Dinamica învăţămîntului în municipiul

Turnu Măgurele

Prefaţă

În lucrarea de faţă se va urmării tratarea unui subiect de geografie locală, respectiv

«Dinamica învăţămîntului în municipiul Turnu Măgurele de la data înfiinţării
localităţii pînă în zilele noastre, punîndu-se accent şi pe evoluţia numerică a
populaţiei, care a influenţat şi continuă să influenţeze populaţia şcolară.
Prezentarea unor teme de geografie locală la clasă trezeşte interesul elevilor întrucît
le arată acestora particularităţile geografice precum şi evenimentele importante care
au marcat existenţa aşezării în care trăiesc şi învaţă. Este necesar ca elevilor să li se
formeze deprinderi şi atitudini prin folosirea surselor şi izvoarelor geografice,
dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare cu ceilalţi, punerea în valoare a
simţului de apartenenţă la o anumită zonă etc.
Lucrarea este alcătuită din două părţi, în prima parte este descrisă dinamica
învăţămîntului în municipiul Turnu Măgurele, iar în a doua parte sînt prezentate
elemente ce ţin de metodica predării.
Prima parte a lucrării este structurată astfel:
-1. Turnu Măgurele-caracteristici fizico geografice de ansamblu (prezentarea într-un
mod succint a poziţiei geografice precum şi a cadrului natural);
-2. Dinamica şi structura populaţiei, cu privire specială asupra populaţiei şcolare.;
-3. Dinamica învăţămîntului din Turnu Măgurele în secolul IX şi prima jumătate a
secolului XX ( prezentarea unui scurt istoric şi a principalelor trăsături pentru
începuturile învăţămîntului turnean);
-4. Dinamica învăţămîntului din Turnu Măgurele în a doua jumătate a secolului XX şi
începutul secolului XXI ( prezentarea principalelor trăsături privind învăţămîntul din
Turnu Măgurele pentru perioada amintită şi descrierea tuturor instituţiilor de
învăţămînt preuniversitar din localitate).
-5. Armonizarea învăţămîntului românesc cu exigenţele specific europene în sensul
stabilirii unei corelaţii între nevoile constante la nivelul de piaţă a muncii a
comunităţii locale şi oferta educaţională a instituţiilor de profil.

96
 Partea a doua a lucrării, partea metodică ştiinţifică prezintă un curs opţional ca
disciplină nouă şi activităţi didactice extraşcolare.
Prezenta lucrare îşi propune ca finalitate să contribuie la o mai bună cunoaştere şi
promovare a elementelor specifice învăţămîntului din zonă ce face obiectul
prezentării.

Turnu Măgurele – caracteristici fizico-geografice de ansamblu

96
 Municipiul Turnu Măgurele este situat în sudul ţării, la intersecţia următoarelor
coordonate geografice : paralela de 43˚45’ latitudine nordică şi meridianul de
24˚35’longitudine estică , pe un platou ce înaintează din lunca cuprinsă între Olt şi
Dunăre. Întreg perimetrul localităţii este uşor înclinat nord –sud , dînd forma unui
amfiteatru (în locul unde este situată gara , altitudinea faţă de nivelul mării este de
30.83 m , în centrul oraşului 32 m , iar în cartierul Odaia 39m )

Relieful este dominat de cîmpia Boianului , fiind reprezentat de două formaţiuni

bine individualizate: cîmpii joase ( luncile rîurilor) şi spaţiile interfluviale . Din prima
categorie face parte Lunca Dunării cea mai întinsă şi cu altitudinea cea mai mică ,
formată prin eroziunea laterală şi acumulare longitudinală, în trecut cu numeroase
bălţi, gîrle şi suprafeţe mlăştinoase. Lunca Oltului este cea mai extinsă în zona
confluienţei Oltului cu Dunărea, în rest ea se reduce la o fîşie îngustă, mai ales pe
partea stîngă. Bine individualizate sînt şi terasele Dunării, terase pe care se află vatra
oraşului.
Climatul este temperat continental de tranziţie, aici intersectîndu-se masele de aer
estice şi nord-estice cu cele din sud şi vest mai calde.Radiaţia solară înregistrează o
medie de 127.5 kcal/cmp/min, iar durata de strălucire a Soarelui este foarte mare
(2200-2300 ore/an ).
Temperatura medie anuală este uşor peste 11˚C. În timpul verii mai ales, precipitaţiile
atmosferice sînt deficitare, în medie cad 493.3 mm/an.

96
 În Lunca Dunării ceaţa este un fenomen meteorologic destul de frecvent, mai ales
în lunile decembrie-ianuarie şi lunile de la începutul primăverii.
Dintre vînturi amintim : crivăţul în sezonul rece, austrul, vînt aducător de secetă,
băltăreţul în Lunca Dunării, care în trecut aducea precipitaţii bogate, astăzi însă mai
puţin prezent ca urmare a desecării mai multor bălţi.
Potenţialul edafic.Solul în perimetrul analizat este în bună parte de luncă, bogat în
aluviuni, dar şi cernoziomuri bogate în humus, ceea ce constituie premise extrem de
favorabile pentru dezvoltarea agriculturii.
Vegetaţia se încadrează în zona de silvostepă, însă datorită paralelismului direct
între climă-sol-vegetaţie, iar teritorul fiind aproape complet despădurit (doar şleauri
de luncă), se prezintă ca o stepă, stepa cu dicotiledonate.
Resursele naturale sînt puţine, predomină terenurile arabile, iar apa Oltului si
Dunării este valorificată pentru alimentarea localităţii şi a canalelor de irigaţii(în
special în zona de nord a oraşului). Din luncile rîurilor Olt şi Dunăre se extrag
nisipuri şi pietrişuri utilizate la terasamente ca balast.

Dinamica şi structura populaţiei, cu privire specială asupra populaţiei şcolare.

De-a lungul timpului evoluţia numerică a populaţiei în municipiul Turnu-
Măgurele a avut perioade de creştere, dar şi perioade de scădere datorită mai multor
factori economici, sociali, politici.
Datele referitoare la evoluţia numerică a populaţiei vor fi prezentate în tabelul
următor:

Tabel nr.1 – Evoluţia numărului de locuitori în localitatea

Turnu Măgurele

Anul Nr. de locuitori Anul Nr.de locuitori

1848 900 1948 20342

96
1850 1000 1956 18055
1866 4364 1960 18160
1885 4645 1965 20166
1888 5987 1970 31583
1890 5995 1975 31775
1899 8668 1977 32195
1909 7265 1985 33997
1912 15631 1990 35985
1930 16950 2004 31368
1941 19242 2008 31646

