MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. ............ la OMEN nr. ............ din .....................

CURRICULUM
pentru
CLASA a XI-a
ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
MECANIC UTILAJE SI INSTALATII IN INDUSTRIE

Domeniul de pregătire de bază:MECANICA

Domeniul de pregătire profesională generală:
MECANICĂ DE MONTAJ, ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013

1
AUTORI:

Rudnic Mona-Aliss prof. ing., grd.I,. Colegiul Tehnic Material Rulant

Transporturi Feroviare Bucureşti
Elisabeta Cartacuzencu prof. ing., grd.I, Colegiul Tehnic ,,Henri Coandă” Tulcea
Maria Ionică prof. ing., grd.I, Grupul Şcolar ,,Astra” Piteşti

COORDONARE C.N.D.I.P.T.:

ANGELA POPESCU – inspector de specialitate

2
 PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie

Domeniul de pregătire de bază: MECANICA
Domeniul de pregătire profesională generală: MECANICĂ DE MONTAJ, ÎNTREŢINERE ŞI
REPARAŢII

I. Pregătire practică
Modulul I. Instalaţii de ridicat şi transportat
Total ore: 210
din care Laborator tehnologic 90
Instruire practică 120

Modulul II. Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice

Total ore: 210
din care Laborator tehnologic 90
Instruire practică 120

Modulul III. Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor

Total ore: 315
din care Laborator tehnologic 135
Instruire practică 180

Total ore/an= 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*

Modulul IV. Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor

Total ore: 150

din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.

3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 INSTALAŢII DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

 ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE ŞI

PNEUMATICE

 REPARAREA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A MAŞINILOR, UTILAJELOR ŞI

INSTALAŢIILOR

 TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII ORGANELOR PENTRU CONDUCEREA ŞI

CIRCULAŢIA FLUIDELOR

4
 Modulul I: INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT

1. Notă introductivă

Modulul “ Instalaţii de ridicat şi transportat” face parte din pregătirea practică necesară
dobândirii calificării profesionale ,,Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, clasa a XI-a,
învătământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ,
din care:
 90 ore – laborator tehnologic
 120 ore – instruire practică

Modulul nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “ Instalaţii de ridicat şi transportat” vizează dobândirea de competenţe specifice
calificării ,, Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în
practicarea acestei calificării şi în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3 din domeniul
Mecanic.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

a. Instalaţii de ridicat şi transportat

5
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

Denumirea modulului : INSTALAŢII DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Clasificarea instalaţiilor de ridicat şi transportat ;
 Instalaţii de ridicat Clasifica instalaţiile de ridicat. Clasificarea instalaţiilor de ridicat;
-Mecanisme de ridicat
-Macarale Identifica mecanismele pentru ridicat Clasificarea instalaţiilor de transportat;
-Poduri rulante şi transportat.
 Instalaţii de transportat Recunoaşterea dispozitivelor cu acţionare
-Pentru transport continuu Prezintă dispozitivele cu acţionare manuală;
-Pentru transport în tranşe manuală.
Recunoasterea dispozitivelor si utilajelor cu
Prezintă dispozitivele şi utilajele cu acţionare mecanică;
acţionare mecanică.
Identifică maşini şi utilaje folosite în depozite.
Clasifica instalaţiile pentru transportat.
Rezultatul învăţării 2 : Identificarea organelor pentru prinderea şi suspendarea sarcinilor
 Organe flexibile Identifică mijloacele şi dispozitivele Identificarea organelor flexibile
-Frânghii pentru prinderea sarcinilor.
-Cabluri de oţel Executarea lucrărilor de fixare a organelor
-Lanţuri Identifica rolul funcţional al flexibile
 Lucrări de fixare a organelor flexibile mijloacelor şi dispozitivelor pentru
-Lucrări de solidarizare prin impletire prinderea sarcinilor. Identificarea organelor de acţionare şi ghidare
-Lucrări de solidarizare prin cleme
 Organe de acţionare si ghidare Identifica lucrările de fixare a
-Tambure organelor flexibile(lucrări de
-Role pentru cablu solidarizare prin împletire,
-Role pentru lanţuri lucrări de solidarizare prin cleme) Identificarea organelor pentru deplasare
Organe pentru deplasare
-Roţi de rulare Identifica organele de acţionare şi
-Căi de rulare ghidare, organele de deplasare şi
Organe şi dispozitive pentru suspendarea şi prinderea organele şi dispozitivele pentru

29
sarcinilor suspendarea şi prinderea sarcinilor Identificarea organelor şi dispozitivelor pentru
-Organe şi dispozitive pentru sarcini individuale suspendarea şi prinderea sarcinilor
-Organe şi dispozitive pentru sarcini varsate Identifica organele de deplasare (roţi
de rulare,căi de rulare)

