-
dologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului,
iniŃiată de Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
• Astfel, complementar prevederilor din H.G. nr. 1252 din 12 decembrie 2012
privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcŃionare a creşelor şi a
altor unităŃi de educaŃie timpurie antepreşcolară, Ministerul EducaŃiei
NaŃionale publică în 2013 proiectul de Hotărâre a Guvernului de aprobare
a conŃinutului educativ şi a standardelor de calitate pentru serviciile de
educaŃie timpurie antepreşcolară. În nota de fundamentare a actului nor-
mativ menŃionat se subliniază necesitatea reglementării domeniului, având

42
 în vedere faptul că, datorită lipsei îndelungate a legislaŃiei privind educaŃia
copiilor de la 0 la 3 ani, un număr de creşe/grădiniŃe cu creşe, centre de zi
etc. s-au dezvoltat fără o structură organizatorică reglementată sau fără
standarde educaŃionale clare. Ca atare, se descrie o diversitate de instituŃii
pentru educaŃie timpurie, după cum urmează:
o Centre de zi pentru copii sub 6 ani aflaŃi în situaŃie de risc,
coordonate de DirecŃia JudeŃeană de AsistenŃă Socială şi ProtecŃie a
Copilului;
o Centre de zi sau grădiniŃe particulare pentru copiii sub 6 ani,
aprobate de AgenŃia Română de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃă-
mântul Preuniversitar (ARACIP), care oferă exemple de bună
practică în domeniu;
o GrădiniŃe cu creşă pentru copiii din aceeaşi grupă de vârstă ca şi cei
din centrele de zi (sub 6 ani);
o GrădiniŃe pentru copiii de la 3 la 6/7 ani. Acestea sunt finanŃate de
consiliile locale şi sunt coordonate de Ministerul EducaŃiei, Cerce-
tării, Tineretului şi Sportului;
o Creşe pentru copiii de la 4 luni la 3 ani, care primesc copii şi peste
3 ani. Acestea sunt finanŃate şi coordonate de consiliile locale, fără
o supervizare din punct de vedere profesional şi fără standarde
educaŃionale sau de alt tip.
• Un alt document important care reglementează oferta instituŃiilor de edu-
caŃie timpurie pentru copii între 0-3 ani este Ordinul nr. 3412/557/2013 al
ministrului educaŃiei şi al ministrului sănătăŃii privind aprobarea Metodo-
logiei de evaluare instituŃională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării
periodice a furnizorilor de educaŃie timpurie antepreşcolară, publicat în
“Monitorul Oficial” 244/2013.

3.1.1.2. Domeniul unităŃilor de educaŃie timpurie preşcolară

• Pe lângă legislaŃia cadru în domeniul asigurării calităŃii în învăŃământul
preuniversitar (de exemplu Hotărârea de Guvern nr. 21/2007, privind
aprobarea Standardelor de autorizare de funcŃionare provizorie a unităŃilor
de învăŃământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de
evaluare periodică a unităŃilor de învăŃământ preuniversitar), domeniul este
reglementat prin prevederile Anexei 11 la OMECTS nr. 4688/29.06.2012
privind Standardele specifice de calitate pentru nivelul de învăŃământ
preşcolar. Prin proiectul Sprijinirea şcolilor pentru îmbunătăŃirea servi-
ciilor educaŃionale ID 138879, AgenŃia Română de Asigurarea CalităŃii în
43
 ÎnvăŃământul Preuniversitar (ARACIP) a coordonat revizuirea standardelor
şi a standardelor de referinŃă, care sunt în curs de pilotare într-un număr de
şcoli, grădiniŃe şi creşe.
• De asemenea, ARACIP a elaborat şi distribuit documentul CerinŃe mini-
male pentru serviciul educaŃional furnizat de unităŃile de învăŃământ
preşcolar7.

3.1.2. Stabilirea unor legături între educaŃia timpurie şi programele de la

nivelul învăŃământului primar, în vederea asigurării unei tranziŃii uşoare de la
învăŃământul preşcolar către învăŃământul obligatoriu.

Stadiul implementării: Măsura este îndeplinită

Numeroasele resurse de sprijin elaborate în domeniul educării copiilor între 0-7
ani (ca de exemplu documentul de referinŃă în elaborarea de politici în domeniul
educaŃiei, sănătăŃii şi protecŃiei copilului Reperele fundamentale în învăŃarea şi
dezvoltarea timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani, realizat
în perioada 2007-2009), introducerea clasei pregătitoare în structura învăŃămân-
tului primar a contribuit semnificativ la asigurarea unei tranziŃii uşoare între un
ciclu educaŃional şi altul.

3.1.3. Reducerea numărului de copii în clase şi îmbunătăŃirea performan-

Ńelor cadrelor didactice printr-o mai bună formare şi supervizare a
acestora;

Stadiul implementării: Măsura nu este îndeplinită

Conform art. 63 din LEN, formaŃiunile de studiu specific perioadei studiate

cuprind următoarele efective de copii:
a) educaŃia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puŃin de
5 şi nu mai mult de 9;
b) învăŃământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai
puŃin de 10 şi nu mai mult de 20.

OrdonanŃa de urgenŃă 21 din 30 mai 2012 introduce şi următoarea precizare: în

situaŃii excepŃionale, formaŃiunile de preşcolari din grupa mare sau de elevi pot

7
CerinŃe minimale pentru serviciul educaŃional furnizat de unităŃile de învăŃământ preşcolar,
Iosifescu, C. Ş., (coord.), ISBN 978-973-649-675-2

44
funcŃiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea
consiliului de administraŃie al inspectoratului şcolar, pe baza unei justificări
corespunzătoare, Ńinând seama de încadrarea în costul standard per elev şi în
numărul maxim de posturi aprobat pentru învăŃământul preuniversitar la nivelul
judeŃului, respectiv al municipiului Bucureşti.

Însă, în ciuda acestor precizări legislative, în practica curentă a grădiniŃelor,

există numeroase grupe supraaglomerate, unde numărul de copii este semni-
ficativ mai mare decât cel admis. Blocarea posturilor din sistemul bugetar,
bugetarea după numărul de copii, precum şi lipsa grădiniŃelor au condus la
supradimensionarea grupelor, astfel încât atenŃia educatoarelor şi îngrijitoarelor
este solicitată la maxim, în detrimentul calităŃii actului educaŃional.

3.1.4. Dezvoltarea, în cadrul Institutului de ŞtiinŃe ale EducaŃiei, a unui

departament pentru cercetarea nevoilor părinŃilor, copiilor şi cadrelor
didactice în domeniul educaŃiei timpurii;

Stadiul implementării: Măsura nu este îndeplinită

Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei nu a înfiinŃat un astfel de Departament, însă
cercetătorii specializaŃi sunt în mod constant implicaŃi în proiecte şi studii
specifice problematicii copiilor de vârstă 0-6/7 ani.

3.1.5. Dezvoltarea unor programe pentru identificarea şi prevenirea

problemelor de sănătate mentală ale copiilor de la naştere la 6 ani şi
crearea unui mediu în care dezvoltarea mentală şi emoŃională a copilului să
fie asigurate.

Stadiul implementării: Măsura este parŃial îndeplinită

MenŃionăm faptul că în 2012 a fost elaborată Strategia naŃională de sănătate

mintală a copilului şi adolescentului. Strategia reprezintă rezultatul procesului
de reforma a sistemului de sănătate mintală şi a necesităŃii apariŃiei unei politici
coerente care să integreze serviciile de sănătate mintală în sistemul de sănătate,
educaŃie şi social. Proiectul a fost elaborat şi ulterior dezvoltat sub coordonarea
Secretariatului General al Guvernului, cu participarea reprezentanŃilor specialiş-
tilor în psihiatrie şi cu contribuŃia reprezentanŃilor ME, Ministrului Muncii,
Familiei şi ProtecŃiei Sociale, Ministerului JustiŃiei, ai asociaŃiilor profesionale,
ONG-urilor, asociaŃiilor de părinŃi, UNICEF.

45
Submăsura 3.2. Creşterea adecvată a cheltuielilor pe copil în domeniul
educaŃiei din produsul intern brut

Stadiul implementării: Măsura nu este îndeplinită

În ciuda declaraŃiilor publice care privesc educaŃia ca o prioritate naŃională, în

România s-a remarcat o limitare severă a resurselor publice alocate acestui
sector, acestea fiind cu aproximativ 10 puncte procentuale sub media europeană,
raportat la PIB. Ca atare, sistemul educaŃional - deci şi cel al instituŃiilor de
educaŃie timpurie - se confruntă cu scăderi dramatice ale investiŃiilor specifice
asigurării unei creşteri calitative a serviciilor livrate. În consecinŃă, multe din
propunerile subsumate acestei măsuri a SET sunt neîndeplinite sau îndeplinite
parŃial (uneori prin complementaritatea finanŃărilor oferite de diferite proiecte
etc.).

Submăsura 3.3. Dezvoltarea/revizuirea curriculumului pentru educaŃie timpurie

(de la naştere la 6 ani)

Stadiul implementării: Măsura este îndeplinită

Curriculumul naŃional şi standardele de referinŃă pentru ambele niveluri ale

educaŃiei timpurii au fost elaborate, pornind de la Reperele fundamentale în
învăŃarea şi dezvoltarea timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7
ani. ConŃinutul educativ/curriculumul pentru nivelul antepreşcolar a fost
elaborat în anul 2008, odată cu elaborarea curriculumului pentru învăŃământ
preşcolar, în cadrul Proiectului de EducaŃie Timpurie Incluzivă (PETI, finanŃat
de BM), dar nu a fost promovat oficial la acel moment, pentru că, până la
apariŃia Legii educaŃiei naŃionale nr. 1 /2011, cu modificările şi completările
ulterioare, nu exista o bază legală. Acelaşi proces au urmat şi standardele de
referinŃă, elaborate în 2010, într-un proiect cu fonduri europene, de către experŃi
ai AgenŃiei Române de Asigurare a CalităŃii în ÎnvăŃământul Preuniversitar
(ARACIP). (Viziunea MEN 2014, p. 4-5).

În acest moment, conŃinutul educativ/curriculumul pentru educaŃie timpurie

antepreşcolară şi standardele de referinŃă pentru serviciile de educaŃie timpurie
antepreşcolară sunt în proces de promovare prin Hotărâre de Guvern, iar
curriculumul şi standardele de referinŃă pentru învăŃământul preşcolar sunt
aprobate prin O.M 5233/2008 şi, respectiv, O.M 3851/2010 şi se aplică în toate

46
unităŃile de învăŃământ preşcolar. De asemenea, documentele strategice şi
metodologice emise (de exemplu scrisorile metodice transmise de către Minister
la începutul fiecărui an şcolar) reflectă noile schimbări în curriculum, abordare
educaŃională, practici curente în grădiniŃe.

Ca atare, din punct de vedere conceptual reperele generale de fundamentare ale

domeniului educaŃiei timpurii sunt relevante, adecvate, bine articulate, în linie
cu cele stabilite şi în alte contexte educaŃionale. Însă, participanŃii la studiu au
subliniat frecvent insuficienta şi inconsistenta aplicare practică a acestora.

„La nivelul documentelor stăm bine, curriculum arată destul de bine conturat
în ceea ce priveşte abordarea holistică, individualizarea, răspunderea la
nevoile speciale ale fiecărui copil, predarea integrată, lucrul cu copii, asigu-
rarea timpului necesar pentru joc liber, joc simbolic, joc cu reguli. Sunt foarte
multe aspecte în acord cu practicile internaŃionale, însă eu sunt convinsă că
multe dintre ele sunt virusate de încă o practică veche, tradiŃională… (Interviu
Mihaela Ionescu).
„Modelul propus de prima programă pe care a scris-o Ministerul (’93-‘94) a
vorbit pentru prima dată de individualizare, de amenajarea spaŃiului pe arii de
stimulare şi a dat exemple de modalităŃi în care să se implementeze activitatea
pe arii de stimulare. Din perspectiva Ministerului, a existat tot timpul deschi-
dere către acest lucru. Din perspectiva colaborării Ministerului cu celelalte
instituŃii, au fost tot timpul rupturi” (Interviu prof. Ecaterina Vrăsmaş).

„De la Minister vin multe informaŃii, foarte bune teoretic, chiar foarte bune, am
văzut că sunt la fel cu unele din străinătate. Dar nu putem să le aplicăm pe
toate. Există grădiniŃe unde spaŃiul este destul de limitat, de exemplu, cum este
şi cazul grădiniŃei mele. Şi atunci adaptăm.” (educatoare, participant focus grup).

Analiza produselor rezultate din diverse proiecte şi programe ne conduce la

următorul tablou compozit sintetic, suficient de articulat şi puternic pentru a
susŃine adecvat progresele din domeniul educaŃiei timpurii:

47
Tabelul Progrese din domeniul educaŃiei timpurii
Nr. Domenii Subdomenii/Descrieri

A. Repere fundamentale Valori, principii, cadre conceptuale fundamentale

ale educaŃiei timpurii ale domeniului)
B. Strategii educaŃionale ÎnvăŃarea la vârstele timpurii, Predarea integrată.
Planificarea activităŃii

B1. Subdomeniu: Predarea/învăŃarea integrată -

activităŃile tematice;
B.2. Subdomeniu: ÎnvăŃarea prin descoperire,
experimentare, explorare, joc
B.3. Subdomeniu: EducaŃia diferenŃiată şi perso-
nalizată. Centrarea procesului educaŃional pe
copil
B.4. Subdomeniu: Strategii de învăŃare prin
cooperare
B.5. Evaluarea progresului
C. Domeniu: InteracŃiuni
educaŃionale
D. Domeniu: Incluziune,
diversitate şi valori
democratice
E. Domeniu: Mediul de
învăŃare. Centrele de
activitate
F Colaborarea cu familia F.1. Parteneriatul cu părinŃii
şi comunitatea F.2. Parteneriate cu comunitatea

Submăsura 3.4.: Formarea părinŃilor (inclusiv taŃi) în domeniul educaŃiei

parentale şi participarea acestora în activităŃile de educaŃie timpurie

Stadiul implementării: Măsura este îndeplinită parŃial

În perioada 2008-2010 a fost dezvoltată Strategia naŃională integrată de

formare şi dezvoltare a competenŃelor parentale. Documentul urmăreşte
stimularea dezvoltării personale, sociale şi profesionale pe durata întregii vieŃi,
în scopul îmbunătăŃirii calităŃii vieŃii, atât a indivizilor, cât şi a colectivităŃii lor,

48
iar credo-ul de la care porneşte este: ToŃi părinŃii şi tinerii, ca potenŃiali viitori
părinŃi, trebuie să beneficieze de sprijin pentru o educaŃie parentală de calitate,
nediscriminatorie, participativă şi internaŃionalizată, să dobândească abilităŃi
parentale şi capacitatea de a comunica eficient (SET, p.13-17, acŃiunea
recomandată 3.3.).

De asemenea, în ultima perioadă, au fost derulate numeroase proiecte cu sprijin

guvernamental, nonguvernamental sau suportul unor instituŃii internaŃionale
(UNICEF). De exemplu, începând cu anul 2004 până în prezent, AsociaŃia
Română pentru EducaŃie şi Dezvoltare (ARED) din Târgovişte, Institutul de
ŞtiinŃe ale EducaŃiei - ISE, ISJ din 17 judeŃe şi UNICEF au derulat proiectul-
pilot „EducaŃia viitorilor părinŃi”. În cadrul acestuia au fost elaborate programa
şi suportul de curs pentru activitatea opŃională „EducaŃia viitorilor părinŃi”
pentru clasele IX-XII şi au fost elaborate şi tipărite Ghidul Profesorului şi
Ghidul Elevului; şi alte programe de educaŃie pentru parentalitate au fost
derulate cu succes (Holt, FundaŃia Copiii Noştri, ISE, RENINCO, SalvaŃi copiii
şi altele).

Progresele înregistrate sunt incontestabile, dar nu acoperă toate nevoile şi toate

categoriile demografice la nivel naŃional. Până în prezent nu a existat nici o
strategie de finanŃare din fonduri bugetare a programelor de educaŃie parentală.
Prin urmare, remarcăm faptul că încă persistă anumite probleme în domeniul
creşterii, îngrijirii, sănătăŃii şi educaŃiei copilului. Pe de o parte, ne referim la
practici neadecvate ce Ńin de nutriŃie şi alimentaŃie, sănătate şi igienă (în special
în cadrul grupurilor dezavantajate, persoanelor cu nivel educaŃional foarte
scăzut sau din zone rurale). Pe de altă parte, ne referim la cazuri mediatizate, la
anchete realizate de asistenŃii sociali care reflectă lipsa competenŃelor parentale
(care conduc, de exemplu, la o rată crescută a mortalităŃii infantile prin
neprezentarea la doctor în urgenŃă sau, pe termen mediu şi lung la rata relativ
crescută a abandonului şcolar). În concluzie, subliniem nevoia de a continua
campaniile şi programele de educaŃie parentală şi de prevenire a abuzului,
neglijării copilului şi a discriminării de gen.

49
Submăsura 3.5.: Formarea cadrelor didactice şi personal din învăŃământ
format în domeniul educaŃiei timpurii

Stadiul implementării: Măsura este îndeplinită parŃial

LEN prevede necesitatea de pregătire în domeniul educaŃiei timpurii pentru toŃi

membrii personalului creşelor, grădiniŃelor, centrelor de zi şi a altor entităŃi care
vizează dezvoltarea şi educaŃia copiilor mici. Însă, în timp ce formarea cadrelor
didactice care lucrează cu copii cu vârste între 3 şi 6 ani a fost îmbunătăŃită prin
revizuirea obiectivelor şi a metodologiei, prin dezvoltarea de programe de
master specific (vezi lista Practici care promit), nu există nici un fel de formare
a cadrelor didactice (iniŃială sau continuă), există doar un singur curs de formare
a cadrelor didactice in domeniul educaŃiei timpurii, respectiv pentru cei care
lucrează cu copii cu vârste între 0 şi 3 ani, curs acreditat şi derulat de CEDP
Step by Step în creşe şi grădiniŃe.

Încă nu există un sistem structurat pentru formarea continuă a personalului

existent în prezent în creşe, care este în mare parte personal medical şi care, în
proporŃie de 50%, nu a mai participat la nici un fel de program de formare
continuă şi care, în acest moment, nu stăpâneşte noŃiunile de bază ale concep-
tului promovat odată cu LEN respectiv: educaŃia timpurie. În Metodologia de
organizare şi funcŃionare a creşelor şi a altor unităŃi de educaŃie timpurie
antepreşcolară apare nominalizat personalul didactic, respectiv educatorul
puericultor. Este problematic faptul că, deşi este format de Ministerul EducaŃiei
NaŃionale, acesta este angajat şi plătit de autorităŃile publice locale, cu
consultarea/acordul Inspectoratelor Şcolare JudeŃene. Totodată, în ceea ce
priveşte formarea continuă, metodologia prevede faptul că întreg personalul
instituŃiei de educaŃie timpurie antepreşcolară trebuie să parcurgă un modul
obligatoriu, de 20 de ore, în domeniul educaŃiei timpurii.

Cât din filosofia şi din practicile acelor programe se regăsesc în viaŃa de zi cu

zi din grădiniŃe? Părerea mea este că nu se regăsesc întrucât nu s-a schimbat
pregătirea iniŃială a educatoarelor şi nu există o pregătire continuă cu această
viziune. Nu avem o viziune unitară, nu există o strategie aplicată. Pregătirea
iniŃială şi pregătirea continuă sunt două domenii fără legătură între ele.
Consider că nu este firească pregătirea iniŃială a educatoarelor, bazată pe
cursuri de metodică a predării fiecărei discipline pentru că se transmit nişte
scheme, când ar trebui să se promoveze flexibilitatea faŃă de nevoile copiilor.

50
Ar trebui să le construim atitudini faŃă de evaluarea copilului, de nevoile lui
personale, de respectul faŃă de familie. Cel mai important lucru este atitudinea
educatoarei în faŃa copiilor. Nu este în regulă să le transmitem un amalgam de
informaŃii fără să le învăŃăm esenŃa. Ar trebui discutate atitudini, situaŃii de
caz, nu atât cunoştinŃe teoretice.

Formatorul este un pedagog care lucrează cu adultul. Există însă, foarte multe
confuzii de termeni, cum ar fi între profesiile iniŃiate. De exemplu, s-a iniŃiat
consiliere psihopedagogică în grădiniŃe, dar nu se cunoaşte rolul adevărat al
unui consilier (să cunoască copilul, să ajute educatoarea, să ajute părintele, să
ajute copilul să îşi depăşească anumite bariere). Trebuie făcută o diferenŃă
între consilierea clinică şi cea de şcoală. Viziunea unitară nu s-a format chiar
din cauza schimbărilor de perspectivă, de orientare de la Minister.

Legea confirmă că Ministerul se ocupă de educaŃie timpurie de la 0 la 8 ani,

asumându-şi să aducă instituŃii, profesionişti care să se ocupe de copii de la 0,
adică să existe consiliere încă din maternitate. Aceste lucruri nu se regăsesc şi
în realitate, conducând la confuzie în sistem.(interviu Ecaterina Vrăsmaş, 4 iulie
2014)

Submăsura 3.6.: Crearea şi distribuirea de materiale de învăŃare

Stadiul implementării: Măsura este îndeplinită

În ultimii ani, mai ales prin intermediul proiectelor derulate în domeniu (de
exemplu PRET), au fost elaborate numeroase resurse pentru practicieni, părinŃi
şi personalul grădiniŃei/ creşei:
a) învăŃământul preşcolar (cele 8 ghiduri PRET) – aflate în acest moment în
curs de revizuire, până în ianuarie 2015):
• Curriculum pentru ÎnvăŃământul Preşcolar, 3-6/7 ani, M.E.C.T., 2008;
• Boca (coord.), Jenica Batiste, Vasile Flueraş, Liliana Grigore (cap. 7, 8),
Doina Olga Ştefănescu (cap. 4), Noi repere ale educaŃiei timpurii în
grădiniŃă, Modul pentru educatori, Bucureşti, 2008;
• Boca (coord.), Mihaela Bucinschi, AniŃa Dulman, Gabriela Dumitru, Vasile
Flueraş, Marcela Marcinschi-Călineci, Cristina Popescu, Ecaterina Stativă,
Cătălina Ulrich, EducaŃia timpurie şi specificul dezvoltării copilului

51
 preşcolar, Modul general pentru personalul grădiniŃei, Bucureşti, 2008, în
curs de revizuire în 2014;
• Ghidul de bune practici pentru educaŃia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7
ani, realizat în cadrul Proiectului pentru EducaŃie Timpurie Incluzivă, din
cadrul Programului de Incluziune Socială, cofinanŃat de Guvernul României
şi Banca Mondială.

b) antepreşcolar:
• Material orientativ pentru stimularea dezvoltării copilului de la naştere la 3
ani (pentru uzul personalului de îngrijire şi educaŃie), Ministerul EducaŃiei,
Cercetării şi Tineretului, Bucureşti, 2008 („Repere de la 0 la 3 ani”);
• ActivităŃi de învăŃare pentru copiii foarte mici (de la naştere la 3 ani) –
Ghid pentru activităŃi zilnice”, CEDP Step-by-Step, UNICEF şi Children’s
Resources International; 2005, 2011;
• Ghidul pentru educaŃia timpurie a copiilor de la naştere la 3 ani, realizat în
cadrul Proiectului pentru EducaŃie Timpurie Incluzivă, din cadrul Progra-
mului de Incluziune Socială, cofinanŃat de Guvernul României şi Banca
Mondială.

Submăsura 3.7.: Asigurarea echităŃii de gen

Stadiul implementării: Măsura este parŃial îndeplinită

Progresele din ultimii ani făcute în acest domeniu (la nivelul sensibilizării
cadrelor didactice şi a întregului personal din unităŃile de educaŃie timpurie cu
privire la problemele de gen, la nivelul revizuirilor curriculare) sunt evidente,
dar nu suficiente. Este necesară păstrarea acestor direcŃii de acŃiune şi în
dezvoltările ulterioare în domeniu (subsumate conceptelor de acces şi tratament
universal egal).

Recomandări Măsura 3:

Consolidarea cadrului legislativ şi politicilor

• implementarea si monitorizarea prevederii din Metodologia de funcŃionare a
creşelor conform căreia întreg personalul instituŃiei de educaŃie timpurie
antepreşcolară trebuie să parcurgă un modul obligatoriu, de 20 de ore, în
domeniul educaŃiei timpurii. Acest modul ar trebui să acopere problematica

52
 educaŃiei pentru diversitate, educaŃiei incluzive etc.;
• iniŃierea şi aplicarea de măsuri pentru includerea copiilor din învăŃământul
preşcolar şi antepreşcolar ca beneficiari ai serviciilor de sprijin pentru copiii
cu diferite cerinŃe speciale8;
• continuarea schimbării de paradigmă pentru serviciile de educaŃie
antepreşcolară, prin trecerea dinspre serviciu medicalizat în creşă spre un
serviciu integrat, în care educaŃia, îngrijirea, sănătatea şi protecŃia copilului
să fie convergente (vezi exemplu practică promiŃătoare RODACIE si
centrele multifuncŃionale);
• asumarea de către Ministerul EducaŃiei şi Cercetării ŞtiinŃifice a
responsabilităŃii pentru pregătirea iniŃială a educatorului puericultor (cadrul
didactic care lucrează cu copiii sub 3 ani) (chiar dacă angajarea acestuia
este lăsată în responsabilitatea autorităŃilor publice locale, cu consultarea
inspectoratelor şcolare judeŃene9).