Sursa: evidenţa populaţiei- Primăria Municipiul Turnu Măgurele

Între anii 1851 şi 1866 populaţia localităţii analizate creşte cu peste 3000 locuitori, dar
ritmul de creştere se reduce pînă în 1885, cînd un nou recensămînt înregistrează 1260
de bărbaţi, 1548 de femei,1154 de băieţi, 954 de fete-de etnie romană, şi 504 bărbaţi,
120 femei, 70 băieţi, 30 fete-străini, în total 4645 de locuitori. Deci din datele
recensămîntului reiese prezenţa unor străini care după originea etnică erau cei mai
mulţi greci, apoi nemţi, evrei, unguri şi turci
Grecii cei mai numeroşi se ocupau cu comerţul cu cereale,unii încheiau contracte
cu primăria pentru aprovizionarea oraşului cu diferite produse.
Nemţii erau de fapt saşii din Transilvania, cei mai mulţi meseriaşi, dar şi
intelectuali, în special ingineri sau medici.
Evreii erau la început mai toţi meseriaşi: tinichigii şi tîmplari, iar mai tîrziu (după
primul război mondial ) vor apărea şi cei a căror ocupaţie era comerţul cu cereale.
Această structură etnică a populaţiei explică prezenţa unor şcoli în Turnu
Măgurele cu predare în limbile minorităţilor existente (ex.şcoala grecească).
În 1888, în numai 3 ani se înregistrează un spor de 1342 de locuitori, populaţia
fiind de 5987 locuitori, din care 3528 maturi şi 2459 copii. Sporul a rezultat în
principal din stabilirea unor locuitori veniţi din alte regiuni ale ţării,deoarece numărul
de copii a crescut în acel interval doar cu 246 persoane.
În 1890 numărul de locuitori se ridică la 5995, iar în structura etnică a populaţiei
se produc modificări importante, se reduce numărul nemţilor, apar în schimb
aproximativ 100 de bulgari şi 4 armeni.Recensămîntul este făcut şi pe grupe de vîrstă:

96
grupa cea mai numeroasă este cea între 1-10 ani (1163), în procent de 19,4% De la
50 ani numărul se reduce treptat, astfel că între 70- 90 ani nu sînt înregistraţi decît 113
locuitori.
Tot în 1890 în oraş sînt 2600 «ştiutori de carte», iar analfabetismul apare în
special la populaţia mai puţin înstărită.
În perioada 1890-1899 se observă o creştere accentuată a numărului de persoane
de la 5995 la 8668 locuitori, deci un spor de aproximativ 2673 locuitori. Această
creştere poate fi explicată prin înbunătăţirea condiţiilor de viaţă ca urmare a
dezvoltării economiei oraşului, a consolidării instituţiilor statului, a dezvoltării
sistemului sanitar (apare primul spital dotat cu aperatură modernă pentru acea
perioadă şi se fac operaţii cu grad mare de risc), organizării portului. Odată cu
dobîndirea calităţii de oraş port şi deci a facilitării comunicaţiilor, s-au întărit şi
diversificat relaţiile comerciale şi de colaborare dintre Turnu Măgurele şi celelalte
oraşe care beneficiau de aceeaşi calitate.
Din cei 8668 locuitori,4161 erau bărbaţi, 2944 femei-români, 852 bărbaţi, 749
femei- străini.
Analizînd populaţia pe grupe de vîrstă şi sexe se poate observa următoarea
situaţie:
-pînă la 7 ani 677 bărbaţi, 680 femei =1357 locuitori;
-8-14 ani 613 bărbaţi,538 femei =1151 locuitori;
-15-20 ani 498 bărbaţi, 413 femei =911 locuitori;
-21-40 ani 2351 bărbaţi, 1245 femei = 3596 locuitori;
-41-70 ani 835 bărbaţi, 737 femei =1572 locuitori;
-peste 70 ani 39 bărbaţi, 42 femei.
În perioada 1899-1909 are loc o scădere a numărului de locuitori de la 8668
locuitori la 7265 locuitori, deci cu aproximativ 1403 locuitori. Acestă scădere apare
atît la populaţa românească – 668 locuitori, dar mai ales la cea străină 735 ( aceştia au
părăsit oraşul deoarece situaţia economică se deteriorase).
După 1912 populaţia se află într-o evoluţie ascendentă, cu toate că în primul
război mondial pirderile au fost mari, iar cei rămaşi acasă au fost afectaţi de tifos.
În structura etnică a populaţiei se produc iarăşi modificări.Se reduce numărul
persoanelor de etnie bulgară, apar ruşi (36), austrieci (30), sîrbi (65).

96
 Faţă de primul război mondial, creşterea numerică a populaţiei după al doilea
război mondial a fost mai redusă, nesemnificativă.
Între 1948 şi 1956 în loc de spor, s-a înregistrat o scădere cu 2228 locuitori,
adică aproximativ 268 locuitori/an.Acest fenomen s-a datorat în principal reformei
administrative din anul 1950, în urma căreia oraşul Turnu Măgurele îşi schimbă
funcţia din centru politico- administrativ judeţean în centru regional, încadrat iniţial în
regiunea Teleorman, apoi în regiunea Bucureşti, ceea ce a determinat o deplasare a
populaţiei către alte instituţii din alte centre urbane.La această scădere demografică a
mai contribuit şi desfiinţarea unor unităţi militare.
După 1956 pînă în 1965 populaţia creşte în medie cu 229 locuitori/an, creştere
realizată în special datorită sporului natural.
După această dată s-a început construirea unor unităţi industriale: Combinatul
de Îngrăşăminte Chimice ( C.I.C), Fabrica de conserve. Astfel au fost atraşi muncitori,
tehnicieni, ingineri din întreaga ţară, iar populaţia a crescut rapid, numai într-un singur
an cu 6287 locuitori.Din 1966 pînă în 1972 se înregistrează o creştere medie anuală de
800 de locuitori, pentru ca din 1972 şi pînă în 1975 creşterea să fie de numai 136 de
locuitori şi numai datorită sporului natural.Creşterea se reduce după 1966 deoarece
C.I.C-ul principala unitate industrială şi celelalte unităţi îşi asigurase cea mai mare
parte a forţei de muncă.
Industria dezvoltată a oraşului a produs o deplasare a populaţiei din satele
învecinate, reducîndu-se astfel în mediul rural forţa de muncă din agricultură,
înlocuită din ce în ce mai mult prin folosirea maşinilor.datorită acestui fenomen se
intesifică foarte mult deplasările de tip «navetism’».
În urma recensămîntului populaţiei şi al locuinţelor din luna ianuarie
1977,situaţia se prezinta astfel:din cei 32195 de locuitori,30967 erau români, 38
maghiari, 7 germani, 1116 rromi, 2 sîrbi, 2 ruşi, 3 evrei, 10 turci şi tătari, 3 cehi, 3
albanezi.Din totalul populaţiei active 67,2℅ era ocupată în industrie şi construcţii.
În 1980 situaţia demografică era următoarea: din cei 30819 de locuitori, 70%
lucrau în industrie şi construcţii.Din analiza structurii populaţiei pe cele două sexe,
datele existente arată că predomină populaţia feminină (52%).
Din anul 1980 pînă în 1990 populaţia municipiului a crescut continuu fiind de
33997 de locuitori în 1985, pentru ca în 1990 să ajungă la 35985 de locuitori.