Identifica organele şi dispozitivele

pentru suspendarea şi prinderea
sarcinilor
Rezultatul învăţării 3 :Descrierea modului de acţionare şi funcţionare al instalaţiilor de ridicat şi transportat
 Modurile de acţionare a instalaţiilor de Cunoaşte modurile de acţionare a Indicarea modurilor de acţionare a instalaţiilor de
ridicat si transportat instalaţiilor de ridicat şi transportat ridicat şi transportat
manuală,mecanizată,electromecanică,
hidropneumatica Identifica elementele componente ale Identificarea elementelor componente ale
 Elemente componente ale istalaţiilor de istalaţiilor de ridicat şi transportat pe instalaţiilor de ridicat şi transportat pe scheme
ridicat şi transportat pe scheme constructive scheme constructive constructive
motoare, reductoare, frane, cuplaje, elemente
pentru inversarea sensului de miscare, Utilizeză schemele de acţionare Descrierea funcţionării instalaţiilor pe scheme de
elemente de comanda, tamburi (electromecanică , hidraulică) a acţionare
 Scheme de acţionare a instalaţiilor de ridicat instalaţiilor de ridicat şi transportat
şi transportat Explicarea funcţionării maşinilor de ridicat
electromecanica Cunoaşter funcţionarea instalaţiilor de (scripeţi, palan simplu, palan dublu, palan
hidraulica ridicat si transportat diferenţial, cric cu şurub, cric cu cremaliera, cric
 Funcţionarea instalaţiilor de ridicat şi -scripeţi, palan simplu, palan dublu, hidraulic, vinciuri acţionate manual, vinciuri
transportat palan diferenţial, cric cu şurub, cric cu acţionate mecanic sau electric, trolii cu acţionare
scheme constructive: vinci cu cremaliera, vinci cremalieră, cric hidraulic, vinciuri manuală si electrică, cabestane, ascensoare,
cu şurub, vinci acţionat hidraulic acţionate manual, vinciuri acţionate macarale fixe şi rotitoare, poduri rulante.)
mecanic sau electric, trolii cu
acţionare manuală si electrică,
cabestane, ascensoare, macarale fixe şi
rotitoare, poduri rulante.
-benzi transportoare, elevatoare cu
cupe
Rezultatul învăţării 4 :Întreţinerea instalaţiilor de ridicat şi transportat
 Ungerea elementelor componente ale instalaţiilor Citeşte documentaţie tehnică Asigurarea ungerii elementelor componente ale

2
 de ridicat şi transportat referitoare la materialele de ungere instalaţiilor
-Tipuri de unsori şi uleiuri minerale
-Caracteristicile uleiului: Identifica tipul de ulei şi/sau unsoare Exploatarea raţională a instalaţiilor
-compoziţia chimică
-vâscozitatea
-temperatura Determina calitatea uleiului Determinarea compoziţiei chimice, vâscozităţii,
-densitatea temperaturii, densităţii şi impurităţilor
-impurităţile Utilizează aparatele pentru măsurarea
-Aparate pentru măsurarea nivelului uleilui:
-indicator de nivel vizual uleiului Justificarea alegerii unsorilor şi lubrifianţilor
-indicator de nivel electric pentru întreţinere
Verifica şi supraveghează starea
 Lucrări de exploatare a instalaţiilor de ridicat şi tehnică a aparatelor de măsură şi Măsurarea nivelului uleiului
transportat control
-lucrări de control zilnic, periodic, supraveghere în Demontarea şi montarea şuruburilor şi piuliţelor
funcţionare Verifica nivelul uleiului, strângerea uzate.
-norme de tehnica securităţii muncii şi PSI în şuruburilor şi a piuliţelor
vigoare Reglarea parametrilor
Curăţă elementele componente ale
instalaţiilor Realizarea legăturilor de prindere
Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii
şi PSI în vigoare
Rezultatul învăţării 5:Executarea lucrărilor de reparare a instalaţiilor de ridicat şi transportat.
 Lucrari de revizii, reparaţii curente, reparaţii Prezintă lucrările de reparare a Depistarea defectelor apărute
capitale instalaţiilor de ridicat şi transportat
-Lucrări de revizie Executarea lucrărilor de reparaţii
-filtre, rezervoare Înlocuieşte elementele intens
-subansamble
-aparate de măsură şi control solicitate Executarea lucrărilor de recondiţionare
-Lucrări de remediere:
-înlocuire Recondiţionează elementele Verificarea execuţiei lucrărilor
-reparaţie, recondiţionare, reglaj componente de complexitate medie Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii
-strângerea legăturilor de prindere şi PSI specifice
_______________________
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională

3
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

Tema 1. Maşini si instalaţii pentru ridicat si transportat

 Clasificarea maşinilor si instalaţiilor de ridicat si transportat ;
Instalaţii de ridicat
-Mecanisme de ridicat
-Macarale
-Poduri rulante
Instalaţii de transportat
-Pentru transport continuu
-Pentru transport în tranşe
Tema2 . Organe pentru prinderea şi suspendarea sarcinilor
Organe flexibile
-Frânghii
-Cabluri de oţel
-Lanţuri
Organe de acţionare şi ghidare
-Tambure
-Role pentru cablu
-Role pentru lanţuri
1. Organe pentru deplasare
-Roţi de rulare
-Căi de rulare
 Organe şi dispozitive pentru suspendarea şi prinderea sarcinilor
-Organe şi dispozitive pentru sarcini individuale
-Organe şi dispozitive pentru sarcini vărsate
Tema 3: Modurile de acţionare a instalaţiilor de ridicat şi transportat
-manuală
-mecanizată
-electromecanică
-hidropneumatic
Tema 4: Elemente componente ale istalaţiilor de ridicat şi transportat pe
scheme constructive
motoare, reductoare, frâne, cuplaje, elemente pentru inversarea sensului de mişcare,
elemente de comandă, tamburi
Tema 5: Scheme de actionare a instalatiilor de ridicat si transportat
-electromecanică
-hidraulică
Tema 6 : Funcţionarea instalaţiilor de ridicat şi transportat
-scheme constructive: vinci cu cremaliera, vinci cu şurub, vinci acţionat hidraulic
Tema 7 : Lucrări de exploatare a instalaţiilor de ridicat şi transportat
-lucrări de control zilnic, periodic, supraveghere în functionare
-norme de tehnica securitaţii muncii şi PSI in vigoare
Tema 8 : Lucrări de revizii, reparaţii curente, reparaţii capitale
 Lucrări de revizie
-filtre, rezervoare
-subansamble
-aparate de măsură şi control
 Lucrări de remediere:

29
 -inlocuire
-reparaţie
-recondiţionare
-reglaj
-strângerea legăturilor de prindere

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale

minime:
 Softuri educaţionale pe domeniul mecanic
 Calculator, videoproiector;
 Dispozitive de transmiterea miscarii
 Machete si utilaje specifice domeniului de activitate;
 Echipament de protecţie specific.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,, Instalaţii de ridicat si transportat” trebuie să fie abordate

într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se
lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Instalaţii de ridicat si transportat” poate încorpora, în orice moment al procesului

educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în
ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor
precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile
ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii,
prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;

5
  Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,, Instalaţii de ridicat

si transportat”, se recomandă si următoarele activităţi de învăţare:
Exerciţii de identificare
Exerciţii de simulare
Exerciţii de rezolvare de probleme in grup

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
1. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
a. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
b. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
c. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
2. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/
învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.

6
 În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din
standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

Mihai Avram – Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universitatea Bucureşti, 2005

Mihai Exarhu – Maşini şi instalaţii hidraulice şi pneumatice, Editura A.G.I.R., 2006
Mihăiţă Ardeleanu, Gheorghe Gheorghe, Gheorghe Matei – Mecatronică, Principii şi aplicaţii,
Editura A.G.I.R., 2007
Nicoleta Teodorescu – Mentenanţă generală în domeniul mecanicii, Editura A.G.I.R., 2008
Sorin Muşuroi, Dorin Popovici – Acţionări electrice cu servomotoare, Editura Politehnica
Timişoara, 2006
Neacşu, R., Ciocânea, A., Calculul, proiectarea şi încercarea pompelor, ventilatoarelor, suflantelor
şi compresoarelor, vol. I, Editura Dacia, Cluj, 2000.
Dinu D., Petre F. - Masini hidraulice si pneumatice, I.M.C. - Constanta, 1993
Ionescu D., s.a. - Mecanica fluidelor si masini hidraulice, Editura Didacticã si Pedagogicã,
Bucuresti, 1983.
Mazilu I., Marin V. - Sisteme hidraulice automate, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.
Savulescu Petre - Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universităţii Petrol Gaze, Ploieşti,
2007
Ciobanu Emil, Calinoiu Constantin - Acţionări hidraulice, Editura Oficiul de Informare
Documentara pentru Industrie, Cercetare, Management, Bucureşti, 2000
Buculei Mihai, Radulescu M., Marin M. - Acţionări şi automatizări hidraulice şi pneumatice,
Reprografia Universităţii, Craiova, 1993
Constantin, M. - Asamblarea, întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor, Editura All,
Bucureşti, 2002.

7
 Modulul II: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR
HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE

1.Notă introductivă

Modulul “ Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice” face parte

din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Mecanic utilaje şi instalaţii în
industrie”, clasa a XI-a, învătământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform
planului de învăţământ, din care:
 90 ore – laborator tehnologic
 120 ore – instruire practică

Modulul nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “ Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice” vizează
dobândirea de competenţe specifice calificării ,, Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, în
perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi în continuarea pregătirii
într-o calificare de nivel 3.