Consolidarea capacităŃii instituŃionale

• consolidarea unui sistem de educaŃie parentală centrat pe abordarea inte-
grată, care include educaŃia copilului, îngrijirea, nutriŃia, sănătatea şi
protecŃia acestuia, stimularea interesului pentru o nouă cultură familială
(care să includă împărŃirea echilibrată a responsabilităŃilor între partenerii
de cuplu, diminuarea practicilor parentale de tip hiperprotectiv sau autori-
tarist promovate în unele familii) şi pe ideea de incluziune socială, inclusiv
pentru tineri, ca viitori potenŃiali părinŃi;
• dezvoltarea de programe de formare iniŃială şi continuă a resurselor umane
pentru educaŃie timpurie, în special pentru segmentul de vârstă 0-3 ani;
dezvoltarea unor programe de master pentru educaŃie timpurie cu caracter
interdisciplinar (vezi ofertele UniversităŃilor Bucureşti, Braşov, Alba, Sibiu,
ConstanŃa, Iaşi);

8
De exemplu, în serviciul copiilor cu dificultăŃi de vorbire şi de învăŃare există centrele
logopedice interşcolare cu specialişti care utilizează terapii specifice pentru corectarea şi
depăşirea deficienŃelor de acest tip, pentru copiii cu dificultăŃi de adaptare există centrele de
asistenŃă psihopedagogică, unde consilierii psihopedagogi oferă servicii specifice atât copiilor în
situaŃii de risc sau criză, cât şi părinŃilor acestora, pentru copiii din şcolile de masă cu deficienŃe
identificate şi recunoscute (certificate) de către Comisia pentru ProtecŃia Copilului, există servicii
de sprijin/profesori itineranŃi.
9
Până la formarea primei serii de educatori puericultori, prin liceele pedagogice (aşa cum prevede
LEN), ar fi necesar ca, pentru aplicarea prevederilor HG 1252/2012, MEN să reglementeze,
printr-o notă/OM, modalităŃile de asigurare a personalului educativ (educatorii puericultori) în
creşe şi grădiniŃe (unde pot fi constituite grupe cu copii de 2-3 ani).

53
• reactualizarea unor programe de formare iniŃiate anterior – de exemplu
programe de genul celor din Programul PHARE Acces la educaŃie (indivi-
dualizarea instruirii, curriculum diferenŃiat, educaŃia adulŃilor, parteneriatul
socio-educaŃional cu familia) - şi revigorarea centrelor de educaŃie incluzivă
organizate la nivel judeŃean;
• continuarea programelor de mentorat la nivel naŃional şi sprijinirea reflexi-
vităŃii cadrelor didactice şi a dezvoltării profesionale continue;
• evaluarea programelor de formare şi dezvoltare a competenŃelor parentale
din sistemele de educaŃie, protecŃie a copilului, sănătate, precum şi a
participării diferitelor categorii de beneficiari la astfel de programe;
• dezvoltarea unui cadru instituŃional coerent care să asigure sisteme şi
mecanisme de intervenŃie si alertare timpurie (echipe multidisciplinare);
• asigurarea profesorului de sprijin pentru copiii preşcolari şi antepreşcolari
cu CES;
• existenŃa unor adaptări ale mediului fizic în toate unităŃile de învăŃământ
preşcolar şi instituŃiile şi organizaŃiile în care pot fi integraŃi copii cu CES;
• îmbunătăŃirea colaborării cadrelor didactice din grădiniŃele care integrează
copiii cu CES cu părinŃii acestora şi cu alŃi specialişti;
• îmbunătăŃirea capacităŃii profesionale a tuturor membrilor personalului (nu
doar cadre didactice) din serviciile de educaŃie antepreşcolară şi preşcolară
vis-a-vis de problematica educaŃiei incluzive şi a practicilor aferente.

ÎmbunătăŃirea serviciilor
• continuarea campaniilor de conştientizare a importanŃei educaŃiei timpurii şi
a programelor de educaŃie parentală, cu acoperire mai clară pentru copii de
la naştere până la 3 ani (vezi exemplele de practici care promit);
• continuarea campaniilor de conştientizare şi a formării profesioniştilor din
educaŃia timpurie, necesare pentru coordonarea metodologică a serviciilor
de educaŃie timpurie (din creşă) din partea celei mai apropiate grădiniŃe,
nominalizate de către Inspectoratul Şcolar JudeŃean/al municipiului
Bucureşti;
• adaptarea cursurilor şi programelor pentru asigurarea securităŃii copiilor (în
special în familiile extinse unde copiii sunt supravegheaŃi de fraŃi mai mari
sau bunici, unde părinŃii sunt plecaŃi în străinătate);
• adaptarea programelor de educaŃie parentală la nevoile specifice ale unor
grupuri vulnerabile (părinŃi migranŃi, consumatori de droguri, persoane
infectate cu HIV sau cu boli cronice sau incurabile etc.) şi cuprinderea a cat

54
 mai multor categorii de adulŃi: asistenŃi maternali (care au rol de părinŃi),
asistenŃi sociali, părinŃi adoptivi, persoanele din familia lărgită care au în
încredinŃare sau care se ocupă neoficial de educaŃia copiilor, părinŃi din
familiile monoparentale, părinŃi victime ale violenŃei domestice, părinŃi în
curs de divorŃ, părinŃi ai copiilor cu dizabilităŃi etc.

Tabelul Măsura 4: Asigurarea unui acces echitabil pentru copiii minorită-

Ńilor etnice şi pentru cei din grupuri dezavantajate (copii aflaŃi în situaŃie
de risc sau care au fost lăsaŃi în afara sistemului)
Rezultate cheie Indicatori de InstituŃia Termen Angajamente
rezultat care instituŃionale
răspunde
Acces echitabil - creşterea cu x% a MECTS, 2015 Angajamentul
pentru copiii înscrierilor în rândul autorităŃile MECTS, infor-
din grupuri copiilor romi sau a locale, marea crescută
dezavantajate copiilor aparŃinând furnizorii a părinŃilor,
şi vulnerabile altor minorităŃi privaŃi, cadrelor
Creşterea - creşterea cu x% a ONG-uri, Angajamentul
înscrierilor în înscrierilor în rândul comunităŃi, MECTS,
rândul copiilor copiilor din grupurile cadre informarea
din grupurile dezavantajate socio- didactice, crescută a
dezavantajate economic, în special a părinŃi părinŃilor,
socio-economic copiilor din zonele cadrelor
(0-6 ani) izolate din mediul
rural
- x% dintre copiii cu
nevoi speciale
integraŃi în
învăŃământul
preşcolar de masă
- x grădiniŃe de vară
înfiinŃate pentru copiii
din zone izolate,
dezavantajate, care nu
au parcurs grădiniŃa
- materiale curriculare
pentru copiii cu nevoi
speciale dezvoltate şi
distribuite
- x părinŃi din

55
 comunităŃi
dezavantajate formaŃi
- masă gratuită şi alte
avantaje pentru copiii
din familii dezavan-
tajate socio-economic

Submăsura 4.1. Crearea condiŃiilor necesare pentru cuprinderea cât mai de

timpuriu în învăŃământul de masă a copiilor din grupuri vulnerabile şi a
copiilor cu nevoi speciale

Stadiul implementării: Măsura este parŃial îndeplinită

Deşi există numeroase vulnerabilităŃi în aplicarea acestei măsuri, există de
asemenea şi numeroase iniŃiative compensatorii care merită menŃionate. Astfel,
în perioada de referinŃă identificăm diverse proiecte, programe, strategii foca-
lizate pe grupurile dezavantajate, unele dintre ele cu componentă de educaŃie
timpurie. De exemplu Programul PHARE Acces la educaŃie pentru grupuri
dezavantajate, derulat în perioada 2002-2010 a avut ca scop prevenirea şi lupta
împotriva marginalizării şi excluziunii sociale, precum şi crearea unui meca-
nism pentru îmbunătăŃirea accesului la educaŃie şi pentru o educaŃie de calitate
în cadrul grupurilor dezavantajate (copii romi, copii din şcolile speciale integraŃi
în şcolile de masă). În mod concret, unul dintre obiective a fost îmbunătăŃirea
condiŃiilor de educaŃie la nivelul învăŃământului preşcolar pentru copiii din
grupuri dezavantajate. Alte exemple pot include:

• Programul educaŃional „Un start bun în viaŃă”, derulat începând cu anul

2011 de Centrul pentru EducaŃie şi Dezvoltare Profesională Step by Step şi
finanŃat prin FundaŃia Soros, programul reprezentând o extindere la nivel
naŃional în învăŃământul preşcolar a conceptului de centru multifuncŃional,
cu focalizare pe grupa de vârstă 2-3 ani. Programul a urmărit implementarea
serviciilor de educaŃie timpurie (antepreşcolară) de calitate, cu participarea
autorităŃilor locale, în zone urbane cu economie slab dezvoltată şi populaŃie
dezavantajată prin 1) constituirea unei echipe multidisciplinare pentru
elaborarea politicilor publice privind educaŃia timpurie şi punerea în
aplicare a prevederilor LEN la nivel naŃional; 2) conceperea cadrului pentru
dezvoltarea sistemului naŃional de formare continuă a personalului care
lucrează în serviciile de educaŃie timpurie - antepreşcolară; 3) organizarea

56
 serviciilor model de educaŃie timpurie - antepreşcolară - şi crearea centrelor
regionale de formare continuă;
• Proiectul „Fiecare copil în grădiniŃă” iniŃiat de OvidiuRo care se derulează
din 2010. Scopul constă în asigurarea accesului la educaŃie preşcolară
tuturor copiilor dezavantajaŃi din România, în vederea reducerii decalajului
educaŃional la clasa pregătitoare şi a ratei de părăsire timpurie a şcolii;
• Programul educaŃional „EducaŃia incluzivă în grădiniŃe”, ce are ca scop
promovarea educaŃiei incluzive în grădiniŃe, derulat de AsociaŃia RENINCO
între 2009-2010, cu sprijin tehnic şi financiar UNICEF, a urmărit: 1)
formarea de formatori în domeniul educaŃiei incluzive, la nivelul învăŃă-
mântului preşcolar şi 2) diseminarea informaŃiilor privind practicile inclu-
zive la nivelul învăŃământului preşcolar din Ńara noastră şi din alte state;
• Programul educaŃional „Paşi spre educaŃia incluzivă în grădiniŃă” a urmărit
sprijinirea şi promovarea incluziunii şcolare la nivelul învăŃământului
preşcolar, prin: 1) crearea de reŃele de sprijin şi de promovare a practicilor
de educaŃie incluzivă, pentru rezolvarea cazurilor speciale sau a
disfuncŃiilor care pot apărea la nivel judeŃean; 2) sprijinirea deciziilor
autorităŃilor locale şi a îndepărtării blocajelor care pot apărea vis-a-vis de
rezolvarea unor cazuri speciale de integrare şcolară. Derulat de AsociaŃia
RENINCO în perioada 2011 – 2012 şi finanŃat de UNICEF, programul are
ca rezultat 3 reŃele regionale şi o reŃea naŃională funcŃionale;
• Proiectul educaŃional „GrădiniŃa bilingvă” derulat în comunităŃile de romi
de Amare Rromentza şi UNICEF, începând cu anul 2005, proiect ce a vizat
facilitarea accesului la educaŃie timpurie pentru copiii romi provenind din
familii vorbitoare de Romani;
• Proiectul educaŃional al AsociaŃiei „CăsuŃa cu poveşti” din BistriŃa, derulat
în colaborare cu MECS şi UNICEF - Dezvoltarea abilităŃilor socio-
emoŃionale la copiii cu vârste de la 3 la 7 ani;
• Proiectul Ministerului EducaŃiei, în parteneriat cu FundaŃia Ruhama: ToŃi la
grădiniŃă, toŃi în clasa I: programe integrate pentru creşterea accesului la
educaŃie şi a nivelului educaŃional al copiilor din comunităŃi defavorizate,
cu precădere romi (noiembrie 2008 - decembrie 2009), proiect finanŃat din
Fondul Social European.

57
„În diferite momente au existat diverse tipuri de intervenŃii. Poate că cea care a
avut un aspect comprehensiv a fost PRET pentru că a avut în vedere toate
aspectele importante privind restructurarea practicilor în grădiniŃe. Dar şi
înainte, de exemplu, prin organizare grădiniŃelor de vară sau în proiectul Acces
la educaŃie pentru grupuri dezavantajate, s-au făcut nişte ghiduri, nişte lucruri
bune. Pe lângă acesta s-au făcut proiectele care au fost aplicate exclusiv pe
grupurile dezavantajate. Ele nu au avut componente atât de complexe precum
componenta de PRET care a vizat toate aspectele: de la concepŃie, interacŃiune
cu copilul, cu familia, comunitatea, management, dezvoltare profesională.
Celelalte s-au concentrat pe aspecte mult mai precise şi limitate. Este foarte
greu să găseşti un sigur model de bună practică în care să se regăsească
componentele diverselor intervenŃii, pentru că modelul va trebui să aibă
abordare holistică, practici incluzive, colaborare la nivel de echipă, mana-
gement de calitate, colaborare cu familia şi comunitatea de calitate” (interviu
Mihaela Ionescu, expert ISSA).

Submăsura 4.2. Dezvoltarea unor programe tip grădiniŃa de vară

Stadiul implementării: Măsura este îndeplinită, grădiniŃa estivală fiind

considerată în acest moment o măsură compensatorie, tranzitorie

GrădiniŃele estivale sau grădiniŃele de vară au fost iniŃiate de MEN în colaborare

cu Romani CRISS şi UNICEF, ca soluŃii provizorii pentru copiii romi care nu
frecventau grădiniŃa. Treptat, prin programul PHARE Acces la educaŃie s-au
dezvoltat la nivelul multor comunităŃi, beneficiind de un curriculum şi de o serie
de îndrumări tehnice şi metodice. OrganizaŃia SalvaŃi Copiii a continuat ideea şi
prin programul „EducaŃie preşcolară pentru copiii din medii defavorizate”. Prin
Notificarea 23.394/22.08.2008 Ministerul continuă extinderea grădiniŃelor estivale,
prin proiectul ToŃi la grădiniŃă, toŃi în clasa I. În ultimii ani, SalvaŃi Copiii
derulează numeroase activităŃi de implementarea a grădiniŃelor estivale.

Recomandări Măsura 4:

Consolidarea capacităŃii instituŃionale

• extinderea proiectului Centre multifuncŃionale, cu încurajarea parteneria-
telor locale şi monitorizarea calităŃii procesului;
• consolidarea reŃelelor regionale şi naŃionale de sprijinire a educaŃiei
incluzive;

58
• extinderea sistemului de monitorizare riguroasă a prezenŃei copiilor la
grădiniŃă;
• promovarea unor programe de formare care şi-au dovedit eficienŃa şi
realizarea unei baze de date care să permită analize privind suprasaturarea
pieŃei de formare cu anumite tematici sau nereprezentarea unor teme/
probleme importante şi urgente;
• evaluarea impactului şi extinderea practicilor eficiente din grădiniŃe
bilingve la scară mai largă;
• crearea cadrului instituŃional care să permită dezvoltarea comunităŃilor de
practici şi stimularea reflexivităŃii profesionale (inclusiv prin îmbunătăŃirea
condiŃiilor de lucru/ rata adult-copil; cel puŃin o oră de reflecŃie, la
dispoziŃia cadrului didactic, fără prezenŃa copiilor), acordarea SubvenŃiei
pentru dezvoltare profesională conform OM 4871/nov. 2014 cu privire la
implementarea proiectului sistemic „Personalul didactic din sistemul de
învăŃământ preuniversitar şi universitar de stat - promotor al învăŃării pe tot
parcursul vieŃii”.

Ameliorarea serviciilor
• dezvoltarea unei reŃele de consilieri la o populaŃie şcolară de maximum 200-
300 de copii (astfel încât consilierul să poată oferi servicii unui număr
rezonabil de copii);
• pregătirea consilierului să includă şi dezvoltarea copilului de nivel
preşcolar şi antepreşcolar;
• implicarea mediatorilor şcolari şi a reprezentanŃilor comunităŃilor multiet-
nice în pregătirea, derularea şi monitorizarea intervenŃiilor şi programelor
educaŃionale pentru copii mici.

Tabelul Măsura 5: Dezvoltarea de opŃiuni alternative şi comunitare pentru

îmbunătăŃirea eficienŃei serviciilor de educaŃie timpurie
Rezultate Indicatori de InstituŃia Termen Angajamente
cheie rezultat care instituŃionale
răspunde
OpŃiuni - x centre comunitare/ ComunităŃile 2013 Capacitate
alternative, familiale pentru edu- locale adecvată a
comunitare caŃie timpurie înfiin- autorităŃile, membrilor
ÎmbunătăŃirea Ńate şi operaŃionale părinŃii, comunităŃii
eficienŃei - x centre multifunc- MECTS, angajamentul

59
 sistemului prin Ńionale înfiinŃate pen- ONG-uri liderilor
înfiinŃarea de tru educaŃia copiilor, comunitari
instituŃii sănătatea şi alte nevoi
alternative, ale acestora
comunitare - x părinŃi/membri ai
comunităŃii formaŃi
- x materiale create şi
distribuite pentru
centrele comunitare
- x centre superviza-
te pentru a asigura
calitatea serviciilor

Stadiul implementării: Măsura este parŃial îndeplinită

Programul educaŃional „Centre multifuncŃionale”, iniŃiat cu scopul de a crea

şanse egale pentru toŃi copiii, prin educaŃie şi îngrijiri personalizate, precum şi
prin formarea şi dezvoltarea competenŃelor parentale, a avut ca obiective 1)
creşterea accesibilităŃii copiilor de 2-4 ani, din comunităŃi dezavantajate, la
serviciile de educaŃie timpurie de calitate; 2) implicarea părinŃilor şi a
autorităŃilor locale în sprijinirea educaŃiei şi dezvoltării copiilor preşcolari şi 3)
îmbunătăŃirea competenŃelor profesionale ale cadrelor didactice din aceste
servicii, îndeosebi din perspectiva centrării educaŃiei pe copil. IniŃiat în 2005 de
Centrul pentru EducaŃie şi Dezvoltare Profesională (CEDP) Step by Step şi
sprijinit financiar şi tehnic de UNICEF şi CEDP, programul a fost extins în
2011 în 200 de grădiniŃe, cu focalizare pe grupa de vârstă 2-3 ani.

Avem centre de zi care sunt ale DirecŃiei de protecŃie şi în ele poŃi să ai copii de
la naştere până la 18 ani. Unii copii, antepreşcolari şi preşcolari, sunt din
centrele astea, ei nu merg la creşă sau respectiv grădiniŃă ca să parcurgă
programul educaŃional de care ar avea nevoie. Ei stau tot acolo în centru. Cum
ceilalŃi sunt duşi la şcoală, tot aşa şi cei mici ar trebui duşi la creşă sau
grădiniŃă. Sigur că poŃi să stai în centru, că e o instituŃie rezidenŃială, mănânci,
dormi, stai cu ceilalŃi copii că nu ai casa ta, nu ai părinŃii tăi, deşi comunităŃile
rezidenŃiale s-au mai micşorat şi au fost daŃi mulŃi copii spre adopŃie, dar
trebuie văzut fenomenul (nefrecventării creşei şi grădiniŃei, n.n.) şi duşi în
grădiniŃă, în creşă, pe perioada programului care se derulează acolo şi iarăşi,
urmăriŃi cumva asistenŃii maternali care au preluat copiii, tot aşa să-i ducă şi
la grădiniŃă. (Interviu Viorica Preda)

60
Recomandări Măsura 5:

Consolidarea cadrului legislativ şi politicilor

• Aplicarea Regulamentului de organizare şi funcŃionare a învăŃământului
preşcolar - proiect revizuit 2014.

Consolidarea capacităŃii instituŃionale

• Continuarea experienŃelor pilot de tipul „GrădiniŃa din vecini”, pentru a
identifica elemente contextuale şi abordări metodologice care asigură
succesul în anumite comunităŃi în care nu este posibilă funcŃionarea unei
grădiniŃe obişnuite;
• Dezvoltarea unor module comune referitoare la educaŃia timpurie în
formare iniŃială şi în formarea continuă a cadrelor didactice (atât din
educaŃia timpurie cât şi din învăŃământul primar);
• Introducerea unor cursuri de formare la locul de muncă pentru tot
personalul creşei şi grădiniŃei (vezi bune practici din RODACIE).

ÎmbunătăŃirea serviciilor
• DGASPC să încurajeze şi să monitorizeze participarea copiilor din centrele
de zi la activităŃile din creşe şi grădiniŃe;
• Continuarea programului de mentorat cu atenŃie mai mare acordată selecŃiei
mentorilor şi monitorizării şi evaluării calităŃii activităŃilor desfăşurate de
mentori;
• Utilizarea în creşe şi grădiniŃe a RFIDT, Ghidurilor PRET, PETI şi a altor
resurse disponibile.

Tabelul Măsura 6: Coordonarea cu alte sectoare (de exemplu: sănătate şi

protecŃie socială) în vederea dezvoltării şi implementării unui program
convergent de Dezvoltare Timpurie a Copilului
Rezultate cheie Indicatori de rezultat InstituŃia care Termen Angajamente
3.4.6. răspunde instituŃionale
VI. Program - politici şi legislaŃia MECTS, MS, 2015 Acordul
convergent de pentru un program MMFPS şi alte MECTS, MS,
Dezvoltare convergent de Dez- agenŃii şi MMFPS şi a
Timpurie a voltare Timpurie a departamente altor agenŃii cu
Copilului: Copilului dezvoltate guvernamen- privire la sco-
Dezvoltarea şi - sarcini şi acŃiuni la tale puri comune în

61
implementarea nivel central şi cadrul progra-
unei politici şi a judeŃean/local pentru mului DTC şi a
unei strategii fiecare sector în acord cooperării
convergente cu programul DTC
privind identificate şi
Dezvoltarea elaborate
Timpurie a - înfiinŃarea de Centre
Copilului în faze pentru DTC la nivel
prin stabilirea local pentru furnizarea
legăturilor pe de servicii
verticală între educaŃionale, de
programele de sănătate şi protecŃie
sănătate, educaŃie socială pentru toŃi
şi protecŃie a copiii sub 6 ani şi
copilului părinŃii acestora
- înfiinŃarea de echipe
multidiscipli-nare de
profesionişti pentru
asistare în cadrul
programului DTC a
proceselor de
furnizare, monito-
rizare şi evaluare

Stadiul implementării: Măsura este parŃial îndeplinită

• Platforma NaŃională pentru EducaŃie UNICEF şi FONPC

(www.pentrueducatie.ro). Harta serviciilor socio-educaŃionale este expresia
grafică a bazei de date de resurse şi servicii de la nivelul unei comunităŃi
care asigură o imagine reală a tipurilor de servicii furnizate şi oferă date
extrem de importante pentru etapa de planificare şi intervenŃiile viitoare.
Harta serviciilor socio-educaŃionale este un instrument de lucru ce poate fi
utilizat de autorităŃile publice în procesul de elaborare a strategiilor judeŃene
şi locale, atât pentru planificarea resurselor existente, cât şi pentru necesi-
tatea identificării altor resurse, în concordanŃă cu nevoile fiecărei comu-
nităŃii. Acest instrument de lucru oferă suport deopotrivă beneficiarilor în
vederea alegerii serviciilor care respectă în cea mai mare măsură nevoia
identificată cât şi specialiştilor din domeniul socio-educativ, facilitând
coordonarea interinstituŃională la nivel judeŃean şi local.

62
• Proiectul FSE Centre de Resurse şi Sprijin în EducaŃie – CRSE derulat
în perioada 2009 – 2013 are ca scop iniŃierea şi implementarea programelor
pentru educaŃia parentală în cadrul nou înfiinŃatelor CRSE din 20 de
comunităŃi dezavantajate. IniŃiat de FCN, ACOR şi MEN, din proiect au
rezultat:

trei programe de formare acreditate: Formare de formatori, Bazele
educaŃiei parentale şi Dezvoltarea abilităŃilor socio-emoŃionale la
copiii de 3-6/7 ani;

formarea a 921 cadre didactice;

editarea şi distribuirea a 1000 ghiduri privind serviciile tip CRSE.