96
 Transformări importante în ceea ce priveşte evoluţia numerică şi structura
populaţiei apar după 1990, prin desfiinţarea unor unităţi industriale, şantiere de
construcţii şi a unităţii militare de pontonieri.Datorită acestor factori economici se
intensifică şi deplasarea populaţiei, în special a grupei tinere către oraşele mai mari,
în special Bucureşti si Craiova,astfel că în prezent populaţia este mult îmbătrînită şi în
scădere.
După 1990, 1995 în special, se intensifică şi migraţia populaţiei către alte ţari,astfel
că în prezent în una din 6 familii cel puţin o persoană lucrează în străinătate (Spania şi
Italia).
Toate aceste transformări au influenţat în mod direct şi scăderea populaţiei şcolare
după 1990.
Structura populaţiei turnene la sfîrşitul anului 2005 se prezenta astfel:

Tabel nr.2 Structura populaţiei în localitatea Turnu Măgurele

Populaţia totală,din care 31368

Femei 16970
Stabiliri cu domiciliul în localitate 458
Plecări cu domiciliul din localitate 680
Plecări cu reşedinţa din localitate 478
FORŢA DE MUNCĂ
Salariaţi total (nr. mediu de persoane) din care: 10042
Salariaţi în agricultură 611
Salariaţi în industrie (total) 5668
Salariaţi în comeţ 916
Salariaţi în transport,depozitare, poştă, comunicaţii 426
Salariaţi in activităţi financiar bancare şi asigurări 88
Salariaţi în administraţia publică 340

Datele au fost extrase din fişa municipiului Turnu Măgurele

(ianuarie 2006)
În anul 2008 în localitate erau 31646 de locuitori, din care 16048 femei şi 15598
bărbaţi. Analizînd structura pe grupe de vîrstă, se observă că predomină grupa 18-62
ani (21202), iar la grupa de vîrstă 0-5 ani se observă o uşoară creştere faţă de anii
antriori.Populaţia activă număra 11709 de persoane,dar conform direcţiei de statistică
la 21-01-2008 erau 8184 de salariaţi.

96
 În ceea ce priveşte structura etnică din datele existente se poate observa că în
localitate 94% din totalul populaţiei sînt români, 5.07% rromi, 0.93% alte
naţionalităţi.
Structura religioasă este următoarea:95% ortodocşi, 2% adventişti, 3% baptişti.
Sporul natural este negativ (-2.8), susţinut de o natalitate foarte scăzută (8) şi o
mortalitate ridicată (10.8).
Se poate observa că în anul 2008 populaţia municipiului Turnu Măgurele se situa
aproximativ la nivelul anilor ’70. Scăderea numerică a populaţiei este influenţată în
special de scăderea natalităţii dar şi de ponderea ridicată a persoanelor vîrsnice,
migraţia tinerilor către marile oraşe din apropiere (ex. Bucureşti).
Scăderea accentuată a natalităţii a influienţat în mod direct populaţia şcolară, astfel
că în prezent cele mai multe şcoli gimnaziale care înainte de 1990 aveau patru, cinci
rînduri de clase cu greu reuşesc să realizeze planul de şcolarizare cu cu două rînduri
de clase (ex «Şcoala cu clasele I-VIII nr.4»). Scăderea numărului de elevi la ciclul
primar şi gimnazial afectează şi liceele din municipiu, care au fost nevoite să-şi
reducă şi ele numărul de clase. Această situaţie a afectat în special liceele tehnice, dar
fenomenul se resimte şi la cele teoretice.Situaţia va fi prezentată mai pe larg în
capitolul următor.

Dinamica învăţămîntului din Turnu Măgurele în secolul XIX şi prima

jumătate a secolului XX

Cercetările arheologice au demonstrat faptul că în municipiul Turnu Măgurele s-a

acordat o atenţie deosebită învăţămîntului, la început în biserici apoi în şcoli.Ca în
toate ţările române organizare şcolii ca instituţie de bază în educaţie a fost un proces
lung şi dificil (din cauza lipsei banilor,a dezinteresului unor autorităţi, a sărăciei
oamenilor, a opoziţiei faţă de schimbare).
La început numărul şcolilor fiind mic apar forme de învăţămînt cu profesori în
familie sau în şcoli particulare de băieţi şi de fete.Se stabilesc măsuri privind metodele
de predare, programul zilnic al elevilor, obligaţiile profesorilor.Cea mai veche şcoală
atestată la Turnu Măgurele datează din prima jumătate a secolului al XVII lea, şcoală
ce a funcţionat pînă la începutul secolului al XIX lea.

96
 Documentele existente la primăria municipiului arată prezenţa mai multor şcoli
particulare astfel:
-,«Şcoala românească a lui Vasile Marinescu»(1834);
-«Şcoala românească a lui Tonea Dumitru»(1836);
-«Şcoala dascălului Ilie»(1844);
-«Şcoala lui Ioan Căprescu»(1844);
-«Şcoala greacă»(1844).
În anii ’40 ai secolului XIX mai sînt menţionate:
-«Şcoala greacă şi franţuzească»(1840), cu 8 elevi;
-«Şcoala românească»(1843), cu 30 elevi;
-«Şcoala grecească»(1845), cu 10 elevi;
-«Şcoala românească publică»(1844);
-«Şcoala romînească a lui Andrei Mija»(1847).
Se poate observa că în 1844 alături de şcolile particulare un pas important al
autorităţilor locale a fost înfiinţarea învăţămîntului public, locuitorii fiind receptivi la
transformările cunoscute de societatea românească (sociale, economice, dezvoltarea
pieţei interne şi externe privind forţa de muncă, eforturile de modernizare). La acea
perioadă cadrele didactice erau alese prin concurs, dar autoritătile se confruntau cu o
problemă specifică perioadei şi anume: lipsa învăţătorilor.
Activitatea în şcoli ca şi astăzi era supreavegheată de un revizor de la nivelul
ministerului.
În 1861 apare o nouă şcoală de băieţi şi fete şi două şcoli primare.Tot în acea
perioadă apar şi o serie de probleme care vor afecta calitatea învăţămîntului: ruinarea
clădirilor,lipsa materialelor didactice, numărul mic de învătători.
În 1863 şi-a deschis porţile ,,Şcoala primară numărul 1’’avînd 40 de elevi.
O îmbunătăţire a învătămîntului românesc, deci a celui teleormănean şi turnean se
va face prin aplicarea «Legii instrucţiei publice» din 1864, lige prin care România se
situa alături de statele europene avansate.Se promova principii democratice şi
organiza activitatea şcolară pe noi baze.
Lipsa cadrelor didactice în anul 1870 duce la apariţia, în Turnu Măgurele,a unei
şcoli pentru pregătirea învătătorilor, care va funcţiona doar un deceniu.