2.Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice

8
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

Modulul: ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Executarea operaţiior de întreţinere a instalaţiilor hidraulice
Agentul hidraulic Identifica agentul hidraulic Indicarea operaţiilor de întreţinere a agentului hidraulic
 tipuri: apa, ulei mineral,lichide
sintetice Cunoaşte proprietăţile agentului hidraulic Executarea operaţiilor de întreţinere a elementelor
 operaţii de întreţinere a agentului Precizează operaţiile de întreţinere a componente ale instalaţiilor
hidraulic: decantare, filtrare, agentului hidraulic: decantare, filtrare,
menţinerea temperaturii în limite menţinerea temperaturii în limite admisibile Cunoaşterea proprietăţilor agentului hidraulic
admisibile
Operaţii de întreţinere ale elementelor Precizează operaţiile de întreţinere ale Efectuarea în echipă a operaţiilor de întreţinere a
componente ale instalaţiei hidraulice elementelor componente ale instalaţiei agentului hidraulic: decantare, filtrare, menţinerea
 tipuri de operaţii: degresare, hidraulice temperaturii în limite admisibile
înlocuire elemente uzate, spălare,
protejare împotriva coroziunii, Identifica abaterile funcţionale: zgomote, Efectuarea operaţiilor de întreţinere ale elementelor
supravegherea pompelor în timpul vibraţii, funcţionare în şocuri, pierderi de ulei componente ale instalaţiei hidraulice
funcţionării în instalatiile hidraulice.
 executarea operatiilor de Executarea operaţiilor de eliminare a abaterilor
întreţinere a elementelor Precizează normele de tehnica securităţii funcţionale: zgomote, vibraţii, funcţionare în şocuri,
componente ale instalaţiilor muncii şi PSI specifice pierderi de ulei în instalaţiile hidraulice
hidraulice
Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI
specifice
Rezultatul învăţării 2 : Executarea operaţiilor de asamblare a sistemelor hidraulice
 elemente componente ale pompelor Precizează elementele componente ale Identificarea elementelor constructive ale sistemelor
cu pistoane radiale, axiale, cu roţi pompelor cu pistoane radiale, axiale, cu roţi hidraulice
dinţate, cu palete dinţate, cu palete Executarea reparării pompelor
 repararea motoarelor hidraulice: Executarea reparării motoarelor hidraulice
alezarea şi rodarea cilindrilor, Descrie metodele de reparare a motoarelor Identificarea elementelor componente
înlocuirea garniturilor, înlocuirea hidraulice ale pompelor cu pistoane radiale, axiale, cu roţi dintate,
robineţilor de comandă şi a supapelor cu palete

9

Rezultatul învăţării 3 : Executarea operaţiilor de întreţinere a instalaţiilor pneumatice
Compresoare
-tipuri: cu piston, rotative, centrifuge
Compresorul cu piston
-părţi componente: piston, cilindru,
manta de racire, supapă de aspiraţie,
supapă de refulare
-principiul de funcţionare
operaţii de întreţinere – supravegherea
funcţionării: presiune gaze, presiune
ulei şi apaă de racire, nivel ulei,
temperatura apei, temperatura gazelor,
curăţirea filtrelor, verificarea
etanşeitătii supapelor
_________________________
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
Prezintă tipurile de compresoare
Prezintă compresorul cu piston
Prezintă graficul de verificare şi revizii
tehnice ale compresoarelor cu piston
Stabileşte lucrările de exploatare, revizie,
întreţinere si reparare a compresoarelor
Explica principiul de funcţionare al
turbocompresoarelor
Stabileşte lucrările de exploatare, revizie,
întreţinere si reparare a
turbocompresoarelor
10
Executarea în echipă a operaţiilor de alezare şi rodare a
cilindrilor, înlocuirea garniturilor, înlocuirea robineţilor
de comandă şi a supapelor
Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI
specifice
Indicarea tipurilor de compresoare
Descrierea principiului de functionare al compresorului
cu piston
Identificarea părtilor componente ale compresorului cu
piston
Executarea operaţiilor de întreţinere a compresorului cu
piston
Precizarea operaţiilor de exploatare, revizie, întreţinere şi
reparare a compresoarelor
Identificarea vizuală si auditivă a pieselor şi
subansamblurilor defecte
Executarea în echipă a unor operaţii de reparare şi
control final al pieselor şi subansamblurilor
compresoarelor
Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI
specifice
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

Tema 1: Agentul hidraulic

- tipuri: apa, ulei mineral,lichide sintetice
- operaţii de întreţinere a agentului hidraulic: decantare, filtrare, menţinerea temperaturii în
limite admisibile
Tema 2: Operaţii de întreţinere a elementelor componenete ale instalaţiei hidraulice
- tipuri de operaţii: degresare, înlocuire elemente uzate, spălare, protejare īmpotriva
coroziunii, supravegherea pompelor īn timpul funcţionării
- executarea operaţiilor de întreţinere a elementelor componente ale instalaţiilor hidraulice
- norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Tema 3 : Operaţii de reparare a sistemelor hidraulice
- elemente componente ale pompelor cu pistoane radiale, axiale, cu roţi dintate, cu palete
- repararea motoarelor hidraulice: alezarea şi rodarea cilindrilor, înlocuirea garniturilor,
înlocuirea robineţilor de comandă şi a supapelor
Tema 4: Compresoare
- tipuri: cu piston, rotative, centrifuge
Tema 5: Compresorul cu piston
- părţi componente: piston, cilindru, manta de răcire, supapa de aspiraţie, supapa de
refulare
- principiul de funcţionare
- operaţii de întreţinere – supravegherea funcţionării: presiune gaze, presiune ulei şi apă de
răcire, nivel ulei, temperatura apei, temperatura gazelor, curaţirea filtrelor, verificarea etanşeitaţii
supapelor

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale

minime:
 Softuri educaţionale pe domeniul mecanic
 Calculator, videoproiector;
 Dispozitive de transmiterea miscarii
 Machete si utilaje specifice domeniului de activitate;
 Echipament de protecţie specific.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,, Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi

pneumatice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

29
 Modulul „Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice” poate încorpora, în
orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile
ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii,
prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,, Întreţinerea şi

repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice”, se recomandă si următoarele activităţi de
învăţare:
Exerciţii de identificare
Exerciţii de simulare
Exerciţii de rezolvare de probleme in grup