„Ca recomandare generală în educaŃia timpurie... Să fie o pregătire adecvată,

să se înŃeleagă ce este acela un curriculum flexibil. În pregătirea iniŃială ar
trebui să se facă nişte schimbări majore, ar trebui să existe o asociere profe-
sională a educatoarelor, o selecŃie mai bună a cadrelor didactice, nu conform
cunoştinŃelor, ci pe bază de atitudini, de comportamente, de practici de-
monstrate. Aş mai recomanda monitorizarea proiectelor, să se urmărească un
plan clar şi să se stabilească responsabilităŃi zonale, resurse. Este obligatorie o
colaborare între ProtecŃia Copilului, Ministerul SănătăŃii şi Ministerul Edu-
caŃiei. Încurajez reŃelele de colaborare în ceea ce priveşte educaŃie timpurie
incluzivă. De asemenea, colaborarea cu părinŃii este un alt aspect pe care îl
susŃin. Fiecare grădiniŃă ar trebui să aibă un centru de comunicare cu părinŃii.
EducaŃia timpurie este prioritatea numărul 1 a educaŃiei incluzive. EducaŃia
timpurie nu înseamnă numai educaŃia copiilor de mici, ci şi educaŃia tuturor
celorlalte persoane care interacŃionează cu copilul. Există un autoritarism
exagerat”. (Ecaterina Vrăsmaş, 4 iulie 2014)

Recomandări Măsura 6:

Consolidarea cadrului legislativ şi politicilor

• consolidarea coordonării şi cooperării trans-sectoriale (educaŃie, sănătate,
protecŃia copilului, protecŃia socială etc.) prin crearea / dezvoltarea / conso-
lidarea structurilor şi/sau procedurilor necesare, în conformitate cu viziunea
oferita de Cadrul Convergent pentru dezvoltarea timpurie a copilului;
• clarificarea mecanismelor de finanŃare şi coordonarea cu celelalte sectoare
în concordanŃă cu Cadrul convergent al politicilor în domeniul copilăriei
timpuri iniŃiat de UNICEF.

63
Consolidarea capacităŃii instituŃionale
• crearea comunităŃilor / reŃelelor de practică multidisciplinare pentru copil şi
familie, ca nuclee - suport ale sprijinirii educaŃiei pe tot parcursul vieŃii.

ÎmbunătăŃirea serviciilor
• adăugarea continuă la harta existentă la nivel naŃional în Platforma
naŃională de educaŃie, de servicii şi resurse din domeniul educaŃiei timpurii.
http://www.pentrueducatie.ro/adauga-serviciu.

64
Concluzii şi recomandări generale

Analiza stadiului implementării strategiei naŃionale referitoare la educaŃia

timpurie a condus la identificarea următoarelor teme sau probleme recurente:
• preocuparea din ce în ce mai vizibilă pentru educaŃie timpurie la nivelul
Ministerului EducaŃiei, dar şi la nivelul altor agenŃii şi instituŃii
guvernamentale sau organizaŃii neguvernamentale;
• educaŃia timpurie de calitate presupune schimbări sistemice, cu caracter
comprehensiv (la nivel de creşă, grădiniŃă, la nivel de grupă, în inter-
pretarea cadrului curricular, în practicile educaŃionale, în responsabilită-
Ńile practicienilor, în organizarea creşelor, grădiniŃelor, centrelor de zi,
în atitudinea educatorilor şi altor profesionişti cu privire la participarea
la educaŃie a copiilor din grupurile dezavantajate, în adaptarea materia-
lelor didactice, în modul de alocare al resurselor, în relaŃia instituŃiilor
educaŃionale cu părinŃii şi comunitatea, în elaborarea şi conŃinutul
politicilor publice;
• accesul crescut şi egal la educaŃie timpurie de calitate, ca prioritate în
LEN şi în politici publice;
• focalizarea atenŃiei pe familii în situaŃii de risc şi a grupurilor dezavan-
tajate în ceea ce priveşte accesul copiilor la servicii de educaŃie timpurie
de calitate (prin proiecte, programe, strategii);
• schimbarea perspectivei asupra serviciilor de educaŃie timpurie şi
înlocuirea perspectivei medicalizate care încă domină înŃelegerea
copiilor de la naştere la intrarea în grădiniŃă cu abordarea integrata şi
consolidarea cooperării dintre sectoarele relevante pentru educaŃia
timpurie;
• necesitatea de a pregăti tot personalul din creşă şi grădiniŃe pentru a
împărtăşi viziunea asupra dezvoltării, stimulării şi educării copiilor
mici;
• consolidarea pregătirii iniŃiale şi continue a resurselor umane pentru
educaŃia timpurie prin actualizarea şi flexibilizarea programelor de formare,
introducerea rezultatelor recente ale cercetărilor din domeniul neuroştiin-
Ńelor, dezvoltării umane, psihologiei, medicinii, economiei etc.;
• stimularea dezvoltării profesionale continue prin constituirea comunită-
Ńilor de practici, prin continuarea şi aprofundarea mentoratului ca
practică reflexivă;

65
 • continuarea programelor de educaŃie parentală, pentru a schimba menta-
lităŃi tradiŃionale cu efecte nocive asupra dezvoltării copiilor (în special
prin neglijare, nutriŃie neadecvată, violenŃă, inclusiv verbală, insufi-
cienta dezvoltare a autonomiei, prea puŃin timp petrecut în aer liber
etc.).

66
Măsuri prioritare pe termen mediu şi lung

Pe termen mediu (până în 2017)

• coordonarea şi cooperarea trans-sectorială (educaŃie, sănătate, protecŃia
copilului, protecŃia socială etc.) prin dezvoltarea şi consolidarea
structurilor şi procedurilor necesare, în conformitate cu viziunea oferită
de Cadrul convergent pentru dezvoltarea copilului;
• abordarea proactivă a ME pentru asigurarea coerenŃei şi complemen-
tarităŃii cu alte servicii publice care pot avea influenŃă asupra sistemului
educaŃional - evidenŃa populaŃiei, sănătate, social, protecŃia copilului şi
aplicarea în mod transparent a principiilor „banii urmează copilul” sau
„serviciile urmează copilul”;
• consolidarea şi abordarea convergentă a politicilor ce vizează dezvol-
tarea, îngrijirea, sănătatea, protecŃia şi educaŃia copiilor mici şi
sprijinirea familiilor prin:
• măsuri legislative;
• măsuri privind dezvoltarea instituŃională (creşă, grădiniŃă, centru
de zi, Centre pentru dezvoltare timpurie a copilului etc.);
• programe şi proiecte educaŃionale specifice pentru asigurarea şi
îmbunătăŃirea calităŃii serviciilor;
• clarificarea prevederilor legislative pentru schimbarea statutului
copilului antepreşcolar şi cuprinderea copiilor mici ca beneficiari ai
serviciilor educaŃionale şi de sprijin; în prezent, serviciile de consiliere,
logopedie, activităŃile cu un profesor de sprijin sau itinerant, transport
şcolar etc. se adresează doar copiilor din grupa pregătitoare sau din
şcoli;
• proiectarea, acreditarea şi furnizarea de programe de formare integrată
pentru practicienii care lucrează cu copii mai mici de 3 ani, pentru
ameliorarea practicilor de educaŃie, îngrijire, protecŃie etc.;
• instituirea unui sistem de recenzare a tuturor copiilor de vârstă
preşcolară care nu sunt cuprinşi în sistemul de învăŃământ;
• revizuirea metodologiei de organizare şi funcŃionare a CREI şi
CJRAE/CMBRAE prin cuprinderea în sfera de activitate a acestor
structuri a educaŃiei timpurii (de la naştere până la intrarea în şcoală,
inclusiv a copiilor antepreşcolari) şi actualizarea informaŃiilor referi-
toare la funcŃionarea acestor structuri în toate judeŃele din Ńară;

67
 • realizarea de studii şi cercetări longitudinale asupra copiilor şi fami-
liilor, cu participarea unor echipe multidisciplinare (psihologi, peda-
gogi, pediatri, asistenŃi sociali, economişti etc.) în vederea documentării
politicilor publice şi a celor focalizate pe educaŃia timpurie;
• respectarea cerinŃelor legislative referitoare la ciclul politicilor publice
(evaluarea ex ante a impactului), realizarea de analize iniŃiale şi studii
de impact pentru programele şi proiectele implementate;
• diseminarea şi continuarea experienŃelor care s-au dovedit eficiente
(practici care promit);
• actualizarea bazelor de date care conŃin informaŃii şi exemple de
proiecte şi programe cu potenŃial de multiplicare la scară mai largă.

Pe termen lung (până în 2020)

• asigurarea pregătirii iniŃiale şi continue a practicienilor care lucrează cu
copii mai mici de 3 ani prin programe de formare bazate pe modelul
educaŃiei integrate, respectând cadrul legal;
• extinderea programelor de parteneriat cu familiile copiilor şi centrarea
intervenŃiilor pe starea de bine a copilului şi familiei, pe valorizarea
diversităŃii;
• consolidarea şi rafinarea practicilor şi reŃelelor de educaŃie incluzivă,
pentru diverse categorii de familii şi copii, depistarea şi intervenŃie
timpurie în cazul copiilor cu CES;
• identificarea şi monitorizarea familiilor aflate în situaŃie de risc sau
vulnerabilitate (afectate de sărăcie, şomaj, probleme de sănătate, mono-
parentalitate, părinŃi plecaŃi în străinătate, romi, persoane cu dizabilităŃi,
dependenŃe etc.);
• extinderea la scară mai largă a unor modele de abordare integrată de tip
Centrul multifuncŃional, grădiniŃă comunitară, cu monitorizarea şi
evaluarea permanentă a calităŃii procesului;
• diversificarea programelor de educaŃie parentală şi de pregătire a practi-
cienilor din educaŃia timpurie, pentru cultivarea unor relaŃii securizante
de ataşament, cu efecte pozitive pentru dezvoltarea copiilor pe termen
lung;
• înfiinŃarea unor centre de cercetare, educaŃie şi consiliere a familiilor şi
de formare continuă a profesioniştilor din domeniul educaŃiei timpurii;
• adoptarea şi elaborarea unor planuri sectoriale de implementare buge-
tate, care să asigure susŃinerea şi finanŃarea strategiei naŃionale de

68
 educaŃie parentală în vederea iniŃierii, formării şi dezvoltării competen-
Ńelor parentale la nivel naŃional;
• intervenŃii focalizate în familiile afectate de sărăcie, cu un nivel
educaŃional scăzut prin motivarea şi pregătirea părinŃilor, în special a
mamelor (pentru a conştientiza importanŃa educaŃiei şi pentru a pro-
mova practici parentale de stimulare a dezvoltării timpurii a limbajului,
motricităŃii, curiozităŃii, autonomiei copilului), prin acces la centre
comunitare, caravana jocurilor/ jucăriilor/ cărŃilor, ludoteci etc.;
• încurajarea activităŃilor spontane şi organizate ale copiilor în aer liber,
atât în cadrul familiei, cât şi al grădiniŃei sau creşei (introducerea
obligativităŃii de a cuprinde în programul zilnic cel puŃin o oră de joacă
afară).

69
Bibliografie

• Ciolan, L., Hibert, N., Munteanu, R. & Ulrich. C. (2009). Manual pentru
evaluarea ex-ante a impactului politicilor educaŃionale. Secretariatul
General al Guvernului, RO 2006/018-147.01.03.03.01,ISBN978-973-1846-
20-0) http://www.sgg.ro/docs/File/UPP/doc/manual
• Grigore et al. (2012). „Procesul de predare-învăŃare-evaluare în cadrul
strategiei de incluziune etno-educaŃională a rromilor“ (2012) în DirecŃii
strategice de incluziune etno-educaŃională a rromilor, Amare Rromentza
ISBN 978-606-93312
• Ionescu, M, Anghelescu, C., Boca, C., Herseni, I., Stativa, E., Ulrich, C. &
Novak, C. (2010). Repere fundamentale în învăŃarea şi dezvoltarea
timpurie a copilului de la naştere la 7 ani. Bucureşti: Vanemonde
http://www.unicef.ro/publicatii/repere-fundamentale-in-invatarea-si-
dezvoltarea-timpurie-a-copilului-de-la-nastere-la-7-ani/
• Killen, K. (2003). Copilăria durează generaŃii la rând. Timişoara: Editura
First
• Muntean, A. (2010). Psihologia dezvoltării. Iaşi: Polirom (ediŃia a treia)
• Papalia, D.E., Olds S.W. & Feldman, W. (2010). Dezvoltarea umană.
Bucureşti: Editura TREI
• Petrovai, D., Botiş, A., Tudose, D. & Costandache, S. (2007). Vârsta
preşcolară, Ghid pentru părinŃi. Bucureşti: SalvaŃi Copiii România
• Preda, V., Batiste, J. & Boca, C. (2014). Noi repere ale educaŃiei timpurii în
grădiniŃă. Modul pentru educatoare, Millenium Bucureşti
• Schaffer, H.R. (2010). Introducere în psihologia copilului. Cluj - Napoca:
Editura ASCR
• Ulrich, C. coord. (2009). Evaluare de impact şi diseminarea rezultatelor
programelor PHARE „Acces la educaŃie pentru grupuri dezavantajate”.
MECI Millenium Bucureşti
• xxx (2008). Ghidul pentru educaŃia timpurie a copiilor de la naştere la 3
ani. Bucureşti MECT, UMPFEhttp://proiecte.pmu.ro/c/document_library/
get_file?p_l_id=16980&folderId=31565&name=DLFE-2704.pdf
• xxx (2008). Curriculum pentru educaŃie timpurie 3-6/7 ani. OM
nr.5233/2008
• xxx (2008). Ghidul de bune practici 3-6/7 ani. MECT, UMPFE
http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=16980&folderId
=31565&name=DLFE-2702.pdf

70
• xxx (2012). Standarde de calitate pentru învăŃământul preşcolar. OM
nr.4688/2012
• xxx (2012). Metodologia de organizare şi funcŃionare a creşelor şi a altor
unităŃi de educaŃie timpurie antepreşcolară. HG nr.1252/2012
• xxx (2000) Regulamentul de organizare şi funcŃionare a învăŃământului
preşcolar. OM nr.4464/2000
• xxx (2010) PLANUL DE ACłIUNE al MECI pentru asigurarea accesului
la educaŃie al grupurilor dezavantajate şi promovarea educaŃiei incluzivă
pentru grupurile dezavantajate

71
72
CAPITOLUL 2
PRACTICI PROMIłĂTOARE ÎN
DOMENIUL EDUCAłIEI TIMPURII
DIN ROMÂNIA

73
74
Sumar

Inventarul practicilor promiŃătoare din domeniul educaŃiei timpurii

reprezintă o parte a unui studiu mai cuprinzător iniŃiat de UNICEF, ce vizează
obŃinerea de informaŃii actualizate, generarea de recomandări fundamentate pe
date şi influenŃarea procesului de dezvoltare a politicilor din domeniul educaŃiei
timpurii. Potrivit termenilor de referinŃă, rezultatele prezentului studiu sunt
următoarele:
1. un inventar al intervenŃiilor în domeniul educaŃiei timpurii, dezvol-
tate de către instituŃii guvernamentale şi organizaŃii neguvernamen-
tale începând din anul 2006, detaliind: obiective, durată, grup Ńintă,
aria de acoperire a intervenŃiei, costurile şi rezultatele, precum şi
evaluare şi sustenabilitate;
2. o metodologie de selecŃie a practicilor promiŃătoare în domeniul
educaŃiei timpurii şi o listă a criteriilor de selecŃie utilizate în
identificarea practicilor;
3. o listă a practicilor promiŃătoare identificate în domeniul educaŃiei
timpurii.

Demersul investigativ realizat în perioada iunie-decembrie 2014 evidenŃiază

ambiguităŃi conceptuale asociate termenilor de bună practică sau practică pro-
miŃătoare. Parte a jargonului pedagogic actual, termenii sunt frecvent utilizaŃi,
dar insuficient exploraŃi. Regăsim sub aceste ”etichete” descrieri de proiecte de
anverguri diverse, colecŃii de rapoarte (rar studii de impact) în care aspectele
descriptiv-ilustrative predomină comparativ cu analiza contextuală rafinată a
practicilor exemplificate. Atât la nivel de discurs, cât şi la nivel de documente,
sunt utilizate adesea în scopuri similare (fără sesizarea diferenŃelor de nuanŃă
conceptuală), sintagme ca „bune practici”, exemple/ cazuri/ proiecte/ iniŃiative/
poveşti de succes, „lecŃii învăŃate” sau cu potenŃial, care au valoare adăugată,
sunt validate sau necesită diseminare.

Procesul de „cartografiere” iniŃială a fost dinamic şi a făcut apel la numeroase

surse (vezi metodologia de culegere a datelor). „Harta” propusă după prima
etapă a investigaŃiei a fost îmbogăŃită prin contribuŃii venite din partea factorilor
interesaŃi şi prin procesele de analiză şi evaluare derulate împreună cu
specialişti şi practicieni din domeniul educaŃiei timpurii.

75
Am agreat cu participanŃii la cercetare că practicile care promit (sau practici
promiŃătoare) în domeniul educaŃiei timpurii presupun oferirea de oportunităŃi
de stimulare a dezvoltării copiilor, valorificarea maximală a potenŃialului
individual, experienŃe de învăŃare care să conducă la cunoştinŃe şi abilităŃi şi
implicarea într-o varietate de medii de învăŃare, prezente sau viitoare. Practici
care promit înseamnă mai mult decât strategii articulate şi idei importante,
înseamnă potenŃialul de a inspira practicile curente, respectiv capacitatea de
îmbunătăŃire continuă pe care o generează. Ca definiŃie de lucru, am propus că
practica promiŃătoare reprezintă o metodă, tehnică sau intervenŃie ce şi-a
demonstrat eficienŃa şi a produs rezultate de succes. Practicile care promit au
eficienŃă dovedită în rezolvarea unor probleme comune existente în mai mult de
o organizaŃie sau de un singur context educaŃional, sunt replicabile la o scară
mai largă, sunt însoŃite de date obŃinute din comparaŃia cu standarde relevante în
cadrul unor evaluări externe şi interne.

Folosind aceste definiŃii de lucru, în perioada august-octombrie am aplicat un

chestionar online prin care să obŃinem date despre practici bune şi despre
criteriile considerate relevante (trimis la 75 de instituŃii şi ONG-uri relevante
pentru educaŃia timpurie, vezi Anexe), am realizat interviuri focalizate de grup
cu 22 de practicieni (iulie 2014) şi interviuri cu 20 de specialişti în educaŃie şi
decidenŃi (iulie-noiembrie 2014). A rezultat un prim inventar de 29 practici
(lista 1, p. 25). Analiza răspunsurilor la chestionar, analiza documentelor, inter-
viurile realizate cu specialiştii şi decidenŃi din domeniul educaŃiei timpurii,
precum şi interviurile focalizate de grup organizate cu educatoarele şi alte
categorii de profesionişti au condus la o tipologie complexă a practicilor. Având
în vedere problematica vizată (a) sau situaŃia căreia i se adresează, întâlnim
practici ce vizează asigurarea accesului la servicii de educaŃie timpurie pentru
copiii afectaŃi de sărăcie, terapii şi activităŃi de sprijin pentru copii cu CES,
împuternicirea mamelor rome, educaŃie prenatală pentru mame, consiliere şi
educaŃie parentală, mentorat pentru educatoare, instrumente pentru evaluarea
evoluŃiei copiilor (portofoliul, fişa de observare), dezvoltare profesională pentru
practicienii din domeniul educaŃiei timpurii şi altele. După nivelul vizat de
intervenŃie (b), din perspectivă ecologică, concentrică, putem analiza practici
propuse la nivel de sistem macro, mezo (judeŃ, regiune), micro (instituŃie:
creşă, centru de zi, grădiniŃă, comunitate locală) sau nano (copil individual,
familie) (vezi schema de mai jos). Identificăm şi focalizare (c) pe condiŃii
structurale/ sistem, pe proces (practici educaŃionale, activităŃi, etos) sau pe
rezultate (multe eforturi şi rapoarte se focalizează pe rezultate şi ignoră analiza

76
procesului). După tipuri de beneficiari (d) regăsim practici ce vizează copii,
părinŃi/ tutori, familii, practicieni, etc. cu subtipurile aferente. O altă categorie
identificată reflectă focalizare pe competenŃe practicienilor (e) de diverse
categorii.

Din considerente operaŃionale şi de anticipare a replicabilităŃii, în procesul de

selecŃie am adăugat şi clasificarea în: 1) practici generate de politici sau proiecte
iniŃiate la nivel sistemic de către Ministerul EducaŃiei, respectiv agenŃii sau
unităŃi de implementare direct asociate Ministerului prin proiecte cu acoperire
naŃională sau de mare anvergură (de exemplu Proiectul pentru Reforma
EducaŃiei Timpurii), 2) practici iniŃiate de instituŃii educaŃionale sau organizaŃii
neguvernamentale şi promovate de Ministerul EducaŃiei pentru a fi implemen-
tate la o scară cât mai largă (de exemplu Programul naŃional de educaŃie paren-
tală în învăŃământul preşcolar) şi 3) practici iniŃiate de instituŃii educaŃionale sau
organizaŃii ne-guvernamentale care sunt implementate cu succes în una sau mai
multe instituŃii de învăŃământ, centre care oferă servicii de educaŃie timpurie sau
activităŃi derulate în comunităŃi locale (de exemplu RODACIE).

Metodologia de selecŃie folosită este multicriterială şi multistadială (capitolul

2). Analiza literaturii de specialitate şi a materialelor relevante la nivel naŃional
şi internaŃional a condus la identificarea a 16 criterii specifice de analiză a
practicilor, pe care le-am adaptat la domeniul educaŃiei timpurii: relevanŃa,
eficacitatea, impactul avut, eficienŃa, sustenabilitatea, gradul de inovare, transfe-
rabilitatea, concordanŃa cu domeniul drepturilor omului/copilului, respectul faŃă
de etica în domeniu, validarea şi evaluarea, compatibilitatea cu particularităŃile
beneficiarilor, gradul de complexitate a intervenŃiei, gradul de implicare a
părinŃilor, echitate şi incluziune, accesibilitate în general şi accesibilitate în sens
financiar (pe care să şi le permită din punct de vedere al costurilor), parteneriat
inter-instituŃional şi multidisciplinaritatea intervenŃiei. Pe baza acestor criterii,
specialiştii în educaŃie şi decidenŃii au filtrat inventarul brut în trei etape, au
acordat punctaje de la 1 la 5, rezultând o listă intermediară, respectiv finală.

Lista finală a 9 practici care promit reflectă nevoia de abordare integrată a

dezvoltării copiilor şi educaŃiei timpurii, implicarea familiei, focalizarea pe
copii romi, cu CES şi alte grupuri dezavantajate, aplicarea cadrului legal pentru
educaŃia şi serviciile adresate copiilor de la naştere la intrarea în şcoală şi
pregătirea practicienilor şi profesioniştilor din domeniul educaŃiei timpurii
(pentru a depăşi modelul medical pentru copiii mai mici de 3 ani şi pentru

77
tranziŃiile eficiente din familie în creşă, grădiniŃă, şcoală). O altă concluzie
vizează valorificarea mai bună a resurselor deja existente în sistem (RFIDT,
ghiduri PRET, cursuri de formare), stimularea practicii reflexive (inclusiv prin
mentorat) şi acordarea unei mai mari atenŃii dezvoltării integrate a copiilor, prin
raportare la starea de bine (a copiilor şi adulŃilor), joc liber, activităŃi în aer
liber.

Recomandări:
• susŃinerea iniŃiativelor care vizează abordarea coerentă integrată, partici-
parea familiei şi a comunităŃilor, din perspectiva aspectelor transversale
vizate la nivel naŃional şi internaŃional;
• monitorizarea formativă şi evaluarea intervenŃiilor, realizarea de cercetări
de teren şi studii longitudinale pentru a vedea impactul intervenŃiilor pe
termen lung şi pentru a informa politicile (cu atenŃie pe grupuri în situaŃii de
risc, romi, CES);
• crearea unui cadru coerent de formare iniŃială şi continuă a resurselor
umane din domeniul educaŃiei, sănătăŃii şi îngrijirii copiilor mici şi stimu-
larea practicii reflexive prin mentorat şi comunităŃi de practică.

78
Introducere

Prin acest studiu iniŃiat de UNICEF ne propunem să identificăm practici care

promit în domeniul educaŃiei timpurii. Într-o primă etapă realizăm o cartografi-
ere a domeniului practicilor bune, urmând ca ulterior să aplicăm o metodologie
complexă de selecŃie a anumitor exemple de practici care promit. Identificarea
şi selecŃia practicilor bune/care promit sunt realizate prin consultări cu reprezen-
tanŃii autorităŃilor centrale (ME) şi alŃi specialişti din domeniul educaŃiei
timpurii.

Obiective:
Potrivit termenilor de referinŃă, rezultatele studiului sunt următoarele:
1. un inventar al intervenŃiilor în domeniul educaŃiei timpurii, dezvoltate
de către instituŃii guvernamentale şi organizaŃii neguvernamentale
începând din anul 2006, detaliind: obiective, durată, grup Ńintă, aria de
acoperire a intervenŃiei, costurile şi rezultatele, precum şi evaluare şi
sustenabilitate;
2. o metodologie de selecŃie a practicilor care promit în domeniul educa-
Ńiei timpurii şi o listă a criteriilor de selecŃie utilizate în identificarea
practicilor;
3. o listă a practicilor promiŃătoare identificate în domeniul educaŃiei
timpurii.

79
1. Cadrul conceptual privind practicile bune în educaŃia
timpurie

Pentru a asigura validitatea şi acurateŃea demersului, analiza a pornit de la

stabilirea cadrului conceptual general care fundamentează şi explicitează zona
de investigat. Ca urmare, o primă necesitate de clarificare a vizat aprofundarea
următoarelor aspecte:
- Definirea clară, concisă şi coerentă a conceptului de „bună
practică” în domeniul educaŃiei timpurii şi a altor concepte corelate:
”practică promiŃătoare”, ”practică cu potenŃial”;
- Clarificarea suprapunerilor conceptuale şi explicarea opŃiunilor
preferate ale studiului de faŃă;
- Definirea cumulativă a criteriilor de selectare a ”practicilor bune” /
”practicilor promiŃătoare” în domeniul educaŃiei timpurii.