96
 La sfîrşitul secolului al XIX-lea în Turnu Măgurele exista singura şcoală particulară
din judeţ. Pe lîngă această şcoală se înfiinţează şi prima grădiniţă din judeţ pentru
copii sub 7 ani băieţi şi fete.
În perioada 1864- q893 planul de învătaînt cuprindea discipline obligatorii pt
şcolile primareurbane de băieti şi fete: religie, limba română, matematică,
geometrie,caligrafie, gramatică,istorie,istorie naturală.
În 1880 Primăria oraşului a cerut «Ministerului Instrucţiunii Publice» înfiinţarea
unei şcoli de meserii, primind ulterior aprobarea pentru deschiderea acesteia cu
următoarele specializări: tinichigerie, rotărie, turnătorie în bronz şi fontă. Este
interesant de remarcat ca la acea perioadă elevii buni primeau burse acordate de judeţ.
Tot în acel an apare o nouă şcoală de gimnaziu cu două clase de 26 de elevi,
instituţie care ulterior va fi mutată în piaţa «Sfîntul Haralambie»(strada Oituz de
astăzi).
De-a lungul timpului s-au făcut mai multe statistici care urmăreau numărul elevilor
care frecventează şcoala.În perioada 1852-1864 se constată că numărul elevilor ce
frecventează şcoala este redus şi clasele învăţau simultan, a-I-a cu a-II-a şi a-III-a cu
a-IV-a. Numărul absolvenţilor era şi el mic: 4 în 1852, 7 în 1859, 8 în 1864.
În această perioadă deşi la început erau înscrişi mai mulţi copii, aceştia nu reuşeau
să-şi ducă la finalitate studiile datorită condiţiilor economice, a factorilor politici şi
istorici destuli de tulburi pentru acea vreme.
În 1865 ca urmare a aplicării reformei invăţămîntului şi a intrării în folosinţă a unui
nou local de şcoală a crescut numărul elevilor (194 de băieţi şi 70 de fete în 1865, 212
de băieti şi 72 de fete în 1871).
Din statisticile făcute de invătători se observă că o mare parte a copiilor de vîrstă
şcolară nu urmau cursurile din diferite motive, de exemplu în 1879 în oraş sînt
recenzati 653 de copii de vîrstă şcolară,dar numai 350 dintre ei erau şcolarizaţi.Din
această cauză procentul de analfabetizare era ridicat.Acest fapt poate fi explicat şi prin
faptul că populatia era sărăcită şi nu se refăcuse de pe urma Războiului de
Independenţă din 1877-1878,război în urma căreia localitatea fusese aproape distrusă.
În 1885 din cei 4645 de locuitori doar 2065, aproximativ 44%,nu ştiau carte.
În 1908 la iniţiativa «Ministerului Instructiunii» s-a organizat un recensămint in
toată ţara al «ştiutorilor de carte», iar situaţia în Turnu Măgurele a fost
următoarea:locuitori români-2847 de bărbaţi+2759 de femei=5606;locuitori străini-

96
453 de bărbaţi+379 de femei=832. Deci din totalul de 6438 de locuitori doar 63,23%
erau «ştiutori de carte», un procent destul de mare faţă de perioada anterioară, dar
totuşi procentul de analfabetism era mare.Din datele recesămîntului reiese faptul că
mulţi copii între 7-14 ani era neşcolarizaţi şi proveneau în special din populaţia
săracă.
Paralel cu învătămîntul public şi cel particular, în perioada analizată apar şi şcoli
particulare cu internat:«pensionatele». Aceste şcoli erau frecventate în special de copii
locuitorilor de altă naţionalitate decît ce română. Singura etnie care nu a avut şcoală
proprie a fost cea evreiască.Copii evrei urmau cursurile şcolilor publice româneşti.
Funcţionarea «pensionatelor» arăta tendinţa de învăţare a limbilor străine de
circulaţie internaţională, demonstrînd şi deschiderea spre restul Europei şi lumii, a
locuitorilor oraşului.Este şi o urmare a activitătii portuare internationale desfăşurate în
Turnu Măgurele.Aceste «pensionate» vor dispărea la începutul secolului XX.
O problemă a învăţămîntului românesc în prima jumătate a secolului XIX a fost
educaţia fetelor.În majoritatea cazurilor şcolile erau urmate de băieţi.Învăţau carte
doar fetele din pătura înstărită a societaţii. Această situaţie se va schimba după
reforma din 1864, cînd învăţămîntul primar devine obligatoriu, atît pentru băieţi cît şi
pentru fete.După introducerea învăţămîntului obligatoriu pentru fete şi băieţi, elevele
se remarcă la disciplinele «cunoştinţe culinare» şi «lucrul de mînă», participînd cu
diferite obiecte lucrate de ele la expoziţia de la Paris (1867),la cea de la Viena (1872)
şi din nou la Paris în 1889, unde au obţinut diferite premii.
Gratuitatea învăţamîntului se referea la faptul că elevul nu plătea taxe şcolare,dar el
trebuia să-şi asigure din surse proprii manualele şi rechizitele şcolare. Treapta a doua
de şcolarizare, adică gimnaziu, liceu, şcoala normală nu mai era gratuită, deşi aceste
şcoli erau bugetare.Astfel se percepeau taxe de la elevi şi se aduceau diferite
fonduri.Comitetul de părinţi administra sumele necesare pentru cheltuieli de
întreţinere a clădirilor, pentru achiziţionarea materialelor didactice, pentru
combustibili.
În cazul şcolilor extrabugetare toate cheltuielile, inclusiv plata profesorilor, se
făceau din taxele percepute elevilor.
În timpul primului război mondial oraşul Turnu Măgurele a fost ocupat de trupele
străine, iar cursurile au fost întrerupte, multe şcoli fiind transformate în obiective

96
militare ale armatei de ocupaţie (ex.Gimnaziul Sfîntul Haralambie-transformat în
spital militar).
După Marea Unire, autorităţile au fost preocupate de problema
învaţamîntului,astfel că învaţamîntul primar, secundar cunoaşte modificări
esenţiale:prelungirea duratei învăţămîntului obligatoriu, conţinutul programelor
şcolare, orientare generală a şcolii secundare.
Se stabileşte obligativitatea învăţamîntului primar pînă la vîrsta de 16 ani, respectiv
între 7-16 ani. Şcoala primară de 4-5 ani era continuată cu un curs complementar,
obligatoriu pentru cei care urmau învăţămîntul secundar.
În perioada 1918-1936 apar o serie de legi privind educaţia, deci s-a creat un cadru
legislativ menit să asigure în condiţii optime realizarea obiectivelor învăţămîntului
românesc. Aceste legi afectează şi învăţămîntul turnean care cunoaşte progrese
importante.
În anii următori a crescut şi numărul şcolilor. În perioada interbelică cheltuielile
pentru învăţămint (plata salariilor cadrelor didactice),erau suportate de stat, iar
cheltuielile privind localurile, dotarea cu mobilier şi materialele didactice, plata
îngrijitorilor erau suportate de Primărie. Fondurile pentru şcoli erau puse de primar la
dispoziţia comitetului şcolar format din delegaţiai primăriei, ai şcolii şi ai comitetului
de părinţi, fiind conduşi de un preşedinte (situaţia este valabilă în cea mai mare parte
şi astăzi).
În timpul crizei economice mondiale, 1929-1933,şcolile din localitate, ca dealtfel
întreg învăţămîntul românesc se confruntă cu mari dificultăţi: fonduri reduse,
dezinteresul autorităţilor, starea proastă a clădirilor, lecţii desfăşurate în condiţii
precare, lipsa mobilierului, a lemnelor de foc.
Din 1933 situaţia învăţamîntului se schimbă: creşte numărul şcolilor (al clădirilor
noi în special pentru instituţiile deja existente), sporeşte numărul copiilor care
frecventează şcoala, scade numărul analfabeţiilor, creşte numărul cadrelor didactice.
Între cele două războaie mondiale, şcoala teleormăneană şi cea turneană cunoaşte o
permanentă extindere şi diversificare.Apar numeroase grădiniţe, şcoli de maiştri şi
maistre, se dezvoltă foarte mult învăţamîntul secundar, unele gimnazii se transformă
în licee.