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
1.în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
a. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
b. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
c. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

12
 2.Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/
învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din
standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

Mihai Avram – Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universitatea Bucureşti, 2005

Mihai Exarhu – Maşini şi instalaţii hidraulice şi pneumatice, Editura A.G.I.R., 2006
Mihăiţă Ardeleanu, Gheorghe Gheorghe, Gheorghe Matei – Mecatronică, Principii şi aplicaţii,
Editura A.G.I.R., 2007
Nicoleta Teodorescu – Mentenanţă generală în domeniul mecanicii, Editura A.G.I.R., 2008
Sorin Muşuroi, Dorin Popovici – Acţionări electrice cu servomotoare, Editura Politehnica
Timişoara, 2006
Neacşu, R., Ciocânea, A., Calculul, proiectarea şi încercarea pompelor, ventilatoarelor, suflantelor
şi compresoarelor, vol. I, Editura Dacia, Cluj, 2000.
Dinu D., Petre F. - Masini hidraulice si pneumatice, I.M.C. - Constanta, 1993
Ionescu D., s.a. - Mecanica fluidelor si masini hidraulice, Editura Didacticã si Pedagogicã,
Bucuresti, 1983.
Mazilu I., Marin V. - Sisteme hidraulice automate, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.
Savulescu Petre - Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universităţii Petrol Gaze, Ploieşti,
2007
Ciobanu Emil, Calinoiu Constantin - Acţionări hidraulice, Editura Oficiul de Informare
Documentara pentru Industrie, Cercetare, Management, Bucureşti, 2000

13
 Modulul III: REPARAREA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A MAŞINILOR,
UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR

1.Notă introductivă

Modulul “ Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor” face

parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Mecanic utilaje şi
instalaţii în industrie”, clasa a XI-a, învătământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 315
ore conform planului de învăţământ, din care:
 135 ore – laborator tehnologic
 180 ore – instruire practică

Modulul nu este condiţionat sau dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “ Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor” vizează
dobândirea de competenţe specifice calificării ,, Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, în
perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi în continuarea pregătirii
într-o calificare de nivel 3.

 Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor

14
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

Modulul: REPARAREA ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A MAŞINILOR, UTILAJELOR ŞI INSTALAŢIILOR

Cunoştinţe
Rezultatul învăţării 1: Precizează operaţiile de demontare a pieselor şi subansamblurilor masinilor, utilajelor şi
instalaţiilor
 Operaţii de demontare a
pieselor şi subansamblelor
-organe filetate: şuruburi, piuliţe,
prezoane
-lagăre: cu alunecare, cu
rostogolire; bucşe
-îmbinări etanşe: manşoane de
cauciuc, garnituri
 Lucrări de reparare şi punere în instalaţiilor
funcţiune a maşinilor, utilajelor
şi instalaţiilor
-spălarea şi curăţirea pieselor
-constatarea defectelor şi sortarea
pieselor în: piese bune, de
recondiţionat, de înlocuit
 Transportul pieselor şi
subansamblelor
-metode de transport utilizând
mijloace adecvate
Deprinderi
Selectează operaţiile de demontare a
pieselor şi subansamblurilor
Identifica organele filetate, lagărele,
îmbinările etanşe.
Prezintă lucrările de reparare şi punere în
funcţiune a maşinilor, utilajelor şi
-Demontarea organelor filetate
-Demontarea îmbinărilor cu pene
-Demontarea rulmenţilor
-Demontarea lagărelor cu alunecare
-Demontarea îmbinărilor etanşe
Grupează piesele componente: piese bune, Aplicarea normelor de tehnica securităţii
piese de recondiţionat, piese de înlocuit
Prezintă metodele de transport
Criterii de evaluare1
Demontarea organelor filetate
Demontarea lagărelor şi bucşelor
Demontarea elementelor cu îmbinări
etanşe
Spălarea şi curăţirea pieselor
Sortarea pieselor şi constatarea defectelor
Indicarea metodelor de transport a
pieselor şi subansamblurilor cu mijloace
adecvate
muncii şi PSI specifice

Rezultatul învăţării 2: Repararea şi înlocuirea lagărelor, cuplajelor si frânelor

 Lucrări de reparare a :
-Lagărelor cu alunecare, cu
rostogolire
-Frânelor: conice, cilindrice cu
inel extensibil, plate cu placi
 Prin: răzuire, înlocuire materiale
Precizează şi executa lucrările de reparare Executarea lucrărilor de reparare a
a: lagărelor
-Lagărelor cu alunecare, cu
rostogolire Executarea lucrărilor de reparare a
-Frânelor: conice, cilindrice cu inel frânelor
extensibil, plate cu placi