Aceste necesităŃi de clarificare sunt generate şi justificate de următoarele

concluzii rezultate în urma desfăşurării documentării iniŃiale şi a studierii
literaturii de specialitate:
- Atât la nivelul domeniului educaŃie timpurie cât şi la nivelul
sistemului educaŃional în ansamblu există o serioasă ambiguitate
conceptuală în ceea ce priveşte termenul de bună practică;
- Conceptul de bună practică aparŃine unui nou jargon pedagogic
contemporan, este des utilizat, preluat prin contagiune, însă
insuficient explorat şi clarificat la nivel conceptual; face parte din
categoria termenilor frecvent utilizaŃi, însă adesea goliŃi de sens şi
fără fundament ştiinŃific solid explorat; nu a fost identificată o
literatură pedagogică semnificativă şi consistentă care să expliciteze
termenul şi să fundamenteze opŃiunile de utilizare a acestuia în
diferite contexte educaŃionale;
- Termenul este adesea utilizat pentru a desemna diferite descrieri de
proiecte, elaborate la solicitarea unor finanŃatori; în acest caz, sub
eticheta „practici bune” sunt reunite adesea colecŃii de rapoarte, rar
rapoarte de impact, cel mai frecvent exemple de proiecte; aspectele
dominate sunt cele descriptiv-ilustrative şi mai puŃin cele care Ńin de
o analiză contextuală rafinată a practicilor care sunt considerate
bune;
- Există o pluralitate terminologică. Sunt utilizate adesea, în scopuri
similare, fără sesizarea diferenŃelor de nuanŃă conceptuală, sintagme

80
 ca „bune practici”, exemple/cazuri/proiecte/iniŃiative/poveşti de
succes, „lecŃii învăŃate” sau cu potenŃial, care au valoare adăugată,
sunt validate sau necesită diseminare. Există şi confuzii de
înŃelegere, de exemplu între „bune practici” şi „standarde”.

1.1. Delimitări conceptuale

1.1.1. DefiniŃii

În general, o practică bună este considerată orice experienŃă pozitivă al cărei

potenŃial dovedit nu poate să fie ignorat de profesioniştii aceluiaşi domeniu
conceptual şi acŃional. Fie că e vorba de o politică, procedură, metodă, această
iniŃiativă este percepută de cei care aparŃin aceluiaşi domeniu ca producând
rezultate optime, ceea ce justifică preluarea acesteia şi în alte contexte. Perrin
(2003, cit. în Cace, Nicolăescu, Scoican, 2006) apreciază că poate fi considerată
bună practică orice intervenŃie socială care funcŃionează (în totalitate sau
parŃial) şi care se dovedeşte a avea relevanŃă practică la orice nivel şi în altă
parte decât în contextul său de aplicare (transferabilitate).

Aşa cum s-a menŃionat, în practică există o concurenŃă între diferite concepte,
suprapunere preluată – ca şi termenii incluşi – tot din contexte anglofone.
Astfel, ideea de bune practici („good practices”) este frecvent înlocuită cu cea
de cele mai bune practici („best practices”), concept care, datorită superlati-
vului inclus poate să fie cu uşurinŃă suspectat de prea multă mândrie afişată. Aşa
cum observă Patton (2001) superlativul introdus de acest termen implică o
comparaŃie ce sugerează superioritatea necondiŃionată a unui demers asupra
oricăror altora din domeniu, indiferent de context şi de circumstanŃe.

„LecŃiile învăŃate” şi „poveştile de succes” sunt de asemenea termeni frecvent

întâlniŃi. Au un caracter mai personalizat, sugerând chiar o interiorizare a unor
practici considerate eficiente prin perspectiva unor experienŃe individuale. Sunt
termeni descriptivi şi mai puŃin conceptuali sau prescriptivi.

Posibila confuzie practică între ideea de lucruri care funcŃionează şi standardele

specifice unui domeniu respectiv este de asemenea important de subliniat.

81
RelaŃia este biunivocă. Astfel, bunele practici într‐un anumit domeniu contribuie
la îmbunătăŃirea standardelor. Bunele practici furnizează modele noi de practici
care însă respectă standardele ce definesc minimul acceptabil/admis în ceea ce
priveşte calitatea serviciilor în domeniul respectiv. Standardele au rol normativ,
prescriptiv, ele fiind definite prin intermediul legilor sau regulamentelor ce
însoŃesc aplicarea anumitor legi. Bunele practici au rolul de a explora şi inova
practica, aducând în atenŃia practicienilor şi a cercetătorilor noi modele pentru
schimbarea socială. Respectarea standardelor nu este opŃională, în timp ce
replicarea bunelor practici este un fapt ce depinde de motivaŃia şi resursele
practicienilor. Bunele practici pot deveni standarde, prin trecerea lor de la
stadiul de experiment, de proiect social pilot la stadiul de normă. Standardele nu
pot deveni bune practici, dar aplicarea standardelor cu costuri minime sau prin
mobilizarea inovativă a resurselor unei comunităŃi poate constitui o bună
practică (Cace, Nicolăescu, Scoican, 2006, pag. 115-116).

În definirea conceptului de bună practică în context educaŃional, Zemelman,

Daniels şi Hyde (2012, pag. VI) pornesc de la următoarea demonstraŃie:
expresia „cele mai bune practici” a fost iniŃial împrumutată din medicină, drept,
şi arhitectură, unde „bună practică” sau „cea mai bun practică” reprezintă” fraze
de zi cu zi folosite pentru a descrie activităŃile remarcabile, care formează baza
de cunoaştere avansată dintr-un domeniu (state-of-the art). Dacă un profesionist
analizează cele mai recente bune practici într-un domeniu devine conştient de
nivelul de cunoaştere, dezvoltare, evoluŃie specific. Ca atare, educaŃia a împru-
mutat conceptul pentru a desemna ceea ce e funcŃional la un moment dat în
sistem, în condiŃii maximale de eficienŃă.

Astfel de perspective ample sunt completate şi de abordări mai punctuale.

DefiniŃia preferată în cadrul acestui studiu subliniază că o practică bună
reprezintă o intervenŃie/proiect/program/iniŃiativă care s-a dovedit eficientă
pentru un anumit grup de beneficiari, într-un context concret, prin efecte
educaŃionale demonstrate şi consolidate de-a lungul timpului şi nu doar rezultate
punctuale (de tip câŃi copii implicaŃi sau câte cursuri de formare pentru părinŃi).

În explicitarea conceptului există şi alte provocări care pot să fie abordate în

relaŃie cu:
- Raportarea la un anumit univers de timp – când anume o practică
educaŃională poate primi statutul de eficienŃă? Trebuie să fie neapărat

82
 ceva nou sau necunoscut? Este o practică bună o experienŃă sintetizată
printr-o îndelungată practică şi dovedită funcŃională?
- DependenŃa de context – sunt practicile bune funcŃionale oriunde avem
contexte educaŃionale similare? Poate o intervenŃie folositoare unora să
fie ineficientă, dacă nu dăunătoare în alte contexte?
- Evaluare, validare, cunoaştere – considerăm o practică bună doar acele
intervenŃii care au fost riguros evaluate şi validate? Sunt practici bune
doar cele percepute prin cunoaşterea explicită, structurată organizaŃio-
nal sau şi cele derivate din cunoaşterea tacită a practicienilor, realizată
transferul de „trucuri”, de „intuiŃii”, de informaŃii contextuale (Perin
2003, cit. în Cace, Nicolăescu, Scoican, 2006).
- Efectele rezultate - poate o practică educaŃională să fie utilă şi din
insuccesul ei? Este posibil ca prin feedback-ul negativ oferit să conducă
la apariŃia unei intervenŃii corectoare, care poate deveni o soluŃie prac-
tică pentru rezolvarea unei probleme? (Cace, Nicolăescu, Scoican, 2006).

1.1.2. Tipologii

Pentru a răspunde unor astfel de întrebări, au fost sintetizate următoarea

clasificare a diferitelor forme de bune practici existente în domeniul educa-
Ńional. Descrierile acestora acoperă cât mai mult din diversitatea iniŃiativelor
grupate sub eticheta „practici bune”.

Multe dintre descrierile tipurilor de practici bune existente în sistemul educa-

Ńional merg pe o axă ascendentă de la iniŃiative funcŃionale dezvoltate în
cabinetele cercetătorilor şi decidenŃilor la practicile bune validate în contexte
educaŃionale specifice. Daniel ( 2012) descrie aceşti paşi:

Dezvoltarea de practici dezirabile în Practici ipotetic bune

„laboratoare” de cercetare, în birou
Aplicare selectivă în contexte Practici care promit
educaŃionale pilot

Dezvoltare şi design al unor practici Practici bune, cu potenŃial, care

educaŃionale ca parte integrantă a
practicilor zilnice
Experimentare în contexte complexe
şi reprezentative, diseminare
încurajează totodată fidelitatea
practicianului către acŃiunea
respectivă
Cele mai bune practici

83
 Practică O iniŃiativă cu eficienŃă dovedită în rezolvarea unor probleme
eficientă/bună comune existente în mai multe de o organizaŃie sau un singur
context educaŃional, replicabilă la o scară largă, susŃinută de
date relevante obŃinute din comparaŃia cu standarde relevante,
însoŃită de rezultate pozitive clare, obŃinute din evaluări externe
obiective
Practica cea mai O metodă sau tehnică ce s-a dovedit deja utilă, ajutând o
bună organizaŃie să atingă un nivel ridicat de eficienŃă şi eficacitate
şi să producă rezultate de succes. Cele mai bune practici sunt
bazate pe dovezi şi s-au dovedit eficace prin cercetare şi
evaluare obiectivă şi cuprinzătoare
Practică ce O metodă sau tehnică ce şi-a demonstrat eficienŃa şi a produs
promite rezultate de succes. Practicile cu potenŃial sunt susŃinute într-o
oarecare măsură, de date subiective (de exemplu interviuri şi
rapoarte) şi date obiective (feed backuri de la experŃi, rezulta-
tele auditurilor externe). Cu toate acestea. practicile promiŃă-
toare nu sunt validate prin aceeaşi cercetare riguroasă ca „best
practices”. Practicile care promit au eficienŃă dovedită în
rezolvarea unor probleme comune existente în mai mult de o
organizaŃie şcolară sau de un singur context educaŃional, sunt
replicabile la o scară redusă, sunt însoŃite de date relevante
obŃinute din comparaŃia cu standarde relevante în cadrul unor
evaluări externe şi interne.
Practică O metodă, tehnică sau activitate care a funcŃionat într-o organi-
inovatoare zaŃie şi arată că are un potenŃial de consolidare. Are eficienŃă
dovedită în rezolvarea de probleme şi ameliorarea de situaŃii
educaŃionale, este evaluată prin intermediul unor date rezultate
din evaluări interne.

Sursa: xxx 2012. Identifying and Promoting Effective Practices. Strengthening Nonprofits: A
Capacity Builder’s Resource Library, pagina 5, disponibil la
http://www.strengtheningnonprofits.org/resources/guidebooks/Identifying%20and%20Promoting
%20Effective%20Practices.pdf.

1.1.3. Criterii

Fundamentarea conceptuală, selecŃia şi analiza practicilor bune specifice

domeniului educaŃiei timpurii a fost făcută pe baza unei grile multicriteriale în
care au fost combinate criterii generale cu cele specifice. Punctul de plecare în
organizarea criteriilor de a fost cadrul conceptual creat de OrganizaŃia
InternaŃională a Muncii, în cadrul Programului internaŃional pentru eliminarea
muncii copilului (The ILO Call For Good Practices On Youth Employment,
Summary report, International Labour Organization Geneva 2013, Pag. 6-9).
Acestora (RelevanŃa, Eficacitatea, Impact, EficienŃa, Sustenabilitatea, Gradul de
inovare, Transferabilitatea) li s-au adăugat criterii particulare privind activitatea

84
în domeniul educaŃional (respectul faŃă de etica în domeniu), dar şi criterii
specifice (preluate după Iossifov, 2014, Lessons Learnt from Good ECD
practices with preventive potential to counter negative trends related to early
school leaving Peer Review Assessment Paper).

Tabelul 1. Criterii de descriere a practicilor bune

Nr. Criteriu Descriere

Criterii generale

1. RelevanŃa analizează dacă obiectivele stabilite

pentru intervenŃia respectivă au răspuns
priorităŃilor, nevoilor şi intereselor gru-
pului‐Ńintă şi ale altor beneficiari precum
şi dacă acestea au fost în consonanŃă cu
diferite elemente de context
2. Eficacitatea măsoară gradul în care intervenŃia şi-a
atins obiectivele, focalizându-se totodată
pe sublinierea eventualelor raporturi de
cauzalitate între intervenŃia respectivă şi
ameliorările făcute
3. Impactul avut se referă la schimbările pozitive sau
negative produse de o intervenŃie, direct
sau indirect, intenŃionat sau neintenŃionat.
Măsoară de exemplu gradul în care
anumite schimbări produse în mediul
social, economic etc. pot să fie atribuite
exclusiv unei anumite intervenŃii
4. EficienŃa măsoară rezultatele (calitative şi cantita-
tive) ale unei intervenŃii în raport cu
intrările; se referă la resursele utilizate, la
costurile angajate în intervenŃia respec-
tivă, arătând dacă au fost utilizate la
maximum resurse minime pentru atin-
gerea rezultatelor
5. Sustenabilitatea descrie dacă intervenŃia poate să continue
în absenŃa susŃinerii iniŃiale (cel mai
adesea cu fonduri externe); se referă la
durata impactului
6. Gradul de inovare măsoară creativitatea unei practici, subli-
niind elementele prin care se deosebeşte

85
 intervenŃia în cauză de alte intervenŃii din
domeniul respectiv; se referă la intervenŃii
noi, diferite, necunoscute, insuficient răs-
pândite.
7. Transferabilitatea descrie măsura în care intervenŃia poate să
fie aplicată şi în alte situaŃii/contexte
(ILO, 2013)

Criterii particulare

8. ConcordanŃa cu se referă la necesitatea imperioasă ca

domeniul drepturilor practicile bune să respecte toate regle-
omului/copilului mentările în vigoare şi să promoveze
principiile interesului suprem al copilului
9. Respectul faŃă de etica se referă la respectarea standardelor spe-
în domeniu cifice profesiunii didactice
10. Validarea şi evaluarea arată dacă practica respectivă a trecut
printr-un proces de evaluare specific,
intern sau extern
Criterii specifice domeniului educaŃie timpurie

11. Compatibilitatea cu descrie adaptarea practicilor bune la

particularităŃile specificul vârstei de 0-6/7 - este grupul
beneficiarilor Ńintă reprezentat de copiii 0-6/7
12. Gradul de complexitate analizează dacă intervenŃia se adresează
al intervenŃiei – mai multor domenii de dezvoltare (fizic,
motor, cognitiv, comunicaŃional şi limbaj,
social şi emoŃional)
13. Gradul de implicare a se referă la valorizarea suportului parental
părinŃilor în educaŃie, creşterea şi dezvoltarea
sănătoasă a copiilor
14. Echitate şi incluziune descrie modalităŃile în care practicile
respective se adresează inegalităŃilor din
sistem, în scopul dezvoltării tuturor
copiilor, inclusiv a celor aflaŃi în situaŃii
de risc, vulnerabilitate sau dezavantaj
15. Accesibilitate inclusiv arată dacă practicile descrise sunt
din punct de vedere accesibile pentru toate grupurile de copii
financiar (affordability)
16. Parteneriat inter- se referă la implicarea diferitelor servicii
instituŃional şi cu atribuŃii în dezvoltarea şi educarea
multidisciplinaritatea copiilor de la 0-6/7 ani (Iossifov, 2014)
intervenŃiei

86
MenŃionăm că metodologia prezentului studiu este larg incluzivă, compre-
hensivă luând în calcul atât practicile cu potenŃial (promising) dar şi pe cele
validate, evaluate, atât pe cele derivate din macro intervenŃii dar şi lecŃiile
învăŃate ale diferiŃilor practicieni consolidate în ani de experienŃă şi reflecŃie
personală.

87
2. Cadrul metodologic

2.1. Pluralitatea perspectivelor de analiză a practicilor din educaŃia

timpurie

În general, practicile bune în domeniul educaŃiei timpurii presupun oferirea

de oportunităŃi de stimulare a dezvoltării copiilor, valorificarea maximală a
potenŃialului individual, experienŃe de învăŃare care să conducă la cunoş-
tinŃe şi abilităŃi şi implicarea într-o varietate de medii de învăŃare, prezente
sau viitoare. Practici bune înseamnă mai mult decât strategii articulate şi idei
importante, înseamnă potenŃialul de a inspira practicile curente, respectiv
capacitatea de îmbunătăŃire continuă pe care o generează.

O primă perspectivă posibilă este raportarea la bune practici recunoscute la

nivel internaŃional/european (benchmarking). O altă perspectivă - pe care o
abordăm aici - vizează identificarea de exemple care sunt caracterizate ca
practici bune/promiŃătoare în peisajul românesc. Cum realizăm aceste caracte-
rizări şi în funcŃie de ce criterii? Cum decidem criteriile şi cum măsurăm
practici diverse, care Ńintesc probleme diferite şi se adresează unor categorii
variate de beneficiari, au anverguri diferite (unele au caracter local, altele au
acoperire naŃională) şi sunt mai mult sau mai puŃin vizibile în spaŃiul public? În
subcapitolele de mai jos detaliem construirea criteriilor pe care le-am utilizat.

2.1.1. Teme transversale la nivel internaŃional

Prima etapă a constat în identificarea unui set comun de principii care reflectă
educaŃia timpurie de calitate la nivel internaŃional (aşa cum rezultă din literatura
de specialitate şi din documentele de politică educaŃională deja elaborate). În
ultimii ani asistăm atât la recunoaşterea pe scară largă a importanŃei copilăriei
timpurii, cât şi la consens cu privire la tendinŃe, principii şi valori privind
educaŃia timpurie de calitate. În cele mai multe Ńări europene, există acord cu
privire la aceste aspecte. În acelaşi timp, remarcăm şi faptul că sunt întâmpinate
la scară largă dificultăŃi de implementare a acestor practici bune în contexte
naŃionale sau locale.

În ceea ce priveşte educaŃia timpurie, experienŃele practice şi cercetările din

ultimii ani arată la nivel internaŃional nevoia de accesibilitate, dar şi de calitate

88
în ceea ce priveşte serviciile pentru copii şi familii. La nivel public, întâlnim o
serie de enunŃuri care deja au devenit un bun comun la nivel de limbaj
pedagogic şi în politicile publice:
- instituŃiile educaŃionale trebuie să fie pregătite şi să se adapteze
copiilor, nu copiii să fie pregătiŃi pentru acestea;
- orice copil este capabil să înveŃe şi să aibă rezultate foarte bune;
- copiii şi familiile diferă din multe puncte de vedere, iar aceste
diferenŃe trebuie valorizate;
- strategiile educaŃionale abordate trebuie să răspundă nevoilor şi
capacităŃilor educaŃionale ale copiilor şi ritmurilor lor diferite de
dezvoltare (Bennett 2013, p. 310)

Mai concret, sinteza literaturii de specialitate (Bennet 2013: 29-3211) arată că:
1. Programele de calitate bună din domeniul educaŃiei şi dezvoltării
timpurii au efecte pozitive pe termen lung în ceea ce priveşte
dezvoltarea cognitivă a copiilor;
2. Programele de educaŃie timpurie au efecte pozitive pentru
dezvoltarea socială şi emoŃională a copiilor, dar acestea nu persistă
în şcoala primară dacă nu sunt întreŃinute de practici educaŃionale
de calitate;
3. Efectele pozitive ale programelor de educaŃie timpurie au cel mai
mare efect asupra copiilor provenind din medii dezavantajate.
ExperienŃele prilejuite de intervenŃiile educaŃionale de calitate
facilitează în foarte mare măsură tranziŃia copiilor la şcoala
primară;
4. Calitatea programelor de educaŃie timpurie este esenŃială pentru
asigurarea dezvoltării cognitive şi sociale a copiilor;
5. Implicarea părinŃilor în educaŃia copiilor este foarte importantă;
6. În Ńările în care educaŃia şi dezvoltarea timpurie includ servicii
comprehensive sociale şi de sănătate, copiii au cel mai mult de
câştigat din participarea la programe de educaŃie timpurie;
7. Colaborarea dintre diverşi factori/actori conduce la creşterea
eficacităŃii şi eficienŃei intervenŃiilor.

10
Bennett, John (2012). Roma Early Childhood Inclusion, Overview Report, OSF, REF,
UNICEF, disiponibil la http://www.romachildren.com/wp-content/uploads/2010/12/RECI-
Overview-final-WEB.pdf
11
Idem, p. 29-33

89
Complexitatea acestei realităŃi face ca puŃine Ńări să reuşească să implementeze
toate aceste practici bune. Analize corelaŃionale şi studii longitudinale arată
efectele benefice ale serviciilor de calitate asupra copiilor, dar şi faptul că unele
Ńări sunt vulnerabile, în stadiu incipient sau întâmpină probleme în multe
aspecte12.

2.1.2. Teme transversale la nivel naŃional

În România, documentele de politică educaŃională, precum şi principiile

transversale pe care le regăsim explicit în formularea strategiilor şi intervenŃiilor
reflectă:
• drepturile şi interesul copilului;
• bunăstarea copilului, ca persoană competentă şi capabilă să înveŃe;
• abordarea integrată a domeniilor de dezvoltare (RFIDT propune
indicatori structuraŃi pe cele cinci domenii de dezvoltare: Dezvoltare
fizică, a sănătăŃii şi igienei personale, Dezvoltare socio-emoŃională,
CapacităŃi şi atitudini în învăŃare, Dezvoltarea limbajului, a comunicării
şi premisele citirii şi scrierii, Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea
lumii;
• echitate şi incluziune (pentru copii în general, cu atenŃie specială
acordată copiilor romi, copiilor cu CES şi din grupuri dezavantajate);
• valorizarea diversităŃii copiilor, familiilor şi comunităŃilor;
• parteneriate între practicieni, părinŃi, comunitate (relaŃii cu familia,
relaŃii cu comunitatea);
• decizii susŃinute de date obŃinute prin cercetare, monitorizare şi
evaluare.

12
idem p. 29

90
 Figura 2 – Aspecte transversale

Vom regăsi în manieră explicită sau implicită aceste aspecte în subcapitolele

dedicate detalierii exemplelor.