96
 Nevoia de învăţători stă la baza legii învăţamîntului primar al statului şi
învăţămîntul normal-primar.Conform acestei legi apareîn 1919 şi apoi se extinde
«Şcoala Normală de fete».
În urma recensămîntului care a avut loc în anul 1930, în Turnu Măgurele s-a stabilit
că dintre persoanele care urmaseră o formă de învăţămînt, 90% parcurseseră ciclul de
şcolarizare primară, în timp ce 10% absolviseră alte forme de învăţămint (secundar,
profesional, elementar). Această situaţie se va înbunătăţi în perioada următoare.
În Turnu Măgurele erau 3 şcoli primare, 4 şcoli peofesionale.

Tabel nr.3 Numarul de elevi şi cadre didactice din învăţămîntul

primar în anul 1930 (Turnu Măgurele)
.
Şcoala Copii recenzaţi Elevi înscrişi Învăţători
Şcoala nr. 1 de băieţi 357 266 7
Şcoala nr. 2 de băieţi 408 281 6
Şcoala de fete 690 405 11
Total 1455 952 24

Sursa :Arhivele Primăriei –Turnu Măgurele.

Se observă că există diferenţe între numărul de copii recenzaţi şi cel al elevilor

înscrişi.Din numărul total al copiilor de vîrstă şcolară, în 1930, doar 952 erau înscrişi,
deci frecventau cursurile, restul de 503 de copiinu veneau la şcoală din diferite
motive. Analizînd situaţia pe cele două sexe se observă că erau mai mulţi elevi înscrişi
băieţi (547), faţă de fete (405). Deasemenea frecvenţa era mai mare în rîndul băieţilor
decît al fetelor, fenomen ce poate fi explicat prin faptul că fetele se ocupau mai mult
cu treburile gospodăreşti decît băieţii,dar şi prin statutul femeii în societatea
românească
În perioada interbelică, în Turnu Măgurele au continuat să funcţioneze şcoli apărute
anterior, unele şcoli au dispărut, dar au apărut şi instituţii de învăţămînt noi.În 1919 a
fost înfiinţată «Şcoala Normală de învăţătoare Emil Racotă», funcţionînd pe strada
Castanilir în perioada 1920-1936.În 1936 şcoala a fost transferată la Piteşti, iar în
clădirea eliberată se va muta Liceul «Sfîntul Haralambie»

96
 În 1920 apare «Liceul Teoretic de fete Unirea», iar în 1933 este mutat într-o clădire
construită în apropierea tribunalului.
Tot în 1920 îşi începe activitatea şi şcoala de meserii pentru băieţi, care din 1948
este transformată în şcoală metalurgică, apoi în 1953 va fi alipită ,,Liceului Agricol’’.
O şcoală industrială pentru ucenici industriali a existat între 1938-1948. Şcoala era
frecventată de ucenici care lucrau în comerţ.
În 1924 negustorii din oraş au luat iniţiativa înfiinţării «Şcolii Superioare de
Comerţ», finanţată din banii de la judeţ, primărie,taxele elevilor, care ulterior se va
transforma în «Liceul Comercial». Cursanţii erau recrutaţi prin concurs din
absolvenţii de gimnaziu.
Din 1926 pînă în 1939, în Turnu Măgurele funcţionează o şcoală de arte şi
meserii,care apoi va fi transferată la Alexandria.Tot în acea perioadă a mai existat o
şcoală de contabili pentru comunele din zonă şi una de cîntăreţi bisericeşti.
În anul şcolar 1933-1944 situaţia elevilor din învăţămîntul secundar este prezentată
în tabelul următor:

Tabel nr.4 Situaţia elevilor din învăţămîntul secundar

în perioada 1933-1944 ( Turnu Măgurele)

Liceul Înscrişi Promo- Cori- Alte

vaţi Genţi Sit.
Liceul de băieţi Sfîntul Haralambie 296 139 123 34
Liceul de fete Unirea 209 94 64 51
Şcoala Normală de fete 202 161 29 12
Total 707 374 106 97

Sursa: Arhivele Primăriei, Turnu Măgurele.

96
 Se poate observa că şcoala era destul de severă, iar învăţămîntul de calitate,pentru
succese şcolare era nevoie de multă muncă deoarece programa şcolară era vastă şi
foarte puţini elevi reuşeau să promoveze.
În 1938 în Turnu Măgurele existau următoarele unităţi şcolare:
-«Liceul de băieţi Sfîntul Haralambie» (1889);
-«Liceul de fete Unirea» ( 1920);
-«Şcoala Normală de Fete Nicolaie Racotă» (1919);
-«Liceul Comercial de Băieţi» (1925);
-«Gimnaziul Industrial de Băieţi» (1926);
-«Şcoala de Cîntăreţi Bisericeşti» (1907);
-«Gimnaziul Industrial de Fete I.C. Brătianu» (1901);
-,,Şcoala de Contabili’’;
- 5 şcoli primare:două de băieti, două de fete, una de aplicaţii pe lîngă «Şcoala
Normală»;
- o şcoală pentru copii mici.
Al doilea război mondial a afectat toate domeniile, deci şi învăţaîntul,care a urmat o
perioadă de decădere. Evolutia favorabilă cunoscută în perioada anterioară a fost
frînată.În timpul războiului multe şcoli au fost închise,învăţătorii,profesorii plecaţi pe
front,iar mulţi copii au renunţat la şcoală fie din cauza lipsurilor materiale, fie pentru
că au luat locul taţilor,muncind în locul acestora pentru familie.
Şcoala cunoaşte în această perioadă mari dificultăţi: lipsa fondurilor, a cadrelor
didactice, transformarea unor şcoli în unităţi militare, absenteismul, distrugerile
provocate de război.

Dinamica învăţămîntului din Turnu Măgurele în a doua

jumătate a secolului XX şi începutul secolului XXI

Încă de la începutul regimului lor, comuniştii au înţeles că pentru a contrala

societatea românească în toate domeniile sale era necesară dominaţia ideologică. În
acest scop trebuia restructurat radical vechiul sistem de valori şi instituţii culturale,
deci şi sistemul de învăţămînt.Era necesară o intensă activitate politică şi ideologică,
trebuia îndoctrinată populaţia, principalul obiectiv fiind crearea «omului nou», care
trebuia să fie un individ «devotat statului comunist, partidului, conducătorului».