15
 antifricţiune, curăţare pete oxid,
înlocuire
- Norme de tehnica securităţii
muncii şi PSI specifice
 Lucrări de înlocuire
-a cuplajelor elestice, dinţate, cu
flanşe
-norme de tehnica securităţii
muncii şi PSI specifice
Rezultatul invatarii 3 : Repararea pieselor cu suprafeţe de ghidare
 Lucrări de reparare a
-Ghidajelor
-Coloanelor si traverselor
-Meselor, cărucioarelor si saniilor
 Prin răzuire manuală, rabotare,
frezare, rectificare, pilire
- norme de tehnica securităţii
muncii şi PSI specifice
_________________________
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională
Precizează lucrările de înlocuire
Prezintă lucrările de reparare a:
-Ghidajelor
-Coloanelor şi traverselor
-Meselor, cărucioarelor şi saniilor
16
Executarea lucrărilor de înlocuire a
cuplajelor
Aplicarea normelor de tehnica securităţii
muncii şi PSI specifice
Executarea lucrărilor de reparare a
ghidajelor
Executarea lucrărilor de reparare a
coloanelor şi traverselor
Executarea lucrărilor de reparare a
meselor , cărucioarelor şi săniilor
Aplicarea normelor de tehnica securităţii
muncii şi PSI specifice
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

Tema 1: Operaţii de demontare a pieselor şi subansamblelor

- organe filetate: şuruburi, piuliţe, prezoane
- lagăre: cu alunecare, cu rostogolire; bucşe
- îmbinări etanşe: manşoane de cauciuc, garnituri
Tema 2: Lucrări de reparare şi punere în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
- spălarea şi curăţirea pieselor
- constatarea defectelor şi sortarea pieselor în: piese bune, de recondiţionat, de înlocuit
Tema 3: Transportul pieselor şi subansamblelor
- metode de transport utilizând mijloace adecvate
- Norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Tema 4: Lucrări de reparare a :
- Lagărelor cu alunecare, cu rostogolire
- Frânelor: conice, cilindrice cu inel extensibil, plate cu placi
Prin: răzuire, înlocuire materiale antifricţiune, curăţare pete oxid, înlocuire
- norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Tema 5: Lucrări de înlocuire
- a cuplajelor elastice, dinţate, cu flanşe
- norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Tema 6: Lucrări de reparare a
- Ghidajelor
- Coloanelor şi traverselor
- Meselor, cărucioarelor şi săniilor
- Prin răzuire manuală, rabotare, frezare, rectificare, pilire

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale

minime:
 Softuri educaţionale pe domeniul mecanic
 Calculator, videoproiector;
 Dispozitive de transmiterea miscarii
 Machete si utilaje specifice domeniului de activitate;
 Echipament de protecţie specific.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,, Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor

şi instalaţiilor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

29
 Modulul „Repararea şi punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor” poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul
economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile
ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii,
prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,, Repararea şi
punerea în funcţiune a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor”, se recomandă si următoarele activităţi
de învăţare:
Exerciţii de identificare
Exerciţii de simulare
Exerciţii de rezolvare de probleme in grup

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
1.în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
a. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
b. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
c. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă
şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
2.Finală

18
  Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/
învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din
standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

Mihai Avram – Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universitatea Bucureşti, 2005

Mihai Exarhu – Maşini şi instalaţii hidraulice şi pneumatice, Editura A.G.I.R., 2006
Mihăiţă Ardeleanu, Gheorghe Gheorghe, Gheorghe Matei – Mecatronică, Principii şi aplicaţii,
Editura A.G.I.R., 2007
Nicoleta Teodorescu – Mentenanţă generală în domeniul mecanicii, Editura A.G.I.R., 2008
Sorin Muşuroi, Dorin Popovici – Acţionări electrice cu servomotoare, Editura Politehnica
Timişoara, 2006
Neacşu, R., Ciocânea, A., Calculul, proiectarea şi încercarea pompelor, ventilatoarelor, suflantelor
şi compresoarelor, vol. I, Editura Dacia, Cluj, 2000.
Dinu D., Petre F. - Masini hidraulice si pneumatice, I.M.C. - Constanta, 1993
Ionescu D., s.a. - Mecanica fluidelor si masini hidraulice, Editura Didacticã si Pedagogicã,
Bucuresti, 1983.
Mazilu I., Marin V. - Sisteme hidraulice automate, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.
Savulescu Petre - Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universităţii Petrol Gaze, Ploieşti,
2007
Ciobanu Emil, Calinoiu Constantin - Acţionări hidraulice, Editura Oficiul de Informare
Documentara pentru Industrie, Cercetare, Management, Bucureşti, 2000
Buculei Mihai, Radulescu M., Marin M. - Acţionări şi automatizări hidraulice şi pneumatice,
Reprografia Universităţii, Craiova, 1993
Constantin, M. - Asamblarea, întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor, Editura All,
Bucureşti, 2002.

19
 Modulul IV: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII ORGANELOR PENTRU
CONDUCEREA ŞI CIRCULAŢIA FLUIDELOR

1. Notă introductivă

Modulul “Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor”

face parte din Stagiul de pregătire practică CDL necesar dobândirii calificării profesionale de nivel
2 ,, Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”, clasa a XI-a, învătământ profesional de 2 ani, şi are
alocat un număr de 150 ore de instruire practica, conform planului de învăţământ.