2.2. Cadrul metodologic al cercetării

Având în vedere obiectivele urmărite, demersul investigativ a fost organizat

astfel încât să reflecte în mod echilibrat abordările teoretice, cadrul politicilor
publice şi perspectivele specialiştilor şi practicienilor din domeniu:

Tabelul 3. Etapele cercetării

Nr. Etape Perioada
crt.
1 Clarificarea obiectivelor urmărite Iunie

2 - Clarificarea conceptelor principale: practici cu poten- Iulie

Ńial, promiŃătoare, validate
- Clarificarea principalelor repere referitoare la educaŃie Iulie
timpurie de calitate (analize la nivel internaŃional)
3 Proiectarea demersului de inventariere/ cartografiere
- identificarea principalelor surse de date Iulie
- stabilirea metodelor de culegere şi prelucrare a
datelor
- proiectarea instrumentelor de culegere de date
(chestionar, ghid de interviu focalizat de grup,
ghid de interviu individual semi-structurat)
- proiectare matrice analiză exemple de practici

91
 4 Culegerea şi prelucrarea datelor Iulie-august-
- Analiză de documente (strategii, ghiduri, scrisori septembrie
metodice, resurse elaborate în cadrul diverselor
proiecte şi programe)
- organizarea de focus-grupuri cu educatoare şi alŃi
practicieni din domeniul educaŃiei timpurii
- interviuri individuale
- analiza de conŃinut (date furnizate de forumuri,
site-uri)
- sondaj de opinie realizat online
https://www.surveymonkey.com/s.aspx?sm=h4Di9
RFVANdAQNQ8bG21Gw_3d_3d
5 Elaborarea metodologiei pentru colectarea şi selecŃia de August-
practici în domeniul educaŃiei timpurii la nivel naŃional Septembrie
(draft 1)
6 Procesul de colectare şi selecŃie a practicilor (inclusiv Septembrie
adăugarea de date suplimentare pentru diverse criterii avute octombrie
în vedere): interviuri şi analiză de documente
7 Prelucrarea datelor, formularea concluziilor şi Octombrie-
recomandărilor noiembrie
8 Prezentarea/ diseminare rezultatelor (lista scurtă de practici) Noiembrie-
ianuarie
2015

Mai concret, demersul investigativ reflectă identificarea şi valorificarea unor

categorii concrete de instituŃii şi persoane care să furnizeze exemple relevante
din domeniul educaŃiei timpurii. Tabelul de mai jos sintetizează instituŃiile
vizate, categoriile de subiecŃi abordate în cercetare, principalele surse de date şi
metodele folosite:

Tabelul 4. Surse de date şi metode

Furnizori Surse de date Metode/tehnici/ Reprezentant
Nr. exemple de instrumente instituŃie/ nr.
crt. practici
1 DecidenŃi Rapoarte Interviu Viorica Preda MECS
scrisori metodice Analiză de Liliana Preoteasa
transmise de MECT conŃinut MECS
în reŃeaua naŃională a Şerban Iosifescu
grădiniŃelor ARACIP

standarde ARACIP
pentru unităŃi de
învăŃământ preşcolar
şi Standarde
specifice de calitate

92
 (acreditare) pentru
nivelul antepreşcolar
(variante publicate şi
aflate în dezbatere
publică)
2 Specialişti în Rapoarte Interviu Mihaela Ionescu
educaŃie Articole Analiză de ISSA
timpurie Studii de specialitate conŃinut Monica Cuciureanu
Documente de ISE
politică educaŃională Carmen Anghelescu,
Studii de impact Carmen Lică CEDP
Step by Step
Ecaterina Vrăsmaş
UB
Diana Stănculeanu,
Georgeta Costescu
SalvaŃi copiii

Tiberiu Velter UM
Chestionar online Programe FinanŃare
Externă PRET

Domnica Petrovai
psiholog
Univ AI Cuza Iaşi
(Mariana Momanu,
Geanina Massari)
Univ UBB Cluj
(Cătălin Glava)
Univ Ovidius (Traian
Vrăsmaş)
Univ Suceava (Otilia
Clipa)
Univ Petrol şi Gaze
(Ioana Herseni)
Univ Bucureşti PIPP
(Cristi Bucur,
Adriana BădiŃă)
3 Specialişti Resurse formare, Interviu DănuŃ Fleacă
programe module de curs semistructurat Oana Roman
formare Rapoarte de evaluare Analiză de Ioana Parpală
CCD, conŃinut DGASPC sector 1
DGASPC, Georgeta Iordache
ISJ ISJ Bucureşti
învăŃământ Marinela Peiciu
preşcolar CCD Tulcea
4 Practicieni Chestionar Anchetă pe bază 2 focus grupuri 17

93
 (educatoare, de chestionar iulie 2014 (22
asistenŃi Interviu focalizat participante)
sociali, de grup
asistenŃi
medicali,
consilieri,
etc.)
5 Specialişti Oferte de formare Chestionar 20 CCD-uri
CCD pentru educaŃia https://www.surve contactate prin email
timpurie ymonkey.com/s.as
site-uri CCD px?sm=h4Di9RFV
ANdAQNQ8bG21
Gw_3d_3d
Analiză de
conŃinut site
6 Inspectori Exemple de practici Analiză de ISJ din 15 judeŃe
învăŃământ colectate la nivel conŃinut (text şi contactate prin email
preşcolar judeŃean fotografii)
scrisori metodice
7 ONG-uri InformaŃii siteuri Chestionar FONPC
Rapoarte https://www.surve Holt
ymonkey.com/s.as FundaŃia
px?sm=h4Di9RFV InternaŃională pentru
ANdAQNQ8bG21 Copil şi Familie
Gw_3d_3d RENINCO
LARIVE CPRP
Analiză de (Paloma Petrescu)
conŃinut site Concordia
SERA
CRIPS
Cercetaşii României
SOS Satele copiilor
GrădiniŃa Specială
Malteză
Timişoara
Clubul cu lipici
Mereu Aproape
Pentru copii
Învingem autismul.ro
Lista survey monkey
8 ONG Rome Descrieri proiecte Chestionar Ovidiu RO
sau cu Ghiduri Analiză de AgenŃia Împreună
focalizare pe Rapoarte de evaluare conŃinut site Ruhama Oradea
roma Roma Education
Fund
Romani Criss
Amare Rromenza

94
9 RODACIE Proiect Studiu de caz Echipa specialişti
Fotografii complex UB FPSE
Raport cercetare- Maria Coza şi
acŃiune personalul creşei,
Articole de parteneri danezi,
specialitate, DănuŃ Fleacă
comunicări DGASPC1
conferinŃe
10 Centrul de Interviu Studiu de caz Responsabili
EducaŃie şi Ghiduri programe formare
Dezvoltare Module de curs Ioana Herseni,
Profesională Articole de Adriana Mihai,
CEDP specialitate Carmen Anghelescu
Alternativa
educaŃională
Step by Step
11 InstituŃii Ghiduri (pentru Chestionar Montessori
educaŃie educatoare, lucrători Waldorf
timpurie din domeniul Planul Jenna
alternative/ educaŃiei timpurii) şi Step by Step
private şi de module de formare Creşele Antante
stat (vezi Model Creşa Vrancei
integrativ-
comprehensiv de
bune practici în
educaŃia timpurie)
12 OrganizaŃii Chestionar UNHCR (migranŃi,
interna- azilanŃi)
Ńionale SalvaŃi copiii
Holt
SOS Satele copiilor
Concordia
ISSA
13 Forumuri de Resurse postate Analiză conŃinut http://forum.despreco
discuŃii Comentarii părinŃi pii.com
online pentru Comentarii ObservaŃii imagini www.parinti.com/fo
părinŃi, cadre Articole rum
didactice, www.sfatulparintilo
practicieni r.ro www.parinti.ro
din domeniul www.super-
educaŃiei Chestionar parinti.forumcreativ
timpurii .ro
www.utilecopii.ro/fo
rum
www.forum.edu.ro
www.forum.portal.e
du.ro

95
 www.Didactic.ro
www.lumeapiticilor.ro
www.educatoarea.ro
14 Altele Resurse Chestionar Noi orizonturi:
Module de formare aventura, educaŃie
outdoor
Radio Itsi Bitsi

2.3. Tipologii ale practicilor din educaŃia timpurie

Analiza documentelor, precum şi interviurile realizate cu specialiştii şi decidenŃi

din domeniul educaŃiei timpurii, precum şi interviurile focalizate de grup
organizate cu educatoarele şi alte categorii de profesionişti arată că practicile
pot fi grupate în funcŃie de diverse criterii:
a) problematica vizată sau situaŃia căreia i se adresează, de exemplu:
- asigurarea accesului la servicii de educaŃie timpurie pentru copiii
afectaŃi de sărăcie
- terapii şi activităŃi de sprijin pentru copii cu CES
- împuternicirea mamelor rome
- educaŃie prenatală pentru mame
- consiliere şi educaŃie parentală
- mentorat pentru educatoare
- instrumente pentru evaluarea evoluŃiei copiilor (portofoliul, fişa de
observare)
- dezvoltare profesională pentru practicienii din domeniul educaŃiei
timpurii şi altele.
b) nivel vizat de intervenŃie: din perspectivă ecologică, concentrică, putem
analiza practici propuse la nivel de sistem macro, mezo (judeŃ,
regiune), micro (instituŃie: creşă, centru de zi, grădiniŃă, comunitate
locală) sau nano (copil individual, familie) (vezi schema de mai jos);
c) focalizarea pe condiŃii structurale/ sistem sau pe proces (practici
educaŃionale, activităŃi, etos) sau pe rezultate (multe eforturi şi
rapoarte se focalizează pe rezultate şi ignoră analiza procesului);
d) tipuri de beneficiari (copii, părinŃi/ tutori, familii, practicieni, etc. cu
subtipurile aferente);
e) focalizare pe competenŃe practicienilor (de diverse categorii).
O altă posibilă clasificare (pe care o veŃi regăsi în procesul de selecŃie) se referă
la următoarele categorii:

96
1) practici generate de politici sau proiecte iniŃiate la nivel sistemic
de către Ministerul EducaŃiei, respectiv agenŃii sau unităŃi de
implementare direct asociate Ministerului prin proiecte cu acoperire
naŃională sau de mare anvergură (de exemplu Proiectul pentru
Reforma EducaŃiei Timpurii);
2) practici iniŃiate de instituŃii educaŃionale sau organizaŃii ne-guverna-
mentale şi promovate de Ministerul EducaŃiei pentru a fi implemen-
tate la o scară cât mai largă (de exemplu Programul naŃional de
educaŃie parentală în învăŃământul preşcolar);
3) practici iniŃiate de instituŃii educaŃionale sau organizaŃii ne-
guvernamentale care sunt implementate cu succes în una sau mai
multe instituŃii de învăŃământ, centre care oferă servicii de educaŃie
timpurie sau comunităŃi locale (de exemplu RODACIE). Asemenea
practici au potenŃialul de a fi replicate şi în alte contexte.

97
Figura 5. Tipologia practicilor din domeniul educaŃiei timpurii
Figura de mai jos oferă o sinteză a acestor criterii:
proiecte programe la nivel sistemic, iniţiate de MEN

practici
inițiate
local,
susținute practici
de ME inițiate
local,
susținute
de ME

Practici generate de proiecte/ intervenții/ metode initiate la nivel local de instituții sau ONG-uri

98
Colectarea exemplelor de practici a fost realizată în primul rând prin
chestionarul online. Structura chestionarului reflectă criteriile identificate prin
analiza documentelor şi discuŃiile preliminare cu specialiştii, decidenŃii şi
practicienii.

3. SelecŃia practicilor din domeniul educaŃiei timpurii

3.1.1. Metodologia de selecŃie

Procesul de selecŃie a practicilor a fost unul multicriterial (vezi secŃiunea

2.3.) şi multistadial (vezi secŃiunea 3.1.). Cercetătorii au elaborat şi au aplicat o
metodologie de selecŃie şi analiza a practicilor în patru etape, sintetizată în
tabelul de mai jos:

Tabelul 6. Procesul de selecŃie a practicilor

Etapa I Lansarea invitaŃiei de furnizare de exemple
Descriere a) practici deja validate sau b) practici care reflectă
recunoscute experienŃe în domeniul
educaŃiei timpurii
Surse şi Documente curriculare, ghiduri Răspunsuri la chestionarul
metode scrisori metodice, rapoarte de trimis online, respectiv
evaluare, studii naŃionale şi descrieri ale experienŃelor
internaŃionale, standarde pentru selectate ca practici bune
servicii şi instituŃii din domeniul
Exemple din focus grupuri cu
dezvoltării şi educaŃiei timpurii,
practicienii
interviuri
Produs Inventar cu exemple de practici din domeniul educaŃiei
timpurii (lista 1 brută)

Etapa I a presupus realizarea unui prim inventar brut cu 28 de exemple de

practici din domeniul educaŃiei timpurii. Acest inventar este cuprinzător,
conŃine deopotrivă practici deja validate sau recunoscute, dar şi exemple
propuse de ONG-uri sau instituŃii de învăŃământ preşcolar sau centre
comunitare. În prima etapă cercetătorii au lansat un chestionar ce putea fi
completat online, la adresa:
https://www.surveymonkey.com/s.aspx?sm=h4Di9RFVANdAQNQ8bG21Gw_
3d_3d. În plus, inventarul brut conŃine şi descrieri de practici furnizate în cadrul
interviurilor individuale.

99
DefiniŃia de lucru pe care am propus-o a fost următoarea:

Practica promiŃătoare reprezintă o metodă, tehnică sau intervenŃie ce şi-a

demonstrat eficienŃa şi a produs rezultate de succes. Practicile care promit au
eficienŃă dovedită în rezolvarea unor probleme comune existente în mai mult de
o organizaŃie sau de un singur context educaŃional, sunt replicabile la o scară
mai largă şi sunt însoŃite de date obŃinute din comparaŃia cu standarde relevante
în cadrul unor evaluări externe şi interne.

Atât în construirea ghidurilor de interviu, cât şi în elaborarea chestionarului am

avut ca reper această definiŃie de lucru. Structura chestionarului a vizat
corelarea cu principalele obiective urmărite în cercetare, conform tabelului de
mai jos:

Tabelul 7. Întrebările din chestionar şi corelarea lor cu obiectivele

Corelarea cu
Nr. crt.

Întrebarea din chestionar obiectivele

cercetării
1. Cum aŃi descrie, pe scurt, o practică bună din domeniul Clarificarea
educaŃiei timpurii? percepŃiilor
despre practici
bune
2. O practică bună reprezintă o experienŃă pozitivă al cărei Identificarea de
potenŃial dovedit nu poate să fie ignorat de profesioniştii din practici
domeniul respectiv; poate fi o intervenŃie, politică, recunoscute ca
procedură, metodă etc. percepută ca producând rezultate fiind valoroase
optime, ceea ce justifică preluarea acesteia şi în alte
contexte. Referindu-vă la evoluŃia educaŃiei timpurii din Ńara
noastră din ultimii 10 ani, care sunt cele mai relevante cinci
practici bune pe care le-aŃi alege? ArgumentaŃi.
Nr. Exemplu Argumente
crt.
1
2
3
4
5
3 Referindu-vă la experienŃa organizaŃiei în care lucraŃi, Descrierea
analizaŃi proiecte/ iniŃiative/ activităŃi/ materiale/ intervenŃii practicilor,
pe care le consideraŃi practici bune în domeniul educaŃiei având în
timpurii, folosind tabelul de mai jos* (puteŃi analiza mai vederea
multe exemple, folosind tabele separate) problema,

100
 obiectivele,
Denumirea proiectului/ iniŃiativei /activităŃii/ activităŃile,
intervenŃiei tipurile de
beneficiari şi
Problema numărul lor,
vizată perioadă,
Obiectivele costuri,
urmărite dificultăŃi,
ActivităŃile agenŃi implicaŃi.
principale

Beneficiari Copii, în general

Tip/ număr Copii cu CES
aproximativ Copii din grupuri/ zone defavorizate
Copii romi
Copii cu părinŃi în străinătate
PărinŃi/ familii
Comunitatea locală
Practicieni (educatoare, consilieri,
asistenŃi sociali, asistenŃi medicali,
animatori etc.)
Altele
Perioada de
derulare
Costuri
DificultăŃi
întâmpinate
AgenŃi
implicaŃi
4. Care au fost principalele tipuri de beneficiari şi numărul lor ObŃinerea de
aproximativ? date referitoare
la tipurilor de
beneficiari,
pentru a
clarifica
corespondenŃa
cu priorităŃile
educaŃiei
timpurii în
prezent

5. Care a fost aria de acoperire a intervenŃiei? ObŃinerea de

date referitoare
la aria de

101
 acoperire,
pentru a analiza
fezabilitatea
intervenŃiei şi
posibilitatea de
multiplicare la
scară mai largă

6. Ce elemente fac din acest exemplu o practică bună în Identificarea de

domeniul educaŃiei timpurii? criterii de
analiză, din
perspectiva
factorilor intere-
saŃi. Aceste
criterii sunt
coroborate cu
criteriile
identificate în
literatura de
specialitate şi
opiniile specia-
liştilor.
7. În ce măsură practicile descrise în exemplele menŃionate mai Estimarea
sus pot avea impact la nivel mai larg? impactului
exemplelor
În mică măsură

Măsură medie

În foarte mare
În foarte mică

ArgumentaŃi

oferite de
În mare
măsură

măsură

măsură

respondenŃi,
pe tipuri de
intervenŃii

Comunitate

102
 locală
GrădiniŃe/c
reşe
Alte
instituŃii
sau organi-
zaŃii rele-
vante pt.
educaŃia
timpurie
(de ex.
centre de
zi, cluburi
pentru
copii,
centre de
terapie/
sprijin,
centre de
consiliere
pentru
părinŃi etc.)
Familii
ComunităŃi
multietnice
Persoane
cu CES
Grupuri
dezavan-
tajate
DecidenŃi
Altele
8. Pentru a avea posibilitatea să aprofundăm unele aspecte din ObŃinerea
practicile exemplificate, vă rugăm să ne oferiŃi informaŃii datelor de
referitoare la: identificare ale
Numele organizaŃiei: respondenŃilor şi
Adresă: Număr de telefon: pentru eventuala
Adresă e-mail: solicitarea de
Adresă web www: date
Persoană de contact: suplimentare.
Vă mulŃumim!

103
Datele obŃinute prin chestionar au fost centralizate şi prelucrate. Răspunsurile
completate au stat la baza primei liste brute de exemple de practici
promiŃătoare.

Etapa a II-a Elaborarea unei metodologii de selecŃie a practicilor şi analiza cu

decidenŃii şi specialiştii din educaŃie
Descriere SecŃiunile 2.2 şi 2.3 prezintă cadrul conceptual cu care am operat,
precum şi criterii specifice de clasificare a tipurilor de practici.
Acestea sunt sintetizate în grila multicriterială pe care o propune
metodologia.
Consultări cu factori interesaŃi pe marginea propunerii de
metodologie de selecŃie (draft 1) (criterii, corespondenŃa cu
problemele relevante, indicatori).
Produs Metodologia de selecŃie, propusă spre dezbatere specialiştilor şi
decidenŃilor

Pentru elaborarea metodologiei de evaluare, am aplicat schema multicriterială

de analiză a practicilor (vezi secŃiunea 1.3.), conform căreia au rezultat 16
elemente ce pot fi operaŃionale în analiza exemplelor furnizate:
1. RelevanŃa
2. Eficacitatea
3. Impactul avut
4. EficienŃa
5. Sustenabilitatea
6. Gradul de inovare
7. Transferabilitatea
8. ConcordanŃa cu domeniul drepturilor omului/copilului
9. Respectul faŃă de etica în domeniu
10. Validarea şi evaluarea
11. Compatibilitatea cu particularităŃile beneficiarilor
12. Gradul de complexitate al intervenŃiei
13. Gradul de implicare a părinŃilor
14. Echitate şi incluziune
15. Accesibilitate inclusiv din punct de vedere financiar (affordability)
16. Parteneriat inter-instituŃional şi multidisciplinaritatea intervenŃiei

Lista 1 brută conŃine exemplele colectate prin chestionarul online, interviuri cu

specialişti, reprezentanŃi MECS, reprezentanŃi ONG-uri, focus grupuri cu
practicieni.

104
Am utilizat un sistem simplu de coduri cromatice, care să faciliteze lectura şi
încadrarea exemplelor generate din teren:
1. proiecte iniŃiate de minister, cu caracter sistemic
2. proiecte implementate de diverse organizaŃii şi instituŃii, cu impact (la
nivel naŃional, regional), susŃinute de MECS
3. proiecte identificate în teren ca practici bune (iniŃiate de ONG-uri,
grădiniŃe, universităŃi)

105
 Tabelul 8. EXEMPLE, PRACTICI ŞI CRITERII. PRIMA LISTĂ

ConcordanŃa cu do-

multidisciplinaritate
Gradul de implicare
Compatibilitatea cu

de vedere financiar
meniul drepturilor

inclusiv din punct

Gradul de inovare

Transferabilitatea

Respectul faŃă de

Parteneriat inter-
etica în domeniu
Sustenabilitatea

omului/copilului

complexitate al
particularităŃile

instituŃional şi
Impactul avut

Accesibilitate

(affordability)
beneficiarilor

intervenŃiei –

a intervenŃiei
Validarea şi
Eficacitatea

a părinŃilor

Echitate şi
incluziune
RelevanŃa

Gradul de
evaluarea
EficienŃa
Nr. crt.

TITUL

1 PETAS 5 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 5 4 5 5 5
curri- 22 centre pt (centre au continuat centre părinŃii,
culum, părinŃi, a pentru finanŃările curriculum,
formare generat părinŃi) mentorat
celelalte
schimbări
2 PHARE 5 5 5 5 5 de analizat 2 3 4 soluŃie 4 4 3 2 3 3 5 Este necesară
grădiniŃa de evaluări Phare evaluări copiii nu de Phare Este o metodologie
vară, SalvaŃi studiu Phare sunt în scrişi tranziŃie studiu necesar tip şcoala după
educaŃie copiii de studiu de în grădiniŃe de curriculum şcoala
incluzivă şi studiu impact impact impact pt CES,
impact SalvaŃi varianta
Phare copiii gr pregăti-
toare
3 Programe de 5 5 evaluări 4 4 4 3 4 5 maxim 5 4 5 5 5 5 5 5
educaŃie interne evaluări multi-
incluzivă interne plicare
RENINCO
4 PRET 5 3 vezi 3 vezi 3 BM 4 sunt 4 5 5 5 3 BM 5 la nivel nu avem 5 5 5 ca principiu
ghiduri focus focus Raport revizuite Raport teoretic 5, date de lucru
formarea grupuri grupuri mentorat ghidurile men- în practică
personalului PRET torat 3-4

5 PRET 5 2 1 4 Raport 3 (vezi 5 5 5, dar 5 nu 3 4 nu e 4 3 costurile nu 4

mentorat confe- interviuri) vizează avem selecŃia cazul au mai fost
rinŃa adulŃii ca date mentorilor e susŃinute
finală benefi- sistem problematică după
ciari atice încheierea

106
 proiectului?
6 „GrădiniŃa 4 4 4 4 2 După 5 2 5 5 4 4 4 5 5 4 3 două edu-
din vecini” finalizarea mame (mămici
proiectului instruite in
două dintre cadrul
grădiniŃe au proiectului)
continuat si-au finalizat
activitatea, studiile liceale
cheltuielile
cu masa
copiilor fiind
preluate de
către primarii
7 Centru 5 4 4 4 5 5 5 5 4 5 5 5 5 4 5
Multifunc- 3
Ńional CEDP
STEP
8 EducaŃie 5 3 3 3 4 4 4 5 5 3 5 5 5 5 4 4
parentală
Holt
10 Programul 5 ?3 3 4 5 3 4 5 5 ? 5 3 5 5 4 4
de educaŃie se derulează
parentala de 20 ani
COPIII
NOŞTRI

11 Fiecare Copil 5 5 auto- 5 auto- 5 2 2 2 5 5 sau 2, Nu 5 4 5 5 4 4

in GrădiniŃa evaluare evalu- autoeva- depinde depinde avem
OvidiuRo are luare de date
perspec-
tivă
12 Combaterea 5 4 ? ? 4 4 3 e nev 5 5 Nu 5 4 5 5 5 3
violenŃei Face parte de avem
împotriva din obiectul specialiş date

107
 copiilor organizaŃiei ti 3
Centrul de
Consiliere
pentru
PărinŃi
SalvaŃi Copiii
13 Planul Jena 5 4 ? ? ? 5 5 5 5 ? 4 4 2 5 3 2
ISE
14 Centrul 5 5 4E 3 4 Prin 5 3 costă 5 5 5 5 5 întreg 5 5 grupuri 2 5
Româno- nevoie mentorat/ forma- cerce- personalul vulne-
Danez de timp, extindere în rea de tare în creşei rabile
pentru iniŃiativa alte creşe resurse curs DGASPC
EducaŃie are 2 umane sector 1
Integrata ani şi
RODACIE reame-
DGASPC, najarea
UB, VIA DK spaŃului
15 ZefiR - 5 3 Nu Nu avem Nu avem 5 4 5 5 nu 5 3 4 5 4 3
Together for avem date date există
Empowerme date, e eva-
nt: Inclusion nou luări
Fund for
Roma &
other
Disadvantag
ed groups
AMARE
RROMENZA
16 Literatura si 5 4 5 Autoe- 5 Autoe- 5 Autoeva- 4 5 5 5 nu 5 3 NA 5 5 nu avem date
EducaŃie valuare valuare luare există Autoevaluare
Timpurie eva-
INNOCENTI luări

108
17 Programe de 5 desk desk NA NA Auto- Auto- 5 5 nu e 5 2 indirect, 5 4 stakeholders
intervenŃie research research evaluări evaluări cazul nu avem consultaŃi pt
timpurie formare 5 4 4 date culegere date
RENINCO 5
18 Program de 5 5 4 Nu avem Nu avem 3 4 5 5 Nu presupunem 3 nu e Presu- finanŃare 2
master date date avem 5 cazul punem buget & taxă
EducaŃie date
Timpurie la
diverse
universităŃi

19 Program de 5 5 4 Nu avem Nu avem 3 4 5 5 Nu 5 3 nu e Nu avem finanŃare 2

formare a date date avem cazul date buget & taxă
cadrelor date
didactice din
învăŃământul
primar si
preşcolar
UBB Cluj

20 Sesiuni de 4 3 lipsesc Nu avem Nu avem 3 3 NA Na Nu 5 3 nu e Nu avem finanŃare 2

comunicări evaluăril date date avem cazul date buget
UAIC Iaşi e de date
impact

21 Aripi spre 4 3 3 4 4 2 4 5 5 3 4 3 5 4 3 3
viitor
22 ÎnvăŃ cu drag 4 Prea Abia idem idem 3 5 implicit idem abia 5 4 3 4 nu avem Idem 5
Program devreme, lansat, lansat, date
educaŃional nu putem nu nu
naŃional de aprecia putem putem
stimulare aprecia apre-
timpurie a cia

109
 copilului, în
vederea
atingerii
potenŃialului
individual
maxim
23 Curcubeul 5 nu avem idem idem idem 4 nu avem 5 5 nu 5 5 4 5 nu avem date 4
schimbării date, este date avem
Program în date
educaŃional derulare
de promovare
a educaŃiei
timpurii
24 EcogrădiniŃa 5 nu avem nu nu avem 4 A devenit 5 5 5 5 nu 4 5 4? 5 5 5
Satu Mare date avem date Program avem presupun
Phare date naŃional de date em
educaŃie de
ecologică eva-
“ECOGRĂ- luare
DINIłA”
25 Kalokaghatia 5 3 3 3 4 3 3 5 5 3 3 2 3 3 4 5 A devenit
program
naŃional de
stimulare a
interesului
pentru educaŃie
fizică şi sport

110
26 Dezvoltarea 4 3 3 3 3 3 5 Idem 5 idem idem idem 4 4 4 5
abilităŃilor
socio-emoŃio-
nale la copiii
de 3-6/7 ani
(BistriŃa-
Năsăud)

27 ActivităŃile 4 4 5 4 5 3 5 3 5 3 5 3 3 4 5 4
outdoor
(Satu-Mare)
28 Un start bun: 4 4 În În idem 5 consi- este în
încurajarea derulare derulare liere, derulare
educaŃiei logo-
timpurii în pedie,
comunitatea
dez-
din Glina
Romani voltare
Criss perso-
nală)

111
 Etapa a III-a Analiza multi-criterială a propunerilor la nivel naŃional
Descriere Analiză în funcŃie de criteriile stabilite, de către comisii mixte în
care sunt reprezentaŃi specialişti în educaŃie şi decidenŃi. Analiza a
avut în vedere criterii specifice, pentru care organizaŃiile care
dezvoltă programe sau furnizorii de servicii pot furniza detalii
ulterior, în cazul în care informaŃiile nu sunt suficiente (referitoare
la replicabilitate, impact, costuri per beneficiar, sustenabilitate etc.)
.
Produs Lista 2 restrânsă

În cadrul acestei etape, cercetătorii au filtrat exemplele în funcŃie de criteriile

convenŃionale (agreate în etapa a II-a), acordând punctaje de la 0 la 5, în funcŃie
de informaŃiile disponibile. Pentru rigoarea notării, precizăm faptul că fiecare
evaluator a acordat un punctaj, în funcŃie de datele furnizate sau disponibile din
alte surse. Evaluările independente realizate de cercetători, decidenŃi şi specia-
lişti au fost coroborate şi a rezultat o listă intermediară, pe baza punctajelor
obŃinute de fiecare practică.