96
 În 1948 cenzura comunistă interzisese în şcoli, şi nu numai, peste 8000 de titluri şi
reviste, iar învăţămîntul este restructurat în conformitate cu cerinţele noului sistem
politic, cerinţe la care s-au adaptat şi şcolile turnene.
Au fost desfiinţate toate şcolile particulare şi confesionale din Turnu Măgurele.
Învăţămîntul era organizat doar de către stat.Religia a fost scoasă din învăţămînt, care
devine laic.S-au înfiinţat «facultăţiile muncitoreşti» cu durată de 2 ani pentru cei ce nu
făcuseră liceul.
Se introduce noi programe,la fiecare nivel de studiu. Din motive politice s-a
renunţat la toate tradiţiile valoroase ale învăţămîntului naţional, adoptîndu-se planuri,
programe şi manuale ce nu corespundeau condiţiilor din ţara noastră. La început nu au
fost făcute adaptările şi corelaţiile necesare.Treptat au fost făcute unele corecturi şi s-
au eliminat o serie de greşeli.
Manualele vechi au fost înlocuite cu cele de tip sovietic. S-a introdus manualul unic
în locul manualelor alternative,specifice învăţămîntului românesc existent înainte. În
toate manualele erau lăudate realizările sovietice în toate domeniile, fiind evitate
realizările oamenilor de ştiinţă din Occident.Toate realizările importante erau făcute
de sovietici, care erau în viziunea regimului comunist «liderii ştiinţei mondiale».
Din programele de învăţămînt sînt scoase mai multe materii (sociologie,
psihologie), fiind înlocuite cu altele socialiste.
Regimul comunist a promovat un învăţămînt supracentralizat, aservit puterii
politice, egalitarismului ca anihilare a individualităţii şi spiritului de competiţie,
uniformizarea în locul creativităţii,ambiţia de a realiza învăţămîntul obligatori de 12
clase.
După recensămîntul analfabeţilor din 1948, s-a început o campanie de alfabetizare
în toată ţara şi deci şi în Turnu Măgurele, încheiată în 1952. Deşi regimul comunist se
lăuda că problema analfabetismului a fost rezolvată, totuşi acesta nu a fost
lichidat.Toţi copii de vîrstă şcolară eru înscrişi la cursuri, dar numai o parte din ei
veneau la şcoală. Această campanie a vizat în special elevii claselor I-VIII.
Multă vreme s-a pus accentul mai mult pe latura cantitativă a învăţămîntului. În
timp obligativitatea învăţămîntului a devenit obligativitatea promovării,iar acest fapt a
adus mari deservicii şcolii.
În timpul regimului comunist profesorii şi elevii erau obligaţi să participe la
campaniile agricole, acest lucru afectînd procesul de învăţămînt (elevii claselor V-

96
VIIIpentru recoltarea roşiilor pe terenurile Fabricii de Conserve din oraş, iar cei de
liceu pentru recoltarea porumbului la diferite C.A.P-uri din comunele apropiate:Islaz,
Liţa, Ciuperceni).
Folosirea muncii elevilor s-a extins, astfel că în vacanţa de vară ei efectuau două
săptămîni de practică agricolă, creşteau viermi de mătase. Aceşti viermi de mătase
erau crescuţi fie în şcoală, fie în alte clădiri: ex. Elevii «Şcolii cu clasele I-VIII nr. 4»
Turnu Măgurele îngrijeau de viermii de mătase aflaţi într-o clădire pe şoseaua Roşiorii
de Vede- Turnu Măgurele. Această locaţie se afla la distanţă destul de mare,distanţă pe
care elevii o parcurgeau pe jos de două ori pe zi. Deasemenea elevii aduceau la
şcoală:plante medicinale, hîrtie, sticlă, fier vechi şi alte materiale refolosibile
(«acţiunea celor 3R»)
Privită din exterior astăzi pare o metodă ecologică de educare a tinerilor pentru
protejarea mediului, dar în perioada aceea, acţiunea era mascată de o teroare fără
limită, elevii fiind stresaţi să aducă lunar o anumită cantitate de materiale refolosibile.
De cele mai multe ori ei nu puteau îndeplini această sarcină deoarece nu trăiau într-o
societate de consum ca astăzi, produsele erau puţine şi nu aveau ce recicla, din această
cauză fiind marginalizaţi.
În timpul dictaturii comuniste au fost acordate mai multe burse, dar după 1980
numărul lor a scăzut. În anii ’50 –’60 copiii care proveneau din familiile de
intelectuali din fosta clasă «burghezo- moşierească» din familile de «chiaburi»
întîmpineau dificultăţi la admiterea în licee de renume sau facultate, în schimb cele
mai multe locuri erau atribuite celor cu «origini sănătoase» proveniţi din familii de
muncitori şi familii din mediul rural. În timp situaţia se va mai schimba în special
după 1980.
Cu toate neajunsurile sale sistemul comunist de învăţămînt a avut şi o parte bună,
aceea de a şcolariza un număr cît mai mare de persoane care au urmat diferite forme
de învăţămînt
Revoluţia din decembrie 1989 a deschis procesul de reorganizare a învăţămîntului
românesc sub toate aspectele sale (conţinut, obiective, reţea şcolară). Din păcate
procesul de reformă şi restructurare început după revoluţie pare că nu se mai termină.
În prezent în Turnu Măgurele există: 8 grădiniţe, 5 şcoli cu clasele I-VIII, 5 licee.
În paginile următoare vor fi prezentate unităţiile de învăţămînt din localitate.

96
 «Şcoala cu clasele I-VIII Mircea cel Bătrîn»
La originea acestei şcoli există mai multe variante:una dintre variante pune la baza
acestei unităţi de învăţămînt «Şcoala de Băieţi» (1863) din care s-a desprins în 1879-
1881 «Şcoala de Băieţi numărul 2». Pînă în 1904 cele două şcoli au funcţionat în
aceeaşi clădire.
Altă variantă apare în lucrarea monografică despre Turnu Măgurele a profesorului
de istorie Emil M. Dragnea (1996) care susţine că această unitate a luat fiinţă prin
unirea şcolilor de băieti numărul 1 şi 2, cu un rînd de clase paralele de la şcoala de
fete.
O a treia variantă sustinută de «Şcoala Mircea cel Bătrîn» afirmă că originea
locaţiei este în şcoala cu internat, de fete, înfiinţată de principele Bibescu Basarab
Brîncoveanu în 1861.
În 1890 primeşte un local nou pe strada Nicolaie Iorga nr.6. Clădirea va avea cinci
săli de clasă în care învăţau şase clase de elevi. Mai tîrziu primeşte denumirea de
«Şcoala Primară de Fete» (anul şcolar 1938-1939), iar după reforma din 1948 s-a
numit «Şcoala de 7 Ani nr. 3 de Fete». În 1957 a devenit gimnaziu mixt prin
contopirea tuturor claselor de gimnaziu din oraş.
În anul şcolar 1960-1961 avea un număr de 535 de elevi împărţiţi în 17 clase, 26 de
cadre didactice, din care 18 aveau studii superioare, 10 săli de clasă, 2 laboratoare, 4
ateliere, o sală de sport, 3 cancelarii, o bibliotecă cu sală de lectură încă din 1932.
În februarie 1962 «Şcoala nr. 1» în actuala locaţie pe strada Avîntului, pe locul
fostului obor. Clădirea dispunea de 16 săli de clasă, 2 laboratoare (fizică şi chimie), 2
ateliere, sală de sport, cabinet medical,cabinete de istorie, geografie, matematică,
limba română.
Dea lungul timpului această instituţie a avut mai multe denumiri:
-1962-1971 «Şcoala Generală de 8 Ani» ;
-1971-1980 «Şcoala cu Clasele I-X nr.1» ;
-1980-2002 «Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1’»;
-după 2002 «Şcoala cu clasele I-VIII Mircea cel Bătrîn».
În anul 2004 şcoala a cunoscut un proces de reabilitare, ridicîndu-se un nou corp de
clădire.
Dintre personalităţile care au învăţat în această şcoală amintim pe Bogdan
Teodorescu (istoric), Cristian Voicu (matematician).