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor”
vizează dobândirea de competenţe specifice calificării ,, Mecanic utilaje şi instalaţii în industrie”,
în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificării şi/sau în continuarea
pregătirii într-o calificare de nivel 3.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor

20
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

Modulul: TEHNOLOGIA ASAMBLĂRII ORGANELOR PENTRU CONDUCEREA ŞI CIRCULAŢIA FLUIDELOR

Cunoştinţe
Rezultatul învăţării 1: Identificarea elementelor de legătura specifice
Tipuri de flanşe
-circulare, triunghiulare,
patrate, ovale
Tipuri de armături
-robinete cu ventil, cu ac, cep
Tipuri de fitinguri
- coturi, teuri, mufe, reducţii,
nipluri, cruce
Rezultatul învăţării 2 : Executarea asamblării conductelor si recipientelor
Operaţii pregătitoare
-tăierea ţevilor
-îndoirea ţevilor
-filetarea ţevilor
-mandrinarea ţevilor
-ajustarea, spălarea şi curăţirea
Operaţii de montare
-îmbinări demontabile
-îmbinări nedemontabile
Rezultatul învăţării 3 : Executarea montării armăturilor
 Tehnologia de asamblare a
armăturilor cu conductele
-alegerea şi utilizarea SDV-urilor
specifice
-alegerea şi utilizarea armaturilor
-executarea montajului
Deprinderi Criterii de evaluare1
Identifica tipurile de flanşe Recunoaşterea tipurilor de flanşe
 circulare, triunghiulare,  circulare, triunghiulare, pătrate, ovale
pătrate, ovale
Identificarea tipurilor de armături Recunoaşterea tipurilor de armături
 robinete cu ventil, cu ac, cep  robinete cu ventil, cu ac, cep
Identifica tipurile de fitinguri Recunoaşterea tipurilor de fitinguri
- coturi, teuri, mufe, reducţii, nipluri, - coturi, teuri, mufe, reducţii, nipluri, cruce
cruce
Prezintă şi executa operaţiile pregătitoare Executarea în echipă a operaţiilor pregătitoare asamblării
(tăierea ţevilor,îndoirea ţevilor conductelor şi recipientelor:tăierea ţevilor,îndoirea ţevilor
filetarea ţevilor,mandrinarea filetarea ţevilor,mandrinarea ţevilor,ajustarea, splarea şi curăţirea
ţevilor,ajustarea, spălarea şi curăţirea ) Executarea în echipă a operaţiilor de montare a conductelor şi
recipientelor (îmbinări demontabile,îmbinări nedemontabile)
Executa operaţiile de montare Executarea în echipă a lucrărilor suplimentare de montare a
(îmbinări demontabile,îmbinări conductelor
nedemontabile)
Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Descrie tehnologia de asamblare a Montarea armăturilor cu conducte
armăturilor cu conductele Montarea armăturilor ca ansambluri distincte
Alege sculele, dispozitivele specifice Identificarea operaţiilor tehnologice de asamblare a armăturilor
Identifica etapele de montaj a armaturilor cu conductele
Citeşte fişele tehnologice
Executa operaţiile de montaj Identificarea SDV-urilor specifice
Realizarea montajului unei armături

29
 Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Rezultatul învăţării 4 : Verificarea etanşeitatii suprafeţelor
Tipuri de etanşări Identificarea metodelelor de control a etanşeitatii
-cu contact, fara contact, fixe, Precizează tipurile de etanşări Executarea verificării etanşeitatii prin metoda de control cu bule
mobile  cu contact, fara contact, fixe, de gaz în lichid
Materiale pentru execuţia mobile
garniturilor Alege materialele pentru execuţia Identificarea tipurilor de etanşări
-piele, clingherit, plută, garniturilor  cu contact, fără contact, fixe, mobile
azbest, cauciuc, plumb moale, Justifica alegerea materialelor pentru Precizarea proprietăţilor materialelor pentru execuţia garniturilor
policlorură de vinil, aluminiu execuţia garniturilor Identificarea dispozitivelor de obţinere a garniturilor de decupat
moale, cupru moale, oţel şi perforat
moale Utilizează dispozitivele de obţinere a Realizarea unor garnituri cu dimensiuni diferite în conformitate
Dispozitive de obţinere a garniturilor de decupat şi perforat cu prescripţiile de calitate
garniturilor de decupat şi de Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii sş PSI specifice
perforat
-elemente componente
-funcţionarea dispozitivelor
Rezultatul învăţării 5 : Executarea lucrărilor de protecţie şi izolare a conductelor si armăturilor
Executarea lucrărilor de protecţie a conductelor şi armăturilor
Executarea lucrărilor de izolare a conductelor şi armăturilor
Metode de protecţie şi izolare a Descrie metodele de protecţie şi izolare a Cunoaşterea metodelor de protecţie şi izolare a conductelor şi
conductelor şi armăturilor conductelor şi armăturilor armăturilor.
Executarea în echipă a lucrărilor de eliminare a neetanşeităţilor
la conducte
Aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
Rezultatul învăţării 6 : Indicarea posibilităţii de etanşare a suprafeţelor
Metode de control a etanşeitatii Descrie metodele de control a etanşeităţii Clasificarea etanşărilor
 cu bule de gaz în lichid  cu bule de gaz în lichid Indicarea materialelor pentru execuţia garniturilor
 cu indicatori chimici  cu indicatori chimici Indicarea elementelor componente şi explicarea functionării
Metoda de control cu bule de gaz în dispozitivelor de obţinere a garniturilor pe o schema dată
lichid Descrie metoda de control cu bule de gaz
 verificarea etanşeităţii prin în lichid Executarea în echipă a operatiilor de control a etanşeităţii
cufundare în lichid  cu bule de gaz în lichid
 verificarea etanşeităţii prin  cu indicatori chimici