În cadrul analizei, am constatat că avem o serie de programe/proiecte/intervenŃii

care deja şi-au câştigat statutul de practici recunoscute sau validate şi care apar
ca referinŃă atât în comentariile practicienilor, cât şi ale decidenŃilor. Acestea
sunt asociate cu ”actori consacraŃi” din domeniul educaŃiei timpurii, care se
regăsesc în proiectele şi publicaŃiile elaborate de-a lungul timpului de ministere
şi agenŃii guvernamentale (UMPIR, ARACIP) sau organizaŃii internaŃionale,
organizaŃii non guvernamentale (de exemplu Step by Step, FundaŃia Interna-
Ńională pentru copil şi familie, Reninco, Romani Criss, AgenŃia Împreună, Holt,
Copiii noştri, SalvaŃi copiii şi altele). Exemplele furnizate au primit deja
confirmare, fiind menŃionate în rapoarte naŃionale şi internaŃionale şi benefi-
ciază de finanŃare. Unele dintre practicile promovate de aceste organizaŃii au
fost deja recomandate ca practici ce ar trebui transferate în instituŃiile de
educaŃie timpurie şi organizaŃii (de exemplu prin Scrisorile metodice transmise
de MECS în septembrie, la începutul fiecărui nou an şcolar).

Un al doilea palier surprins în cartografiere a fost reprezentat de instituŃii cu

atribuŃii în domeniul educaŃiei timpurii: ISJ-uri, CCD-uri, DGASPC, alte
organizaŃii şi instituŃii care vizează pregătirea iniŃială şi continuă a resurselor
umane din domeniul educaŃiei timpurii (universităŃi).

112
Un al treilea palier este reprezentat de organizaŃii care implementează proiecte
focalizate pe educaŃie timpurie sau oferă servicii care vizează abordarea
integrată a dezvoltării şi educaŃiei copiilor mici.

Unele dintre programele/ proiectele care deja sunt cunoscute pentru rezultatele
lor acoperă mai multe arii de intervenŃie, ceea ce sprijină filosofia abordării
integrate, recunoscută ca esenŃială în domeniul educaŃiei şi dezvoltării copiilor
mici. Este vorba mai ales de programe şi proiecte cu impact la nivel sistemic,
iniŃiate de MECS. Alte exemple – în special cele iniŃiate la nivel local şi de către
ONG-uri sunt punctuale. Chiar dacă avem de-a face cu un nivel mai redus de
complexitate, am avut în vedere şi astfel de exemple, cu precizarea că nici nu au
avut în intenŃie o arie mai mare de acoperire sau un repertoriu mai cuprinzător
de servicii sau activităŃi. La unele dintre practicile selectate, nu am putut folosi
toate criteriile.

În urma analizei au fost eliminate exemplele nerelevante, din prisma:

- obiectivelor urmărite sau scopului intervenŃiei (nu vizau problematica
educaŃiei timpurii);
- perioadei de timp în care a fost implementată intervenŃia asociată cu
practica descrisă (au fost derulate cu prea mult timp în urmă şi nu au
mai fost implementate in ultimii 5 ani sau sunt încă în derulare şi nu
putem aprecia efectele pe termen mediu sau lung);
- datelor insuficiente: perioadă de derulare, costuri, activităŃi.

Pentru unele dintre exemplele transmise prin completarea chestionarului avem

date parŃiale referitoare la costuri şi evaluări externe.

Cea de-a doua listă cuprinde top 10 exemple cu punctajele obŃinute pe baza
celor 16 criterii.

113
 Tabelul 9. EXEMPLE, PRACTICI ŞI CRITERII. LISTA A DOUA (RESTRÂNSĂ)

omului/copilului
ConcordanŃa cu

complexitate al
Respectul faŃă

tatea cu parti-
Impactul avut

beneficiarilor

intervenŃiei –
Compatibili-
Validarea şi
Eficacitatea

implicare a
Sustenabi-

drepturilor

cularităŃile

Echitate şi
incluziune
de etica în
Transfera-
RelevanŃa

Gradul de

Gradul de

Gradul de
evaluarea
domeniul

părinŃilor
domeniu
EficienŃa

bilitatea
inovare
litatea
TITUL
Nr.

1 PHARE 5 5 5 5 5 2 3 4 4 3 3 2 3 3
grădiniŃa de vară,
educaŃie incluzivă

2 Programe de 5 5 4 4 4 3 4 5 5 4 5 5 5 5
educaŃie
incluzivă
RENINCO
UNICEF
3 PRET ghiduri 5 3 3 3 4 4 5 5 5 3 5 4 nu este 5
formarea cazul
personalului

4 PRET mentorat 5 2 1 4 3 5 5 5 5 3 3 4 nu este 4

cazul
5 Centru 5 4 4 4 3 5 5 5 5 4 5 5 5 5
MultifuncŃional
CEDP STEP,
UNICEF
6 EducaŃie 5 3 3 3 4 4 4 5 5 3 5 5 5 5
parentală Holt,
UNICEF
7 Programul 5 3 3 4 5 3 4 5 5 nu 5 3 5 5
national de deŃinem
educatie date
parentala in
invatamantul
prescolar, FCN,

114
 MECS, UNICEF

8 Fiecare Copil in 5 5 5 5 2 2 2 5 3 nu 5 4 5 5
GrădiniŃa deŃinem
OvidiuRo date
9 RODACIE 5 5 4 3 4 5 3 5 5 5 5 5 5 5
DGASPC, UB, VIA
DK
10 GrădiniŃa bilingvă 5 5 5 4 3 4 4 4 4 4 4 4 5
Amare Rromenza
UNICEF

115
 Etapa a IV-a Listă finală practici promiŃătoare în educaŃia timpurie,
recomandări pentru decidenŃi, autorităŃi locale, etc.
Descriere Lista finală a rezultat în urma evaluării mixte de către specialişti şi
decidenŃi în educaŃie timpurie.
Produs Lista finală practici promiŃătoare

Lista 2 intermediară a fost reanalizată pe baza criteriilor stabilite. În funcŃie de

punctajele obŃinute, a rezultat o listă scurtă cu 9 practici promiŃătoare. Pe baza
acestui demers de selecŃie, dar şi a exemplelor din lista finală, cercetătorii au
generat atât comentarii cu privire la percepŃiile şi tipurile de date referitoare la
educaŃia timpurie din România, cât şi cu privire la practicile bune ce au
potenŃial de replicabilitate.

1. Centrul multifuncŃional (CEDP Step by Step, UNICEF)

2. Programe de educaŃie parentală (Holt, Pentru Copiii Noştri, UNICEF)
3. Fiecare copil în grădiniŃă (Ovidiu Ro)
4. GrădiniŃa estivală (în lichidare, prin introducerea grupei zero, Romani
CRISS, UNICEF, ISE, MECS, SalvaŃi Copiii)
5. GrădiniŃa bilingvă română-romani (Amare Rromenza, UNICEF)
6. RODACIE Centrul Româno-Danez pentru EducaŃie Integrată (DGASPC, UB
FPSE, VIA)
7. Mentorat, cu valorificarea tuturor resurselor din PRET Programul de
Reformă a EducaŃiei Timpurii
8. ReŃele parteneriale pentru educaŃie incluzivă (RENINCO, UNICEF , MECS şi
organizaŃii din întreaga Ńară)
9. ActivităŃi outdoor, cu valorificarea experienŃelor din plan local susŃinute de
diverse ONG-uri, cu sprijin MECS (scrisori metodice) şi cu argumente furnizate de
cercetări şi tendinŃe promovate la nivel internaŃional.

Lista reprezintă rezultatul demersului analitic-evaluativ curent. Această listă va

fi analizată în cercuri mai largi de specialişti. Lista poate fi postată pe diverse
siteuri (UNICEF, MECS etc.) şi poate fi revizuită în mod regulat. De exemplu,
revizuirea poate avea loc la fiecare doi ani, astfel încât cartografierea inter-
venŃiilor să corespundă nevoilor, care sunt dinamice şi să reflecte reajustările de
politici publice. Propunerile pot veni direct, din partea practicienilor, dar şi din
partea altor membri ai comunităŃii.

116
Concluzii

• Demersul investigativ a implicat cartografierea unei mari varietăŃi de

exemple de practici în educaŃia timpurie, precum şi a unei diversităŃi de
factori interesaŃi: decidenŃi, specialişti în educaŃie, practicieni;
• Cercetarea reflectă faptul că există interpretări foarte diferite ale
conceptelor de ”practici bune”, practici promiŃătoare atât în literatura de
specialitate, cât şi în contextul realităŃilor politicilor publice şi educa-
Ńionale din România. Remarcăm ambiguităŃi cu privire la utilizarea
anumitor termeni (practică, intervenŃie, educaŃie timpurie) din perspec-
tiva diverşilor subiecŃi (decidenŃi, practicieni, specialişti);
• Criteriile de evaluare a practicilor din educaŃia timpurie reflectă o serie
de principii şi teme transversale la nivel internaŃional şi naŃional;
• În spaŃiul practicilor promiŃătoare din educaŃia timpurie regăsim trei
categorii mari:
o practici generate de politici sau proiecte iniŃiate la nivel
sistemic de către Ministerul EducaŃiei NaŃionale, respectiv
agenŃii sau unităŃi de implementare direct asociate Ministerului
prin proiecte cu acoperire naŃională sau de mare anvergură (de
exemplu Proiectul pentru Reforma EducaŃiei Timpurii);
o practici iniŃiate de instituŃii educaŃionale sau organizaŃii ne-
guvernamentale şi promovate de Ministerul EducaŃiei NaŃionale
pentru a fi implementate la o scară cât mai largă (de exemplu
Programul naŃional de educaŃie parentală în învăŃământul
preşcolar);
o practici iniŃiate de instituŃii educaŃionale sau organizaŃii ne-
guvernamentale care sunt implementate cu succes în una sau
mai multe instituŃii de învăŃământ, centre care oferă servicii de
educaŃie timpurie sau comunităŃi locale. Asemenea practici au
potenŃialul de a fi replicate şi în alte contexte;
• Metodologia de selecŃie folosită este multicriterială şi multistadială.
Concret, metodologia a presupus:
o triangularea surselor, metodelor şi metodelor momentelor de
culegere şi interpretare a datelor a fost realizată pe parcursul
cercetării, precum şi prin derularea mai multor etape de filtrare
şi selecŃie a exemplelor inventariate în prima etapă (vezi

117
 metodologia de selecŃie a practicilor propusă, respectiv lista
brută, lista intermediară, lista finală);
o apelul la 75 de organizaŃii şi instituŃii relevante care au primit
chestionarul online;
o consultarea unei varietăŃi de specialişti, decidenŃi şi practicieni
în analiza exemplelor de practici.
• MECS a implementat nu doar politici şi proiecte sau programe la nivel de
sistem, ci a încurajat şi implementarea pe scară mai largă a practicilor
bune iniŃiate la nivel local. Astfel, putem vorbi despre un echilibru între
nivelul macro-mezo-micro, precum şi despre procese de tip top-down şi
bottom up sincronizate. În acest sens, scrisorile metodice reprezintă o
modalitate eficientă de a inspira o viziune împărtăşită la nivelul practicie-
nilor din învăŃământul preşcolar;
• Unele practici iniŃiate de ONG-uri sau instituŃii relevante pentru domeniul
educaŃiei timpurii vin să sprijine politici publice a căror implementare
este încă anevoioasă în realitate (de exemplu grădiniŃa estivală ca soluŃie
tranzitorie înainte de obligativitatea grupei pregătitoare) sau domenii
deficitare (de exemplu educaŃia parentală sau educaŃia incluzivă);
• Am identificat experienŃe de succes, care s-au dovedit relevante, viabile
şi eficiente în anumite contexte şi care au potenŃial de replicabilitate la o
scară mai mare;
• Cele mai multe dintre iniŃiativele sau practicile furnizate de ONG-uri
prezintă proiecte sau iniŃiative care au fost autoevaluate, dar nu au
beneficiat de evaluări externe şi de studii de impact;
• Analiza exemplelor folosind criteriul convergenŃei serviciilor sau
abordării multidisciplinare a evidenŃiat atât progrese, cât şi discontinuităŃi
şi lacune legate de pregătirea resurselor umane din domeniul educaŃiei
timpurii (inexistenŃa personalului cu pregătire pedagogică în creşe, lipsa
pregătirii pentru educaŃia copiilor în segmentul 0-3 ani) sau dificultăŃi de
respectare a cadrului legislativ;
• Analiza eficacităŃii şi eficienŃei intervenŃiilor reflectă nevoia de
monitorizare şi evaluare a procesului, rezultatelor şi impactului. Astfel,
datele din teren pot fundamenta revizuirea sau iniŃierea de politici publice
fundamentate pe date de cercetare.

118
Recomandări

• Apelul la o varietate de factori interesaŃi a pus în evidenŃă complexitatea

problemelor şi multitudinea de perspective. Demersul de selecŃie
multicriterială şi multistadială poate fi aprofundat în viitor prin cercetări
de teren şi studii de caz şi prin crearea unor comunităŃi de practică.
Recomandăm constituirea şi susŃinerea unor comunităŃi de practici. Prin
practica reflexivă, educatoarele, dar şi alte categorii profesionale din
educaŃia timpurie, se pot inspira reciproc, pot găsi sprijin de la prietenul
critic cu care împărtăşesc nu doar condiŃii fizice de viaŃă, ci şi valori
organizaŃionale şi elemente ale unui etos convergent (sau divergent) cu
practici de educaŃie timpurie de calitate. Modelul mentoratului poate fi
susŃinut în forme diferite, iar reflecŃiile cu privire la practici în contexte
particulare poate ajuta la dezvoltarea profesională şi la îmbunătăŃirea
practicilor curente.
• Procesul de culegere a datelor prin această cercetare evidenŃiază nevoia
de a consolida o cultură a monitorizării formative şi a colectării şi
valorificării datelor. În multe cazuri remarcăm dezechilibru între date de
tip cantitativ şi date de tip calitativ în prezentarea exemplelor de practici.
În plus, adeseori avem insuficiente date care să reflecte situaŃia iniŃială
(dinainte de derularea intervenŃie), procesul, rezultatele şi impactul.
Recomandăm iniŃierea de studii longitudinale care să reflecte efectele pe
termen lung ale intervenŃiilor examinate.
• Complementar cu strângerea de date care să reflecte activităŃile din
domeniul educaŃiei timpurii, recomandăm realizarea de cercetări de teren
pentru a înŃelege atât factorii contextuali, cât şi impactul diverselor
practici educaŃionale. Echipele de cercetare pot fi formate din profesori,
studenŃi, masteranzi şi doctoranzi din centrele universitare apropiate,
astfel încât beneficiul să fie reciproc (echipele din grădiniŃe, creşe, centre
de educaŃie timpurie primesc date despre activitatea lor, iar studenŃii fac
practică şi îşi formează atât competenŃele de cercetare, cât şi cele
specifice profilului profesional specific educaŃiei timpurii). Astfel,
parteneriatele universităŃi - angajatori sunt încurajate, iar universităŃile
sunt solicitate să îşi asume în mai mare măsură responsabilitate pentru
comunităŃile din zonă. Şi comisiile metodice şi cercurile pedagogice pot
avea ca unitate de analiză astfel de practici care promit sau practici bune.
Astfel, diverse categorii de practicieni se pot familiariza cu un registru

119
 mai larg de practici inovatoare şi eficiente, dar pot analiza şi calitatea şi
impactul acestora (vezi exemplul mentoratului).
• Încurajarea practicii reflexive prin platforme online specializate pe
educaŃia timpurie. Am propus afişarea listei de practici care promit, care
să fie actualizată anual sau la doi ani. Diverse instituŃii şi organizaŃii pot
posta propriile exemple, ceea ce ar face ca iniŃiativele unor ONG-uri
mici, experienŃele din grădiniŃe din mediul rural, din zone izolate sau
iniŃiative locale la nivel comunitar să devină cunoscute unui public mai
larg, iar practicienii să înveŃe din schimburi de experienŃă.

120
Bibliografie

- Bennett J. (2012). Roma Early Childhood Inclusion, Overview Report,

OSF, REF, UNICEF disponibil la http://www.romachildren.com/wp-
content/uploads/2010/12/RECI-Overview-final-WEB.pdf.
- Ionescu, Boca, Anghelescu et al. (2010). Repere fundamentale în
învăŃarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani
Vanemonde ISBN 978-973-1733-16-6
- Melhuish E. C. (2011). Preschool matters. Science, 333, 299-300.
- Moser, T. (2011). Mapping and appraisal of Scandinavian research in
ECEC institutions, 2006-2010, Danish School of Education, Aarhus
University. Danish Evaluation Institute (EVA), Norwegian Ministry of
Education and Research and Swedish National Agency for Education.
- Stănciulescu, E. & Pop V. (2011). Raport Studiu iniŃial Proiectul
“Implementation Early Childhood Education alternative community
based solution for children from 3 to 6/7 years old’’ Loan 4825 World
Bank (1 noiembrie 2010 – 31 martie 2011)
- Zemelman, S., Daniels, H. & Hyde, A. (2012). Best Practice, Fourth
Edition: Bringing Standards to Life in America's Classrooms.
Heinemann.
- AISTEAR: the Early Childhood Curriculum Framework (2009)
National Council for Curriculum and Assessment, Dublin 2
http://www.ncca.biz/aistear/pdfs/guidelines_eng/guidelines_eng.pdf
- xxx (2011). Raport Studiu final Proiectul “Implementation Early
Childhood Education alternative community based solution for
children from 3 to 6/7 years old’’ Loan 4825 World Bank (1 noiembrie
2010 – 31 martie 2011).
- Identifying and Promoting Effective Practices. Strengthening
Nonprofits: A Capacity Builder’s Resource Library.
http://www.strengtheningnonprofits.org/resources/guidebooks/Identifyi
ng%20and%20Promoting%20Effective%20Practices.pdf.
- Success in Early Childhood: How Do We Get There?
http://www.ece.gov.nt.ca/files/Early
Childhood/success_in_early_childhood_en.pdf.
- Pursuing best practice: What does it take to drive continuous
improvement?
- http://www.earlychildhoodaustralia.org.au/our-publications/every-
child-magazine/every-child-index/every-child-vol-19-1-2013/pursuing-
best-practice-take-drive-continuous-improvement/
- xxx (2013). Standardele Pedagogice Pedagogi competenŃi ai secolului
XXI ISSA.
- http://issa.nl/e-portfolios/quality/wp-
content/uploads/2013/05/Pedagogi_competenti.pdf Competent

121
 Educators of the 21st Century: Principles of Quality. Pedagogy to
define quality
- http://web.stanford.edu/~rhorn/a/topic/stwrtng_infomap/HowHigh.Ch1.
pdf
- http://ec.europa.eu/education/policy/school/doc/ecec-report_en.pdf
- Eurostat (2013) Participation in early childhood education. (last
accessed on 22.01.2013) -
- http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&langua
ge=en&pcode=tps00179&plugin
- ISSA (2010) Competent Educators for the 21st Century: ISSA
Principles of Quality Pedagogy http://tandis.odihr.pl/documents/hre-
compendium/rus/CD%20SECT%205%20EVAL/V_97_2_ENG.pdf
http://ec.europa.eu/education/policy/school/doc/ecec-report_en.pdf
- http://safaids.net/files/u1/HIV_AIDSBestPracticeGuidebook.pdf

122
ANEXE

ANEXA 1. Ghid de interviu focalizat de grup 17 iulie 2014

Prezentare moderatoare, tema de discuŃie generală, specificarea detaliilor

tehnice, prezentarea participanŃilor la discuŃie - 7 min.
Bună ziua. Numele meu este XXX şi particip la culegerea unor informaŃii
referitoare la practicile bune din domeniul educaŃiei timpurii. Vă mulŃumim
pentru că aŃi acceptat invitaŃia noastră de a participa la această întâlnire
pentru a discuta despre experienŃele din grădiniŃele, creşele sau instituŃiile în
care lucraŃi. Vă adresez, înainte de toate, rugămintea să vă exprimaŃi punctul
dvs. de vedere cu sinceritate. Vă precizez, de asemenea, că nu există păreri
corecte sau greşite, răspunsuri bune sau rele, ne interesează doar părerea dvs.
sinceră vizavi de aspectele pe care le vom discuta; răspunsurile dvs. sunt foarte
importante.
DiscuŃia va dura aproximativ o oră. Vă solicităm acordul, de asemenea, de a
înregistra discuŃia noastră, pentru a ne fi mai uşor să ne amintim ulterior toate
detaliile. Vă asigur în acelaşi timp că tot ce vom discuta aici rămâne strict
confidenŃial şi va fi folosit exclusiv în cadrul cercetării noastre, păstrând
anonimatul respondenŃilor.

(După obŃinerea acceptului de înregistrare) Acum vă propun să facem cunoş-

tinŃă. Prezentare subiecŃi, nume sau prenume/vârsta, unitatea de învăŃământ pe
care o reprezintă.

Întrebări introductive / percepŃii privind practicile bune în educaŃia

timpurie
1. La ce vă gândiŃi când auziŃi sintagma ”practici bune”? (Ex intervenŃie/
proiect/ program/ iniŃiativă care s-a dovedit eficientă pentru un anumit
grup de beneficiari, într-un context concret, prin efectele XXX.
Urmărim în mod prioritar efectele demonstrate de-a lungul timpului şi
nu rezultatele punctuale (de tip câŃi copii implicaŃi sau câte cursuri de
formare pentru părinŃi).

Exemple de practici bune şi identificarea relaŃiei dintre probleme şi efecte

2. Pe scurt, putem spune că o practică bună înseamnă ce funcŃionează bine
în grădiniŃă sau la nivel mai larg. Dacă aŃi face un top 3, ce exemple aŃi
alege? Vă rugăm să precizaŃi domeniul/ problema căreia îi răspunde,
perioada de derulare.
3. Ce v-a inspirat? De unde vin aceste practici? (UNICEF, ONG, MECT,
proiecte de mobilitate etc.)

123
 4. De ce resurse aŃi avut/ aveŃi nevoie pentru punerea în aplicare a acestei
practici?
5. Ce practici credeŃi că le-ar inspira şi pe alte colege, din alte grădiniŃe?
6. Referindu-vă la … (aici folosim exemplul dat la întrebarea anterioară)
care credeŃi că sunt cauzele care au transformat această practică într-un
succes?
7. Care este impactul acestor activităŃi asupra copiilor? Dar asupra părin-
Ńilor şi cadrelor didactice din grădiniŃă?
8. Care este impactul asupra grădiniŃei, în general?
9. Ce dificultăŃi aŃi întâmpinat în derularea acestor activităŃi?
10. Dacă UNICEF ar decide finanŃarea unor practici bune în viitor, care
dintre exemplele date credeŃi că ar merita să fie continuate şi finanŃate?
11. Cum credeŃi că ar funcŃiona în alt context, la scară mai largă? Ce aŃi
recomanda pentru extinderea acestei practici la scară mai largă?

Încheiere
Ne apropiem de finalul întâlnirii noastre ... (brief discuŃie). Ce întrebări v-aŃi fi
dorit să mai avem? Ce alte exemple doriŃi să aduceŃi în discuŃie? Alte
comentarii etc.
MulŃumiri
Timpul alocat sesiunii de focus-group 1h.

124
Anexa 2. Chestionar

UNICEF derulează în România un studiu ce are ca scop identificarea unor

exemple de practici promiŃătoare în domeniul educaŃiei timpurii (0-6 ani),
OrganizaŃia dumneavoastră se numără printre cele cu experienŃă în acest
domeniu. Va adresam rugămintea să participaŃi la această cercetare, care are ca
primă etapă identificarea unor exemple, care vor fi explorate în detaliu, ulterior.
Răspunsurile dvs. sunt foarte importante pentru conturarea unui registru de
practici bune în domeniul educaŃiei timpurii care să inspire strategii şi abordări
la nivel mai extins.