96
 Un efort considerabil s-a făcut în domeniul informatizării şcolii, începînd cu anul
şcolar 2000-2001, la început cu calculatoare donate de Primărie şi C.I.C.
Evoluţia numărului de elevi şi cadre didactice este prezentată în tabelul următor:
Tabel nr.5. Evoluţia numărului de elevi şi cadre didactice la «Şcoala
cu clasele I-VIII Mircea cel Bătrîn» în perioada 1964-2009.

Anul şcolar Nr. elevi Nr. cadre didactice

1964-1965 856 36
1965-1966 861 36
1966-1967 1002 41
1970-1971 1077 48
1978-1979 1510 61
1979-1980 1635 63
1981-1982 1558 62
1983-1984 1457 49
1986-1990 1463 52
1990-1994 1252 52
1994-1998 1240 61
2000-2004 900 50
2005-2006 844 49
2006-2007 837 49
2007-2008 830 48
2008-2009 825 46

Sursa: Arhiva «Şcolii cu clasele I-VIII Mircea cel Bătrîn»

Cel mai mare număr de elevi din istoria şcolii a fost în anul şcolar 1979-1980 de
1635 de elevi. În acest an şcolar aproape toate şcolile generale au un număr foarte
ridicat, datorită natalităţii în creştere după decretul din 1966, dar şi numărului mare de
persoane, în special tineri care s-au stabilit în localitate în căutarea unui loc de muncă
la unităţile industriale existente aici.
Din 1964 pînă în 1980 se poate observa o creştere continuă a numărului de elevi şi
de cadre didactice, în special datorită natalităţii.
În perioada 1980-1990 apare un fenomen invers de scădere lentă a numărului de
elevi. După 1994 se accentuează scăderea numărului de elevi, ajungîndu-se în anul
şcolar 2008-2009 la cel mai mic număr din istoria şcolii, la 825 de elevi.
Numărul de cadre didactice creşte pînă in 1980, după care scade uşor pînă in 1986,
apoi creşte din nou după 1990, deoarece se produce o schimbare a efectivelor de elevi,

96
acesta scăzînd de la 40 de elevi la 28 de elevi, în felul acesta creşte numărul de clase
şi de aici nevoia de personal.
În prezent 90% dintre elevi sînt români,iar 10% aparţin etniei rrome.
În anul şcolar 2007-2008 au primit ajutoare aproximativ 133 de elevi şi 121 de
elevi au primit burse şi alte forme de ajutoare. Şcoala a dispus de 48 de cadre
didactice din care 14 învăţători şi 34 de profesori, cele mai multe cu gradul didactic I
(32).
Situaţia actuală a şcolii este următoarea:
- o clădire cu 21 de săli de clasă, 3 laboratoare, 5 cabinete incluse în săli de clasă;
- suprafaţa 3204 m.p. (parter şi două etaje);
-spaţii auxiliare: un atelier de întreţinere, o bibliotecă, o cancelarie, o bază sportivă cu
o sală de sport şi două terenuri.
Rezultatele obţinute de elevi au fost următoarele: 80% din elevi au promovat, iar la
tezele cu subiect unic 90% au obţinut nota 5.
«Şcoala cu clasele I-VIII Mircea cel Bătrîn» este cea mai căutată instituţie de
învăţămînt primar şi gimnazial din oraş,fapt care arată calitatea profesională a

96
cadrelor didactice, dar şi renumele pe care şi l-a creat de-a lungul timpului.

Foto 1. « Şcoala cu clasele I- VIII Mircea cel Bătrîn »

96
Foto 2 Şcoala cu clasele I-VIII Mircea cel Bătrîn.

«Şcoala cu clasele I-VIII nr.2» Turnu Măgurele

După unele surse în localitatea Măgurele ar fi existat o şcoală încă din 1834. În
1864 s-a construit o clădire cu patru clase şi o cancelarie.
Manolache Angel şi colaboratorii (1973), în lucrarea «Contribuţii la istoria culturii
şi învăţămîntului în judeţul Teleorman» susţine că în 1864 s-a ridicat o şcoală cu o
singură clasă.
În lucrarea «Monografia oraşului Turnu Măgurele», publicată în 1942, Milan
Ancuţa susţine că în 1878 se construieşte un local cu două clase şi cancelarie, iar în
1908 mai apar două clase.
În 1966 se construieşte actuala clădire cu opt săli de clasă, laboratoare, sală de
sport, bibliotecă şi atelier.
Numărul elevilor a scăzut după 1980 ca urmare a mutării în oraş a părinţilor.
Evoluţia numărului de elevi poate fi urmărită in tabelul următor:

96
Tabel nr.6. Evoluţia nuărului de elevi în perioada 1980-1994 la «Şcaola
cu clasele I-VIII nr 2»
Anul Nr. elevi Anul Nr. elevi
1980 752 1986 624
1981 736 1987 570
1982 751 1988 560
1983 699 1990 475
1984 658 1994 457
1985 654
Sursa: Arhiva «Şcolii cu clasele I-VIII nr.2» Turnu Măgurele
În perioada 1995-2008 s-a urmărit evoluţia numărului de elevi pe cele două etnii:
română şi rromă, în această instituţie de învăţămint datorită numărului numărului
ridicat al celor de etnie rromă.
Tabel nr.7. Evoluţia numărului de elevi în perioada 1995-2008 pe cele două
etnii:română şi rromă la «Şcoala cu clasele I-VIII nr.2»

An şcolar Nr.clase Nr.elevi Rromi Repetenţi Abandon

1995-1996 16 379 152 (38,3%) 41 23
1996-1997 16 414 157 (37,9%) 27 18
1997-1998 18 476 187 (39,2%) 53 14
1998-1999 19 464 183 (39,7%) 62 15
1999-2000 19 449 186 (41,4%) 75 52
2000-2001 17 421 183 (43,4%) 55 16
2001-2002 17 407 160 (39,3%) 49 28
2002-2003 17 383 174 (45,4%) 53 34
2003-2004 17 353 169 (47,9%) 43 32
2004-2005 16 370 177 (47,8%) 81 59
2005-2006 14 324 160 (51,8%) 70 32
2006-2007 12 305 145 (44,5%) 56 38