22
 acoperiri cu emulsie de Participarea la operaţii de eliminare a neetanşeităţilor cu
apă cu săpun sau detergent respectarea măsurilor specifice de protecţia şi securitatea muncii
 norme de tehnica în domeniu
securităţii muncii şi PSI
specifice

_________________________
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardul de pregătire profesională

23
 4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

Tema 1: Tipuri de flanşe

- circulare, triunghiulare, pătrate, ovale
Tema 2: Tipuri de armături
- robinete cu ventil, cu ac, cep
Tema 3: Tipuri de fitinguri
- coturi, teuri, mufe, reducţii, nipluri, cruce
Tema 4 : Operaţii pregătitoare
-tăierea ţevilor
-îndoirea ţevilor
-filetarea ţevilor
-mandrinarea ţevilor
-ajustarea, spălarea şi curăţirea
Tema 5 : Operaţii de montare
-îmbinări demontabile
-îmbinări nedemontabile
Tema 6 : Tehnologia de asamblare a armăturilor cu conductele
Tema 7: Tipuri de etanşări
- cu contact, fără contact, fixe, mobile
Tema 8: Materiale pentru execuţia garniturilor
- piele, clingherit, plută, azbest, cauciuc, plumb moale, policlorură de vinil, aluminiu
moale, cupru moale, oţel moale
Tema 9: Dispozitive de obţinere a garniturilor de decupat şi de perforat
- elemente componente
- funcţionarea dispozitivelor
Tema 10 : Metode de protecţie şi izolare a conductelor si armăturilor
Tema 11: Metode de control a etanşeităţii
- cu bule de gaz în lichid
- cu indicatori chimici
Tema 12: Metoda de control cu bule de gaz în lichid
- verificarea etanşeităţii prin cufundare în lichid
- verificarea etanşeităţii prin acoperiri cu emulsie de apă cu săpun sau detergent
- norme de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări in
cadrul orelor de instruire practică din Stagiul de pregătire practică CDL.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale

minime:
 Dispozitive de transmiterea miscarii
 Machete si utilaje specifice domeniului de activitate;
 Echipament de protecţie specific.

29
 6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,, Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi

circulaţia fluidelor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Tehnologia asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor” poate

încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura în atelierele din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic,
dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile
ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii,
prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot
fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Vizite de documentare la agenţii economici
 Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,, Tehnologia

asamblării organelor pentru conducerea şi circulaţia fluidelor”, se recomandă si următoarele
activităţi de învăţare:
Exerciţii de identificare
Exerciţii de simulare
Exerciţii de rezolvare de probleme in grup

33 2
 7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
1.în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
a. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
b. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
c. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
2.Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/
învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,
abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul.O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.

8. Bibliografie

Mihai Avram – Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universitatea Bucureşti, 2005

Mihai Exarhu – Maşini şi instalaţii hidraulice şi pneumatice, Editura A.G.I.R., 2006
Mihăiţă Ardeleanu, Gheorghe Gheorghe, Gheorghe Matei – Mecatronică, Principii şi aplicaţii,
Editura A.G.I.R., 2007
Nicoleta Teodorescu – Mentenanţă generală în domeniul mecanicii, Editura A.G.I.R., 2008
33 3
Sorin Muşuroi, Dorin Popovici – Acţionări electrice cu servomotoare, Editura Politehnica
Timişoara, 2006
Neacşu, R., Ciocânea, A., Calculul, proiectarea şi încercarea pompelor, ventilatoarelor, suflantelor
şi compresoarelor, vol. I, Editura Dacia, Cluj, 2000.
Dinu D., Petre F. - Masini hidraulice si pneumatice, I.M.C. - Constanta, 1993
Ionescu D., s.a. - Mecanica fluidelor si masini hidraulice, Editura Didacticã si Pedagogicã,
Bucuresti, 1983.
Mazilu I., Marin V. - Sisteme hidraulice automate, Editura Academiei, Bucureşti, 1982.
Savulescu Petre - Acţionări hidraulice şi pneumatice, Editura Universităţii Petrol Gaze, Ploieşti,
2007
Ciobanu Emil, Calinoiu Constantin - Acţionări hidraulice, Editura Oficiul de Informare
Documentara pentru Industrie, Cercetare, Management, Bucureşti, 2000
Buculei Mihai, Radulescu M., Marin M. - Acţionări şi automatizări hidraulice şi pneumatice,
Reprografia Universităţii, Craiova, 1993
Constantin, M. - Asamblarea, întreţinerea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor, Editura All,
Bucureşti, 2002.

33 4