Am aprecia dacă aŃi putea acorda 20-30 de minute pentru completarea

chestionarului care poate fi accesat la
https://www.surveymonkey.com/s.aspx?sm=h4Di9RFVANdAQNQ8bG21Gw_
3d_3d. Ne-am bucura dacă aŃi putea completa chestionarul până la data de
XXX.
Va mulŃumim foarte mult!

Anca Nedelcu şi Cătălina Ulrich

CHESTIONAR PRACTICI BUNE ÎN EDUCAłIA TIMPURIE (*varianta

online este mai detaliată, mai bine structurată şi grafic mai bine realizată)

Vă rugăm să aveŃi amabilitatea de a colabora la Proiectul de identificare a practicilor

promiŃătoare existente în domeniul educaŃie timpurii prin a răspunde la câteva
întrebări. Inventarul de întrebări are menirea de a surprinde cele mai importante
aspecte urmărite în acest studiu, iniŃiat de UNICEF România.
ConfidenŃialitatea datelor raportate de dumneavoastră este garantată, acestea fiind
utilizate doar în scopul cercetării.

1. Cum aŃi descrie, pe scurt, o practică bună din domeniul educaŃiei timpurii?

2. O practică bună reprezintă o experienŃă pozitivă al cărei potenŃial dovedit nu

poate să fie ignorat de profesioniştii din domeniul respectiv; poate fi o
intervenŃie, politică, procedură, metodă, etc. percepută ca producând rezultate
optime, ceea ce justifică preluarea acesteia şi în alte contexte. Referindu-vă la
evoluŃia educaŃiei timpurii din Ńara noastră din ultimii 10 ani, care sunt cele mai
relevante cinci practici bune pe care le-aŃi alege? ArgumentaŃi.

125
 Nr. crt. Exemplu Argumente
1
2
3
4
5

3. Referindu-vă la experienŃa organizaŃiei în care lucraŃi, analizaŃi proiecte/

iniŃiative/ activităŃi/ materiale/ intervenŃii pe care le consideraŃi practici bune în
domeniul educaŃiei timpurii, folosind tabelul de mai jos* (puteŃi analiza mai
multe exemple, folosind tabele separate)

Denumirea proiectului/ iniŃiativei /activităŃii/ intervenŃiei

Problema vizată
Obiectivele
urmărite
ActivităŃile
principale

Beneficiari Copii, în general

Tip/ număr Copii cu CES
aproximativ Copii din grupuri/ zone defavorizate
Copii romi
Copii cu părinŃi în străinătate
PărinŃi/ familii
Comunitatea locală
Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali,
asistenŃi medicali, animatori etc.)
Altele
Perioada de
derulare
Costuri
DificultăŃi
întâmpinate
AgenŃi implicaŃi

126
Care au fost principalele tipuri de beneficiari şi numărul lor aproximativ?

127
Ce elemente fac din acest exemplu o practică bună în domeniul educaŃiei
timpurii?

- Abordarea educaŃională centrată pe copil, parteneriatul dintre autoritatea

locala, mediul academic şi ONG, colaborarea cu familiile copiilor.
- Realizarea de schimburi de experienŃe Actualizarea surselor de
documentare.
- Toate obiectivele menŃionate şi perenitatea programului început în 2007 şi
continuată până în 2013 în 15 judeŃe în 19 unităŃi: creşe/grădiniŃe.
- Pozitivarea imaginii de sine la copiii romi - educaŃia pentru diversitate a
copiilor romi şi neromi.
- Nr. considerabil de educatori parentali formaŃi la nivelul întregii Ńări;
eforturi considerabile pt. conştientizarea importanŃei educaŃiei parentale în
dezvoltarea educaŃiei timpurii a copilului; nevoia unor politici noi în acest
domeniu.
- Un exemplu pentru CES: - familie informată (părinŃii) care urmăreşte
reperele de dezvoltare a copilului încă de la naştere şi caută soluŃii de
compensare dacă există decalaje; - servicii medicale, sociale şi educaŃionale
informate şi respondente cu privire la riscurile în dezvoltarea unui copil -
comunitate locală care valorizează importanŃa educaŃiei timpurii la copii.
- CompetenŃele acumulate în urma activităŃilor de formare.
- Diseminare spontană în rândul cadrelor didactice a elementelor valoroase
din PJ, care răspund nevoilor cadrelor didactice, părinŃilor şi copiilor.
- Integrarea beneficiarilor şi îmbunătăŃirea abilităŃilor şi competenŃelor
acestora.
- Personalul centrului are o motivaŃie crescută pentru a fi parte din acest
proiect şi a se specializa pe acest domeniu, practicile pedagogice şi de
îngrijire a copilului sunt inovative, fiind preluate după modelul danez.
- Copiii au dobândit abilităŃi de gestionare a emoŃiilor, de a iniŃia interacŃiuni
sociale şi de a-şi gestiona propriile comportamente în acord cu un set de
reguli. Aceste achiziŃii au permis acceptarea/adaptarea lor în grădiniŃe.

128
- Impactul asupra evoluŃiei şcolare ulterioare a copiilor: procentul ridicat al
copiilor care se integrează în grădiniŃe şi şcoli după încheierea grupelor
estivale, precum şi al celor care finalizează următorii ani şcolari; Asigurarea
accesului în învăŃământul preşcolar pentru copiii din comunităŃi defavo-
rizate; Asigurarea unei educaŃii preşcolare de calitate prin formarea cadrelor
didactice, îmbunătăŃirea bazei didactice, utilizarea unei metodologii şi
curriculum adaptate grădiniŃei estivale; Implicarea părinŃilor în activităŃile
zilnice (inovaŃie a programului): prin rotaŃie, în fiecare zi a grădiniŃei
estivale, părintele/părinŃii unui copil participă la activităŃile cu copiii;
Lucrul în echipă al mediatorilor şcolari cu educatoarele.
- Încurajarea familiilor defavorizate de a colabora cu grădiniŃa/şcoala, redu-
cerea abandonului şi absenteismului pentru îmbunătăŃirea rezultatelor
şcolare.
- În primul an de proiect, înscrierea la grădiniŃă a crescut de la 1990 de copii
săraci în 2009 la 2370 de copii în 2010; acest trend pozitiv a continuat
pentru toate comunităŃile noi adăugate pana în prezent. • PrezenŃa zilnică la
grădiniŃă a copiilor săraci a crescut de la sub 43% la peste 80%.
- Efecte pozitive de durată asupra comportamentului şi rezultatelor şcolare
ale copiilor: 65% dintre copiii care au făcut parte din program au continuat
să aibă o frecvenŃă bună la şcoală (în anii precedenŃi programului, rata
abandonului la clasele I-IV era foarte ridicată). În medie, copiii care au
mers la grădiniŃă doi sau mai mulŃi ani au obŃinut rezultate semnificativ mai
bune decât copiii care au fost la grădiniŃă un singur an. • Fiecare copil în
grădiniŃă este o soluŃie integrată pentru creşterea participării la
învăŃământul preşcolar a copiilor din familii dezavantajate, care combină
intervenŃii tradiŃionale (consilierea părinŃilor, formarea profesorilor şi
sprijin material de bază) cu un stimulent sub formă de tichete sociale de 50
de lei pe lună, condiŃionat de prezenŃa zilnică a copiilor la grădiniŃă - raport
cost/eficienŃă foarte bun. • Transformă un grup vulnerabil într-un grup
resursă prin (1) schimbarea obiceiurilor copiilor şi părinŃilor privind
educaŃia (asigură înscrierea şi frecvenŃa zilnică; creşte eficienŃa procesului
de învăŃare, reduce decalajul educaŃional la clasa pregătitoare şi creşte
şansele copiilor de a rămâne mai mulŃi ani în sistemul educaŃional), (2)
îmbunătăŃeşte colaborarea între instituŃiile publice la nivel local, judeŃean şi
naŃional şi (3) creşte gradul de conştientizare a opiniei publice cu privire la
importanŃa educaŃiei timpurii pentru TOłI copiii. Până în 2020, Fiecare
copil în grădiniŃă îşi propune să includă toŃi copiii dezavantajaŃi de 3-5 ani
din România, prin (1) extindere judeŃeană cu cofinanŃare de la bugetul local
si (2) program naŃional finanŃat de la bugetul de stat – politică publică în
domeniul educaŃiei timpurii. Ministerul EducaŃiei NaŃionale a semnat un
acord de parteneriat cu OvidiuRo care explorează extinderea naŃională a
programului Fiecare copil în grădiniŃă. Consiliul JudeŃean Cluj a acordat
fonduri publice pentru extinderea programului în 4 comunităŃi sărace.

129
- Consolidarea profilului de competenŃe necesare personalului didactic
angajat în educaŃia timpurie prin elaborarea şi dezvoltarea de proiecte şi
programe educaŃionale privind dezvoltarea cognitivă, socială şi emoŃională
a copiilor de vârstă mică; activităŃi centrate pe copil şi părinŃi şi valorifi-
carea bunelor practici din diferite sisteme educaŃionale şi de cercetare
ştiinŃifică în domeniul educaŃiei timpurii.

4. În ce măsură practicile descrise în exemplele menŃionate mai sus pot avea

impact la nivel mai larg?

În În mică Măsură În mare În ArgumentaŃi

foarte măsură medie măsură foarte
mică mare
măsură măsură
Comunitate
locală
GrădiniŃe/creşe
Alte instituŃii sau
organizaŃii
relevante pentru
educaŃia timpurie
(de ex. centre de
zi, cluburi pentru
copii, centre de
terapie/sprijin,
centre de
consiliere pentru
părinŃi etc.)
Familii
ComunităŃi
multietnice
Persoane cu CES
Grupuri
dezavantajate
DecidenŃi
Altele

130
Pentru a avea posibilitatea să aprofundăm unele aspecte din practicile
exemplificate, vă rugăm să ne oferiŃi informaŃii referitoare la:
Numele organizaŃiei:
Adresă: Număr de telefon:
Adresă e-mail: Adresă web www:
Persoană de contact:
Vă mulŃumim!

131
ANEXA 3. PRACTICI CARE PROMIT: sursă chestionare online

1. Centru MultifuncŃional

Problema vizată formarea personalului şi incluziunea copiilor din familii

dezavantajate
Obiectivele urmărite
implicarea administraŃiei locale; creşterea accesibilităŃii;
creşterea nivelului de competenŃă profesională; creşterea
competenŃelor parentale; stabilirea unui grup resursă
comunitar
ActivităŃile principale realizarea parteneriatului cu autorităŃile locale; elaborarea
unui curriculum de formare pentru personalul implicat;
formarea personalului; amenajarea spaŃiului de învăŃare;
cursuri şi întâlniri cu părinŃii; monitorizarea periodică
Beneficiari Copii, în general mai mult de 300
Tip/ număr
Copii cu CES mai mult de 50
aproximativ
Copii din grupuri/ zone defavorizate între 100-200
Copii romi100
PărinŃi/ familii mai mult de 300
Comunitatea locală între 20 - 50
Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali,
asistenŃi medicali, animatori etc.) între 200-300
Alte categorii 100
Perioada de derulare
12 luni
Costuri 8500 USD / grupa
DificultăŃi
implicarea şi responsabilizarea autorităŃii locale pentru
Întâmpinate
garantarea sustenabilităŃii
Aria intervenŃiei la nivelul unei unităŃi (de ex. centru de zi, grădiniŃă, creşă
etc.)
la nivel judeŃean
la nivel naŃional
Elemente ce fac din
Toate obiectivele menŃionate şi perenitatea programului
acest exemplu o
început în 2007 şi continuat până în 2013 în 15 judeŃe în 19
practică bună
unităŃi: creşe/grădiniŃe
În ce măsură practica Comunitate locală în foarte mare măsură
descrisă poate avea
GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
impact la nivel mai
Familii în foarte mare măsură
larg
ComunităŃi multietnice în foarte mare măsură
Persoane cu CES în foarte mare măsură
Grupuri dezavantajate într-o oarecare măsură
InstituŃia/ organizaŃia Nume Anghelescu Carmen
OrganizaŃie Centrul pentru educaŃie şi Dezvoltare

132
 Profesională
Adresă Bd. Burebista nr. 4 bl. 13 sc. 4
Oraş/ localitate Bucureşti
Email carmen.anghelescu@stepbystep.ro
Telefon 0744360005

2. EducaŃie parentală

Problema vizată importanŃa educaŃiei parentale în educaŃia timpurie

Obiectivele urmărite
dezvoltare abilităŃi părinteşti în beneficiul educaŃiei timpurii
ActivităŃile
cursuri pentru părinŃi / educatori parentali
principale
Beneficiari Copii, în general între 200-300
Tip/ număr
Copii din grupuri/ zone defavorizate între 200-300
aproximativ
Copii romi mai mult de 50
PărinŃi/ familii între 200-300
Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali,
asistenŃi medicali, animatori etc.) între 100-200
Perioada de derulare
2001-2012
Costuri Aprox 20.000 $/an
DificultăŃi Minore
întâmpinate
Aria intervenŃiei nivel naŃional
Elemente ce fac din Numărul considerabil de educatori parentali formaŃi la nivelul
acest exemplu o întregii Ńări; eforturi considerabile pt. conştientizarea
practică bună importanŃei educaŃiei parentale în dezvoltarea educaŃiei
timpurii a copilului; nevoia unor politici noi în acest domeniu.
În ce măsură Comunitate locală în foarte mare măsură
practica descrisă GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
poate avea impact Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pt. educaŃia
la nivel mai larg timpurie (de ex. centre de zi, cluburi pentru copii, centre
de terapie/sprijin, centre de consiliere pentru părinŃi etc.)
în foarte mare măsură
Familii în foarte mare măsură
ComunităŃi multietnice în foarte mare măsură
Persoane cu CES în foarte mare măsură
Grupuri dezavantajate în foarte mare măsură
DecidenŃi în foarte mare măsură
InstituŃia/ Nume Trif Livia
organizaŃia
OrganizaŃie Holt Romania - FCSSCF
Addresă str. Horia Agarici nr.5
Oraş/ localitate ConstanŃa
Email livia.trif@holt.ro
Telefon0731-335657

133
 3. GrădiniŃe Estivale – educaŃie preşcolară pentru copii din comunităŃi
defavorizate, cu prioritate romi
Problema vizată
Participarea la educaŃie a copiilor romi este mai scăzută decât
în restul populaŃiei, atât în ceea ce priveşte educaŃia
preşcolară, cât şi celelalte nivele de educaŃie. Astfel, un studiu
recent arată că aproape 76% dintre copiii şi tinerii romi sub 19
ani declară că nu au mers la grădiniŃă, iar 76% dintre copiii
romii care au abandonat educaŃia nu au mers la grădiniŃă
(UNICEF, Romani Criss, 2011). Doar 37% dintre copiii romi
între 3 şi 6 ani sunt înscrişi în învăŃământul preşcolar, faŃă de
63% dintre vecinii lor care nu sunt romi (Programul NaŃiunilor
Unite pentru Dezvoltare, Banca Mondiala, Comisia Europeană,
2011). LipsiŃi de pregătire preşcolară, copiii romi merg mai
târziu la şcoală, se acomodează cu dificultate la cerinŃele
educaŃionale şi constituie primul eşalon în ceea ce priveşte
absenteismul şi abandonul şcolii, pe care o consideră un mediu
neatractiv şi greu de înŃeles.
Obiectivele
Obiectiv general: Facilitarea integrării şcolare a copiilor de
urmărite
vârstă preşcolară din comunităŃi defavorizate, cu prioritate
romi, şi diminuarea riscului de abandon şcolar al acestora prin
creşterea accesului la educaŃie preşcolară (organizarea de
grădiniŃe estivale şi integrarea ulterioara a copiilor în sistemul
educaŃional).
ActivităŃile Pregătirea educatoarelor şi a mediatorilor şcolari pe teme
principale specifice comunităŃilor defavorizate şi comunităŃilor de romi;
Participarea copiilor la grădiniŃele estivale - programe de
educaŃie preşcolară organizate înainte de începerea anului
şcolar; Acordarea de suport material constând într-o gustare pe
perioada frecventării grădiniŃei estivale, rechizite şi produse
igienico-sanitare pentru copii, precum şi alimente de bază
pentru familii; Înscrierea copiilor în sistemul de învăŃământ
(preşcolar/primar), în funcŃie de vârsta şi monitorizarea
evoluŃiei şcolare ulterioare a acestora.
Beneficiari Copii din grupuri/ zone defavorizate mai mult de 300
Tip/ număr
Copii romi mai mult de 300
aproximativ
PărinŃi/ familii mai mult de 300
Comunitatea locală mai mult de 300
Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali,
asistenŃi medicali, animatori etc.) mai mult de 300

Perioada de
perioada de derulare 1999 – prezent
derulare
Costuri
Costuri aproximativ 650 000 euro

134
DificultăŃi
Atitudinea reticentă a unor părinŃi în ceea ce priveşte
întâmpinate
frecventarea grădiniŃei de către copiii lor; SituaŃia socială şi
economică dificilă a familiilor care limitează în multe situaŃii
accesul copiilor la grădiniŃa.
Aria intervenŃiei la nivel naŃional
Elemente ce fac din Impactul asupra evoluŃiei şcolare ulterioare a copiilor:
acest exemplu o procentul ridicat al copiilor care se integrează în grădiniŃe şi
practică bună şcoli după încheierea grupelor estivale, precum şi al celor care
finalizează următorii ani şcolari; Asigurarea accesului în
învăŃământul preşcolar pentru copiii din comunităŃi
defavorizate; Asigurarea unei educaŃii preşcolare de calitate
prin formarea cadrelor didactice, îmbunătăŃirea bazei
didactice, utilizarea unei metodologii şi curriculum adaptate
grădiniŃei estivale; Implicarea părinŃilor în activităŃile zilnice
(inovaŃie a programului): prin rotaŃie, în fiecare zi a grădiniŃei
estivale, părintele/părinŃii unui copil participă la activităŃile cu
copiii; Lucrul în echipă al mediatorilor şcolari cu
educatoarele.
În ce măsură Comunitate locală în foarte mare măsură
practica descrisă
GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
poate avea impact
Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pentru educaŃia
la nivel mai larg
timpurie (de ex. centre de zi, cluburi pentru copii, centre
de terapie/sprijin, centre de consiliere pentru părinŃi etc.)
în foarte mare măsură
Familii în foarte mare măsură
ComunităŃi multietnice într-o oarecare măsură
Persoane cu CES în foarte mare măsură
Grupuri dezavantajate în foarte mare măsură
DecidenŃi în foarte mare măsură
InstituŃia/ Anca Stamin
organizaŃia
OrganizaŃie SalvaŃi Copiii
Adresă Intr. Ştefan Furtună nr. 3, sector 1
Oraş/ localitate Bucureşti
Cod 010899
Email anca.stamin@salvaticopiii.ro; rosc@salvaticopiii.ro
Telefon 021.316.61.76

4. Programul de educaŃie parentală susŃinut de UNICEF şi realizat în

colaborare cu MECS şi ISJ din toate judeŃele
Problema vizată oferirea de alternative la metodele „tradiŃionale” de educaŃie
Obiectivele urmărite Promovarea schimbărilor cu privire la imaginea şi poziŃia
copilului în societate
2. Crearea unei atitudini stimulative şi suportive a profesio-
niştilor care lucrează cu copii şi părinŃi: IniŃierea şi
dezvoltarea unui sistem de educaŃie parentală la nivel

135
 naŃional, capabil să disemineze informaŃiile şi metodologia
specifică
ActivităŃile Formare de formatori specializaŃi în domeniul educaŃiei
principale parentale, formarea de instructori pentru părinŃi (cadre
didactice din scoli şi grădiniŃe care să lucreze direct cu
părinŃii, lecŃii pentru părinŃi, publicarea unor materiale de
informare adresate atât părinŃilor cât şi profesioniştilor,
cercetarea (abilităŃilor, cunoştinŃelor şi practicilor parentale),
identificarea nevoilor de informare şi educare ale părinŃilor,
influenŃarea politicilor publice prin elaborarea şi promovarea
Strategiei de educaŃie parentală în colaborare cu MECS,
UNICEF şi unui grup pluridisciplinar de profesionişti.
Beneficiari Copii din grupuri/ zone defavorizate
Tip/ număr Copii romi
aproximativ PărinŃi/ familii
Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali, asistenŃi
medicali, animatori etc.)
Perioada de derulare 1998 – 2013
DificultăŃi Lipsa vreunei finanŃări publice a reprezentat o dificultate
Întâmpinate (practic, programul s-a derulat prin munca voluntară a
educatoarelor, iar anumite costuri cum ar fi multiplicarea
materialelor s-a făcut chiar cu sprijinul financiar al
educatoarelor sau al părinŃilor.
Aria intervenŃiei NaŃional
Elemente ce fac din Formarea unui capital de resurse umane formate în domeniul
acest exemplu o educaŃiei parentale în fiecare judeŃ şi formarea de
practică bună „instructori” pentru părinŃi capabili să transmită valorile
educaŃiei timpurii la nivelul familiei
În ce măsură
EducaŃia parentală cu referire directă la nevoia de educaŃie
practica descrisă
timpurie a copilului poate influenŃa pozitiv la toate nivelurile
poate avea impact
atât profesionişti care lucrează cu copii, cât şi decidenŃi
la nivel mai larg
InstituŃia/
FundaŃia Copiii Noştri, str. ing. Zablovschi 61
organizaŃia
fcn.ro@clicknet.ro 012 224 07 86

5. Fiecare Copil în GrădiniŃă

Problema vizată acces la educaŃie preşcolară pentru copiii dezavantajaŃi
Obiectivele urmărite
(1) înscrierea la grădiniŃă a tuturor copiilor săraci şi
asigurarea frecventei lor zilnice;
(2) implicarea părinŃilor săraci în procesul de educaŃie a
copiilor, de la vârste cât mai mici;
(3) aducerea educaŃiei preşcolare pe agenda autorităŃilor
locale, judeŃene şi naŃionale
ActivităŃile principale
(1) recrutarea copiilor din uşă în uşă şi înscrierea la
grădiniŃă;

136
 (2) monitorizarea zilnica a prezentei;
(3) implicarea părinŃilor în activităŃi educaŃionale;
(4) oferirea de tichete sociale condiŃionate de prezenŃa
zilnică a copiilor la grădiniŃă;
(5) oferirea de rechizite pentru copii;
(6) oferirea de către Consiliile Locale de îmbrăcăminte şi
încălŃăminte pentru copii;
Beneficiari Copii, în general mai mult de 300
Tip/ număr
Copii cu CES mai mult de 300
aproximativ
Copii din grupuri/ zone defavorizate mai mult de 300
Copii romi mai mult de 300
Copii cu părinŃi în străinătate între 200-300
PărinŃi/ familii mai mult de 300
Comunitatea locală între 20 - 50
Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali,
asistenŃi medicali, animatori etc.) între 200-300
Perioada de derulare
2010 – prezent
Costuri
costuri directe: 165 euro/copil/an (tichete sociale 50 lei/
copil/luna pentru prezenta perfecta, rechizite 60 lei/
copil/an, îmbrăcăminte şi încălŃăminte 150 lei/copil/an)
DificultăŃi
probleme în notarea zilnica a prezentei (=> monitorizare
întâmpinate
lunară, prin vizite prin sondaj, neanunŃate, în grădiniŃe);
reticenŃa altor părinŃi faŃă de numărul mare de copii săraci
(deseori romi) care încep să vină la grădiniŃă zilnic;
probleme de acceptare a criteriilor de selecŃie din partea
părinŃilor cu un grad de sărăcie puŃin mai ridicat decât cei
eligibili; absenŃa educaŃiei preşcolare ca prioritate
strategică la nivel guvernamental.
Aria intervenŃiei nivel naŃional
Elemente ce fac din
În primul an de proiect, înscrierea la grădiniŃă a crescut de
acest exemplu o
la 1990 de copii săraci în 2009 la 2370 de copii în 2010;
practică bună
acest trend pozitiv a continuat pentru toate comunităŃile noi
adăugate până în prezent. • PrezenŃa zilnică la grădiniŃă a
copiilor săraci a crescut de la sub 43% la peste 80%. Efecte
pozitive de durată asupra comportamentului şi rezultatelor
şcolare ale copiilor: 65% dintre copiii care au făcut parte
din program au continuat să aibă o frecvenŃă bună la şcoală
(în anii precedenŃi programului, rata abandonului la clasele
I-IV era foarte ridicată). În medie, copiii care au mers la
grădiniŃă doi sau mai mulŃi ani au obŃinut rezultate
semnificativ mai bune decât copiii care au fost la grădiniŃă
un singur an. • Fiecare copil în grădiniŃă este o soluŃie
integrată pentru creşterea participării la învăŃământul
preşcolar a copiilor din familii dezavantajate, care combină

137
 intervenŃii tradiŃionale (consilierea părinŃilor, formarea
profesorilor şi sprijin material de bază) cu un stimulent sub
formă de tichete sociale de 50 de lei pe lună, condiŃionat de
prezenŃa zilnică a copiilor la grădiniŃă - raport
cost/eficienŃă foarte bun. • Transformă un grup vulnerabil
într-un grup resursă prin (1) schimbarea obiceiurilor
copiilor şi părinŃilor privind educaŃia (asigură înscrierea şi
frecvenŃa zilnică; creşte eficienŃa procesului de învăŃare,
reduce decalajul educaŃional la clasa pregătitoare şi creşte
şansele copiilor de a rămâne mai mulŃi ani în sistemul
educaŃional), (2) îmbunătăŃeşte colaborarea între instituŃiile
publice la nivel local, judeŃean şi naŃional şi (3) creşte
gradul de conştientizare a opiniei publice cu privire la
importanŃa educaŃiei timpurii pentru TOłI copiii. Până în
2020 FCG îşi propune să includă toŃi copiii dezavantajaŃi
de 3-5 ani din România, prin (1) extindere judeŃeană cu
cofinanŃare de la bugetul local si (2) program naŃional
finanŃat de la bugetul de stat – politică publică în domeniul
educaŃiei timpurii. Ministerul EducaŃiei NaŃionale a semnat
un acord de parteneriat cu OvidiuRo care explorează
extinderea naŃională a programului FCG. Consiliul
JudeŃean Cluj a acordat fonduri publice pentru extinderea
programului în 4 comunităŃi sărace.
În ce măsură practica Comunitate locală în foarte mare măsură
descrisă poate avea
GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
impact la nivel mai
Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pentru educaŃia
larg
timpurie (de ex. centre de zi, cluburi pentru copii,
centre de terapie/sprijin, centre de consiliere pentru
părinŃi etc.) într-o oarecare măsură
Familii în foarte mare măsură
ComunităŃi multietnice în foarte mare măsură
Persoane cu CES în foarte mare măsură
Grupuri dezavantajate în foarte mare măsură
DecidenŃi în foarte mare măsură
InstituŃia/ organizaŃia Alina Seghedi
OrganizaŃie AsociaŃia OvidiuRo
Addresă Str. Dr. Râureanu 4, et. 3, ap. 4, sector 5
Oraş/ localitate Bucuresti
Cod 050048
Email alina@ovid.ro

6. Combaterea violenŃei împotriva copiilor

Problema vizată Dezvoltarea abilităŃilor emoŃionale şi sociale ale copiilor
Obiectivele urmărite Dezvoltarea capacităŃii de recunoaştere şi exprimare a
emoŃiilor; - Dezvoltarea unor modalităŃi acceptabile de
autoreglare emoŃionala; - Dezvoltarea abilităŃii de a

138
 interacŃiona şi negocia cu alŃi copii (oferă/împarte şi
primeşte); - Dezvoltarea empatiei
ActivităŃile principale activităŃile principale - Întâlniri săptămânale de grup cu
copii; - Consiliere individuală sau de grup cu părinŃii; -
Workshopuri cu cadre didactice
Beneficiari Copii, în general mai mult de 50
Tip/ număr aproximativ
PărinŃi/ familii mai mult de 50
Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali,
asistenŃi medicali, animatori etc.) între 20 - 50
Perioada de derulare Continuu
Costuri ActivităŃile se desfăşoare în cadrul unui proiect cu
finanŃare externă
DificultăŃi
insuficienta importanŃă acordată de părinŃi şi cadre
întâmpinate
didactice abilităŃilor emoŃionale şi sociale (focusul fiind
reprezentat de performanŃa cognitivă a copiilor); - lipsa
informaŃiilor, la nivelul părinŃilor, privind derularea unor
astfel de activităŃi; - lipsa de motivaŃie a cadrelor didactice
în a organiza activităŃi specifice dezvoltării abilităŃilor
socio-emoŃionale şi a managementului comportamental.

Aria intervenŃiei la nivel local

Elemente ce fac din Copiii au dobândit abilităŃi de gestionare a emoŃiilor, de a

acest exemplu o iniŃia interacŃiuni sociale şi de a-şi gestiona propriile
practică bună comportamente in acord cu un set de reguli. Aceste
achiziŃii au permis acceptarea/adaptarea lor în grădiniŃe
În ce măsură practica Comunitate locală într-o oarecare măsură
descrisă poate avea
GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
impact la nivel mai
Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pentru educaŃia
larg
timpurie (de ex. centre de zi, cluburi pentru copii,
centre de terapie/sprijin, centre de consiliere pentru
părinŃi etc.) în foarte mare măsură
Familii în foarte mare măsură
Grupuri dezavantajate într-o oarecare măsură
InstituŃia/ organizaŃia Nume Geta Costescu
OrganizaŃie Centrul de Consiliere pentru PărinŃi/ SalvaŃi
Copiii
Adresă str. Abrud, nr. 125, sector 1

7. Planul Jena (PJ) în actualitate

Problema vizată formarea cadrelor didactice din grădiniŃe pentru alternativa PJ
Obiectivele Individualizarea în procesul educaŃional, centrarea pe copil,
urmărite învăŃarea activă şi naturală, bazată pe situaŃiile pedagogice,
stimularea tatonării pedagogice şi a învăŃării experienŃiale etc.

139
 ActivităŃile cursuri modulare, seminarii, consiliere profesională
principale
Beneficiari Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali, asistenŃi
Tip/ număr medicali, animatori etc.) între 100-200
aproximativ
Perioada de 1994 - 1999, 1999 -2014
derulare
Costuri dificil de calculat pe o perioada de ca. 20 de ani - suportate de
diferite instituŃii, dar şi de beneficiari
DificultăŃi
fluctuaŃiile de resursă umană de la nivelul sistemului de
întâmpinate
învăŃământ, birocraŃia
Aria intervenŃiei nivel naŃional
Elemente ce fac diseminare spontană în rândul cadrelor didactice a elementelor
din acest exemplu valoroase din PJ, care răspund nevoilor cadrelor didactice,
o practică bună părinŃilor şi copiilor
În ce măsură GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
practica descrisă
Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pentru educaŃia
poate avea impact
timpurie (de ex. centre de zi, cluburi pentru copii, centre de
la nivel mai larg
terapie/sprijin, centre de consiliere pentru părinŃi etc.)în
foarte mare măsură
Familii în foarte mare măsură
InstituŃia/ Nume Cuciureanu Monica
organizaŃia OrganizaŃie Institutul de ŞtiinŃe ale EducaŃiei
Adresă str. Ştirbei Vodă nr. 37
Oraş/ localitate Bucureşti
Cod010102
Email monica@ise.ro
Telefon021 3142783

8. Centrul Româno-Danez pentru EducaŃie Integrată

Problema vizată Dezvoltarea de servicii specializate pentru copiii cu vârsta
cuprinsa între 0 şi 3 ani
Obiectivele urmărite
EducaŃia integrată a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani
EducaŃia centrată pe copil şi pe dezvoltarea globală, în
contextul interacŃiunii cu mediul natural şi social
ActivităŃile principale înfiinŃarea centrului pentru 30 de copii, formarea
formatorilor şi a personalului centrului, evaluarea şi
monitorizarea permanentă a dezvoltării copiilor
Beneficiari Copii, în general între 20 - 50
Tip/ număr
Copii din grupuri/ zone defavorizate între 10 şi 20
aproximativ
Copii romi între 10 şi 20
PărinŃi/ familii între 20 – 50

140
Perioada de derulare
perioada de derulare Octombrie 2012 - August 2015
Costuri 650 000 euro pentru câŃi beneficiari?
DificultăŃi
Lipsa personalului de îngrijire şi îngrădirea legislativă din
întâmpinate
Ńara noastră
AgenŃi implicaŃi DGASPC, Primăria Sector 1, Universitatea Bucureşti, VIA
College Danemarca, ONG Pro VocaŃie
Aria intervenŃiei La nivelul unei unităŃi (de ex. centru de zi, grădiniŃă, creşă
etc.)
Elemente ce fac din Abordarea educaŃională centrată pe copil, parteneriatul
acest exemplu o dintre autoritatea locală, mediul academic şi ONG,
practică bună colaborarea cu familiile copiilor
În ce măsură practica Comunitate locală în foarte mare măsură
descrisă poate avea GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
impact la nivel mai
Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pentru educaŃia
larg
timpurie (de ex. centre de zi, cluburi pentru copii,
centre de terapie/sprijin, centre de consiliere pentru
părinŃi etc.) în foarte mare măsură
Familii în foarte mare măsură
ComunităŃi multietnice într-o oarecare măsură
Persoane cu CES într-o oarecare măsură
Grupuri dezavantajate într-o oarecare măsură
DecidenŃi într-o oarecare măsură
InstituŃia/ organizaŃia RODACIE Centrul Româno-Danez
Adresă str. Mareşal Averescu, nr. 17, sect. 1, Bucureşti
Mareşal Averescu nr. 17, sector 1 Bucureşti, România
00400212221131/0040213124060, 0040213131684
rodacie@yahoo.com

9. Program de master EducaŃie Timpurie

Problema vizată
Consolidarea profilului de competenŃe necesare personalului
didactic angajat în educaŃia timpurie prin elaborarea şi
dezvoltarea de proiecte şi programe educaŃionale privind
dezvoltarea cognitivă, socială şi emoŃională a copiilor de
vârstă mică; activităŃi centrate pe copil şi părinŃi şi
valorificarea bunelor practici din diferite sisteme
educaŃionale şi de cercetare ştiinŃifică în domeniul educaŃiei
timpurii
Obiectivele urmărite
Crearea unui cadru formal, riguros fundamentat ştiinŃific şi
aplicativ, specific domeniului educaŃiei timpurii în care să se
profesionalizeze specialiştii pentru educaŃie timpurie;
Dezvoltarea carierei în domenii de formare academică sau
cu orientare directă spre educaŃia timpurie prin formarea de
competenŃe generale, utile pentru rute profesionale diverse

141
 (profesori pentru învăŃământul preşcolar, metodişti,
inspectori, directori, experŃi în politici educaŃionale pentru
educaŃie timpurie, evaluatori de programe educaŃionale şi de
formare profesională în educaŃie timpurie etc.);
Formarea de specialişti capabili să realizeze profesionist
servicii de educaŃie timpurie în instituŃiile de
învăŃământ/organizaŃii ce vizează educaŃia la vârstele mici
ActivităŃile principale
formare iniŃială, voluntariat, mentorat
Beneficiari 100 Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali,
Tip/ număr asistenŃi medicali, animatori)
aproximativ
Perioada de derulare
2010-prezent
DificultăŃi
percepŃia unor directori de unităŃi de învăŃământ preşcolar,
întâmpinate
nr. mic de ore alocat practicii educaŃionale,
Aria intervenŃiei La nivelul unei unităŃi (de ex. centru de zi, grădiniŃă, creşă
etc.)
nivel regional
nivel naŃional
Elemente ce fac din Consolidarea profilului de competenŃe necesare personalului
acest exemplu o didactic angajat în educaŃia timpurie prin elaborarea şi
practică bună dezvoltarea de proiecte şi programe educaŃionale privind
dezvoltarea cognitivă, socială şi emoŃională a copiilor de
vârstă mică; activităŃi centrate pe copil şi părinŃi şi
valorificarea bunelor practici din diferite sisteme
educaŃionale şi de cercetare ştiinŃifică în domeniul educaŃiei
timpurii
În ce măsură Comunitate locală în foarte mare măsură
practica descrisă
GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
poate avea impact la
Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pentru educaŃia
nivel mai larg
timpurie (de ex. centre de zi, cluburi pentru copii, centre
de terapie/sprijin, centre de consiliere pentru părinŃi
etc.) în foarte mare măsură
Familii în foarte mare măsură
ComunităŃi multietnic în foarte mare măsură
Persoane cu CES în foarte mare măsură
Grupuri dezavantajate în foarte mare măsură
DecidenŃi în foarte mare măsură
Altele (precizaŃi) organizaŃii nonguvernamentale; instituŃii
private pentru educaŃia timpurie
InstituŃia/ Masari Gianina-Ana
organizaŃia
OrganizaŃie Univ. Al. I. Cuza din Iaşi
Adresă Toma Cozma nr. 3
Oraş/ localitate Iasi
Cod700554

142
 Email gianina.massari@gmail.com
Telefon0741071601

10. Program de formare destinat cadrelor didactice din învăŃământul primar si

preşcolar
Problema vizată
Dezvoltarea competentelor didactice
Obiectivele urmărite
Formarea si dezvoltarea competentelor de implementare a
noului curriculum pentru învăŃământul preşcolar
ActivităŃile principale Formare, workshop-uri

Beneficiari Copii, în general mai mult de 300

Tip/ număr
Copii cu CES între 100-200
aproximativ
Copii din grupuri/ zone defavorizate100
Copii romi mai mult de 50
Copii cu părinŃi în străinătate100
PărinŃi/ familii între 200-300
Comunitatea locală100
Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali,
asistenŃi medicali, animatori etc.) mai mult de 300
Alte categorii 100
Perioada de derulare
2010-2013
Costuri ActivităŃi plătite de cursanŃi sau suportate de programe
POSDRU
DificultăŃi Logistice
întâmpinate
Aria intervenŃiei la nivel regional

Elemente ce fac din Competentele acumulate in urma activităŃilor de formare.

acest exemplu o
practică bună
În ce măsură Comunitate locală în foarte mare măsură
practica descrisă
GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
poate avea impact la
Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pentru educaŃia
nivel mai larg
timpurie (de ex. centre de zi, cluburi pentru copii, centre
de terapie/sprijin, centre de consiliere pentru părinŃi
etc.) în foarte mare măsură
Familii într-o oarecare măsură
ComunităŃi multietnice într-o oarecare măsură
Persoane cu CES în foarte mică măsură
Grupuri dezavantajate în foarte mică măsură
DecidenŃi în foarte mică măsură
InstituŃia/ Nume Glava Catalin
organizaŃia
OrganizaŃie Universitatea BABEŞ-BOLYAI, DPPD

143
 Adresă Str. Sindicatelor nr. 7, cab. 11
Oraş/ localitate Cluj-Napoca
Cod400029
Email catalinglava@yahoo.com
Telefon0745141157

11. SoluŃii inovative şi oportunităŃi pentru asigurarea accesului, participării şi

succesului şcolar în învăŃământul obligatoriu” SOS
Problema vizată reducerea fenomenului de părăsire timpurie a scolii
Obiectivele urmărite
Facilitarea accesului la educaŃie şi creşterea nivelului de
educaŃie şi formare profesională iniŃială a copiilor, tinerilor,
adulŃilor, prevenirea, reducerea fenomenului de părăsire
timpurie a şcolii, promovarea, dezvoltarea de programe
educaŃionale inovative privind creşterea motivaŃiei de
învăŃare.
ActivităŃile
activităŃile principale: derularea activităŃilor în şcoală şi
principale
grădiniŃă; dezvoltarea activităŃii Şcoala de duminică pt. 100
de persoane aparŃinând grupurilor vulnerabile/familiilor
acestora; consilierea părinŃilor
Beneficiari
Tip/ număr Copii, în general între 100-200
aproximativ
Copii cu CES între 20 - 50
Copii din grupuri/ zone defavorizate între 20 - 50
Copii romi între 20 - 50
Copii cu părinŃi în străinătate între 20 - 50
PărinŃi/ familii între 20 - 50
Comunitatea locală între 20 - 50
Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali,
asistenŃi medicali, animatori etc.) între 20 - 50
Alte categorii între 20 – 50
Perioada de derulare
2 ani
DificultăŃi dificultăŃi întâmpinate dificultăŃi legate de completarea
întâmpinate documentaŃiei proiectului
Aria intervenŃiei la nivelul unei unităŃi (de ex. centru de zi, grădiniŃă, creşă
etc.)

Elemente ce fac din Încurajarea familiilor defavorizate de a colabora cu

acest exemplu o grădiniŃa/şcoala reducerea abandonului şi absenteismului
practică bună îmbunătăŃirea rezultatelor şcolare

În ce măsură Comunitate locală într-o oarecare măsură

practica descrisă
GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
poate avea impact
Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pt educaŃia
la nivel mai larg
timpurie (de ex. centre de zi, cluburi pentru copii, centre

144
 de terapie/sprijin, centre de consiliere pentru părinŃi etc.)
într-o oarecare măsură
Familii într-o oarecare măsură
ComunităŃi multietnice într-o oarecare măsură
Persoane cu CES în foarte mare măsură
Grupuri dezavantajate în foarte mare măsură
DecidenŃi în foarte mare măsură
InstituŃia/ Cecilia Macri
organizaŃia
OrganizaŃie SC. NR. 1 „SF. VOIEVOZI”
Adresă STR. ATELIERULUI NR. 25, SECTOR 1,
BUCURESTI
Oraş/ localitate Bucureşti
Email sfintiivoievozi@yahoo.com
Telefon 021 3179916 / 021

12. Literatură şi EducaŃie Timpurie

Problema vizată carenŃe emoŃionale şi de limbaj ale copiilor instituŃionalizaŃi
şi postinstitutionalizaŃi
Obiectivele urmărite obiectivele urmărite: dezvoltarea abilităŃilor de scris şi citit
şi promovarea lecturii de la cele mai fragede vârste, care
conduc inclusiv la îmbunătăŃirea ataşamentului la copii
ActivităŃile principale activităŃile principale: sesiuni regulate de educaŃie
timpurie în familii de plasament, biologice, spital şi centre
de plasament, „Ziua Cititului” pentru copiii din comunitate
Beneficiari Copii, în general mai mult de 300
Tip/ număr
Copii cu CES între 20 - 50
aproximativ
Copii din grupuri/ zone defavorizate între 200-300
Copii romi mai mult de 50
Copii cu părinŃi în străinătate între 10 şi 20
PărinŃi/ familii între 100-200
Comunitatea locală între 20 - 50
Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali,
asistenŃi medicali, animatori etc.) 100
Perioada de derulare 2002- până în prezent
Costuri 600 euro/an - costuri utilizate pentru achiziŃionarea de
materiale
Aria intervenŃiei nivel judeŃean
Elemente ce fac din integrarea beneficiarilor şi îmbunătăŃirea abilităŃilor şi
acest exemplu o competenŃelor acestora
practică bună
În ce măsură Comunitate locală în foarte mare măsură
practica descrisă
GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
poate avea impact la
Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pentru educaŃia
nivel mai larg
timpurie (de ex. centre de zi, cluburi pentru copii, centre

145
 de terapie/sprijin, centre de consiliere pentru părinŃi
etc.) în foarte mare măsură
Familii în foarte mare măsură
ComunităŃi multietnice în foarte mare măsură
Persoane cu CES în foarte mare măsură
Grupuri dezavantajate în foarte mare măsură
DecidenŃi în foarte mică măsură
InstituŃia/ Nume MARIN MIC
organizaŃia
OrganizaŃie FUNDAłIA INOCENTI
Addresă STR. MIHAI EMINESCU, NR.2.AP.70
Oraş/ localitate BISTRIłA
Cod 420058
Email office.bistrita@inocenti.ro
Telefon0374/094078

13. Programe de intervenŃie timpurie

Problema vizată
accesul la educaŃie şi intervenŃie timpurie a copiilor cu
dizabilităŃi
Obiectivele urmărite identificarea experienŃelor şi programelor existente
ActivităŃile principale studiu de birou şi în teren (Bucureşti)
Beneficiari Copii cu CES100
Tip/ număr
Copii cu părinŃi în străinătate între 20 - 50
aproximativ
PărinŃi/ familii mai mult de 50
Comunitatea locală între 10 şi 20, mai mult de 300
Perioada de derulare
2002-2003
Costuri
5000 USD
DificultăŃi
lipsa date, evidente, preocupări
întâmpinate
Aria intervenŃiei La nivel local
Elemente ce fac din un exemplu pentru CES: - familie informată (părinŃii) care
acest exemplu o urmăreşte reperele de dezvoltare a copilului încă de la
practică bună naştere şi caută soluŃii de compensare dacă exista decalaje; -
servicii medicale, sociale şi educaŃionale informate şi
respondente cu privire la riscurile în dezvoltarea unui copil -
comunitate locală care valorizează importanŃa educaŃiei
timpurii la copii
În ce măsură • Comunitate locală în foarte mare măsură
practica descrisă
poate avea impact la • GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
nivel mai larg • Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pentru
educaŃia timpurie (de ex. centre de zi, cluburi
pentru copii, centre de terapie/sprijin, centre de
consiliere pentru părinŃi etc.) în foarte mare
măsură

146
 • Familii în foarte mare măsură
• Persoane cu CES în foarte mare măsură
• Grupuri dezavantajate în foarte mare măsură
• DecidenŃi în foarte mare măsură
InstituŃia/ Nume Traian Vrasmas
organizaŃia
OrganizaŃie AsociaŃia RENINCO România
Adresă str. Atelierului nr. 25, sector 1
Oraş/ localitate Bucureşti
Cod020547
Email arr@reninco.ro
Telefon0213129605; 0723 144 517

14. ZefiR - Together for Empowerment: Inclusion Fund for Roma & other
Disadvantaged groups”
Problema vizată educaŃia preşcolară interculturală
Obiectivele
educaŃia pentru diversitate a copiilor de vârstă preşcolară si
urmărite
pozitivarea imaginii de sine a copiilor romi
ActivităŃile
desfăşurarea de activităŃi de educaŃie interculturală în
principale
grupele de grădiniŃă cu copii romi şi neromi
Beneficiari Copii romi 100
Tip/ număr
aproximativ
Perioada de 2013-2016
derulare
Costuri non răspuns
DificultăŃi identificarea resurselor umane competente
întâmpinate
Aria intervenŃiei La nivel local
Elemente ce fac din pozitivarea imaginii de sine la copiii romi - educaŃia pentru
acest exemplu o diversitate a copiilor romi şi nerromi
practică bună
În ce măsură Comunitate locală în foarte mare măsură
practica descrisă
GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
poate avea impact la
Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pentru educaŃia
nivel mai larg
timpurie (de ex. centre de zi, cluburi pentru copii, centre
de terapie/sprijin, centre de consiliere pentru părinŃi
etc.) în foarte mare măsură
Familii în foarte mare măsură
ComunităŃi multietnice în foarte mare măsură
DecidenŃi în foarte mare măsură
Altele (precizaŃi) romi
InstituŃia/ Nume Georgiana Enache

147
 organizaŃia
OrganizaŃie Centrul Romilor „Amare Rromentza”
Adresă intr. Platon nr. 5, sector 3
Oraş/ localitate Bucureşti
Email rromano@amarerromentza.org
Telefon 021.312.98.81

15. Sesiune de comunicări ştiinŃifice

Problema vizată Noile provocări cu care se confruntă educaŃia copiilor de
vârstă mică
Obiectivele urmărite Re-contextualizarea practicii educative din grădiniŃe
ActivităŃile principale
Mese rotunde, susŃinere de conferinŃe/ referate
Beneficiari
PărinŃi/ familii între 10 şi 20
Tip/ număr
Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali, asistenŃi
aproximativ
medicali, animatori etc.) mai mult de 50
Perioada de derulare Anual
Costuri
Suportate de către participanŃi
DificultăŃi
AbsenŃa unui suport financiar reprezentativ
întâmpinate
Aria intervenŃiei nivel judeŃean
nivel regional
Elemente ce fac din Realizarea de schimburi de experienŃe Actualizarea surselor
acest exemplu o de documentare
practică bună
În ce măsură practica Comunitate locală în foarte mare măsură
descrisă poate avea
GrădiniŃe/creşe în foarte mare măsură
impact la nivel mai
Alte instituŃii sau organizaŃii relevante pentru educaŃia
larg
timpurie (de ex. centre de zi, cluburi pentru copii, centre
de terapie/ sprijin, centre de consiliere pentru părinŃi
etc.) într-o oarecare măsură
Familii într-o oarecare măsură
DecidenŃi în foarte mare măsură
InstituŃia/ organizaŃia Nume Stan Liliana
OrganizaŃie Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi
Adresă Facultatea de Psihologie şi ŞtiinŃe ale EducaŃiei,
Iaşi, Bd. Carol I, nr. 11
Oraş/ localitate Iaşi
Cod 700506
Email lstan@psih.uaic.ro
Telefon 0232.201294; 0232.201299

16. World Vision

Nu are intervenŃii directe pe programe de educaŃie timpurie, însă prin toate activităŃile
pe care le desfăşurăm, dar şi prin misiunea noastră sprijinim conştientizarea în rândul

148
comunităŃii a importanŃei educaŃiei timpurii, facem advocacy în favoarea creşterii
calităŃii serviciilor educaŃionale şi pentru abordarea interdisciplinară a problemelor cu
care se confruntă copilul şi familia.
Problema vizată conştientizarea în rândul comunităŃii a importanŃei educaŃiei
timpurii
Obiectivele urmărite advocacy în favoarea creşterii calităŃii serviciilor
educaŃionale şi pentru abordarea interdisciplinară a
problemelor cu care se confruntă copilul şi familia.
Beneficiari Copii, în general mai mult de 300
Tip/ număr
Copii cu CES mai mult de 300
aproximativ
Copii din grupuri/ zone defavorizate mai mult de 300
Copii romi mai mult de 300
Copii cu părinŃi în străinătate mai mult de 300
PărinŃi/ familii mai mult de 300
Comunitatea locală între 100-200
Practicieni (educatoare, consilieri, asistenŃi sociali,
asistenŃi medicali, animatori etc.) între 100-200
Alte categorii mai mult de 300
InstituŃia/ Nume Bogdan Georoceanu
organizaŃia
OrganizaŃie World Vision Romania

149