Sursa: Arhiva «Şcolii cu clasele I-VIII nr 2» Turnu Măgurele

În perioada 1995- 1998, se observă o creştere a numărului de elevi de la 379 la 476

de elevi,după care urmează o scădere continuă, ajugînd în anul şcolar 2003- 2004 la
353 de elevi. Anul şcolar 2004-2005 se remarcă print numărul mai ridicat de elevi
(370), faţa de perioada anterioară. După acel an în care populaţia scolară creşte,
urmează o scădere continuă care se menţine şi în prezent, ca urmare a abandonului

96
şcolar în rîndul etniei rrome sau a transferului unui număr tot mai mare de elevi la
şcolile cu renume din oraş.
Această instituţie de învăţămînt este situată în cartierul Măgurele, în care ponderea
etniei rrome este cea mai ridicată, iar după cum se observă din datele de mai sus
aproape jumătate din elevi aparţin acestei etnii (51,8% în anul şcolar 2005-2006,
44,5% în 2006-2007).
Este o şcoală cu probleme, numărul repetenţilor fiind foarte mare, în special la etnia
rromă datorită în primul rînd absenteismului . În anul şcolar 2004-2005 din totalul de
370 de elevi 81 au fost repetenţi, iar în anul şcolar 2006-2007 din cei 305 de elevi
doar 56 nu au promovat. Deasemenea numărul abandonului şcolar este ridicat : 59 de
elevi în anul şcolar 2004-2005, 38 de elevi în anul şcolar 2005-2006. Mulţi dintre
aceşti elevi care au abandonat aparţin etniei rrome, iar cea mai mare parte din aceştia
au plecat alături de părinţi în ţări precum Spania, Italia sau au probleme financiare.
Ca o contrapondere la acest fenomen, începînd din 2007 în şcoală funcţionează
programul «A Doua Şansă», o formă de învăţămînt care se adresează atît elevilor a
căror vîrstă biologică depăşeşte cu trei ani media de vîrstă a clasei, cît şi adulţilor
interesaţi să-şi continue, respectiv sa-şi finalizeze studiile.
Rezultatele obţinute de elevi sînt în general slabe şi mulţi dintre ei nu promovează
examele decît la sfîrşit de ciclu.
Situaţia personalului didactic va fi prezentată în tabelul următor:

Tabel nr.8. Evoluţia numărului de cadre didactice în perioada

1995-2007 la «Şcoala cu clasele I-VIII nr.2»
An şcolar Nr.cadre An şcolar Nr. cadre
1995-1996 25 2001-2002 26 din care profesori 18
1996-1997 25 2002-2003 27 din care profesor 19
1997-1998 26 2003-2004 28 din care profesori 20
1998-1999 28 2004-2005 29 din care profesori 21
1999-2000 28 2005-2006 29 din care profesori 21
2006-2007 27 din care profesori 21

Sursa: Arhiva «Şcolii cu clasele I-VIII nr 2 » Turnu Măgurele.

Se poate observa că în anul şcolar 2006-2007 scade numărul cadrelor didactice la

învăţămîntul primar, ca urmare a reducerii efectivelor de elevi. (efectele acestui

96
fenomen resimţindu-se cu precădere în rîndul elevilor cuprinşi în tranşa de vîrstă 6-10
ani )

Foto 3. Şcoala cu clasele I-VIII nr.2 ( şcoala nouă)

96
Foto 4. Şcoala cu clasele I-VIII nr.2 (şcoala veche, sediul din strada Libertăţii)

«Şcoala cu clasele I-VIII nr.3 Turnu Măgurele»

Este situată în cartierul Odaia, în nordul localităţii. Primele documente care atestă
existenţa acestei instituţii de învăţămînt datează din anul 1864. O nouă clădire se
construieşte în 1882.
La început a avut clasele I-IV, apoi un curs suplimentar V şi VIII cu două localuri
de şcoală. (Emil Dragnea, Turnu Măgurele- Monografie, Editura Teleormanul Liber,
Alexandria 1996).
În anul 1966 se ridică o nouă construcţie, ea avînd 8 săli de clasă, un laborator de
fizică, unul de chimie.
În prezent şcoala funcţionează în două clădiri:una pe strada Ghica Vodă (clădirea
nouă) şi alta pe strada Oltului (prima locaţie a şcolii).
Evoluţia numărului de elevi din această instituţie de învăţămînt este următoarea:

96
Tabel nr 9. Evoluţia numărului de elevi în perioada 1968-2008
la «Şcoala cu clasele I-VIII nr 3»
An şcolar Nr. elevi Anul şcolar Nr elevi
1968-1969 478 1986-1987 410
1969-1970 456 1990-1991 361
1070-1971 432 1995-1996 231
1971-1972 444 1996-1997 234
1973-1974 444 1997-1998 230
1975-1976 436 1998-1999 272
1976-1977 436 1999-2000 277
1978-1979 535 2000-2001 290
1979-1980 534 2001-2002 290
1980-1981 547 2002-2003 282
1981-1982 551 2003-2004 276
1982-1983 542 2004-2005 242
1983-1984 510 2005-2006 216
1984-1985 495 2006-2007 161
1985-1986 466 2007-2008 144

Sursa: Arhiva «Şcolii cu clasele I-VIII nr 3» Turnu Măgurele

În perioada 1968 –1990 evoluţia numărului de elevi a fost oscilantă, perioadele de
creştere, alternînd cu cele de scădere uşoară.
În ultimii 13 ani populaţia şcolară a fost în continuă scădere. Datorită acestui
fenomen viitorul acestei instituţii de învăţămînt este destul de nesigur. Deşi se
întîlneşte foarte rar în mediul urban, ca urmare a scăderii populaţiei şcolare ,
nemaifiind întrunit numărul minim de elevi (61 pentru ciclul primar) începînd cu anul
şcolar 2008-2009 s-a introdus forma de învăţămînt de tip simultan.
Scăderea numărului de elevi din această instituţie de învăţămînt poate fi explicată prin
procesul accentuat de îmbătrînire al populaţiei din cartierul Odaia,prin migraţia
persoanelor tinere către zona centrală a localităţii, dar şi prin migraţia populaţiei în
afara graniţelor ţării (Spania, Italia).
Structura etnică a elevilor din şcoală este următoarea:93% români şi 7%rromi.
Marea majoritate a elevilor provin din familii mai puţin înstărite, mărturie numărul
mare de ajutoare sociale: 84 de elevi au primit rechizite şcolare, iar 26 de elevi burse
sau alte forme deajutoare în anul şcolar 2006-2007.

Foto 5 : Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3 (sediul din strada Ghica Vodă)

96
Foto 6: Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3 (sediul din strada Oltului)

«Şcoala cu clasele I-VIII nr.4 Turnu Măgurele»

Această instituţie de învăţămînt este mult mai nouă decît cele prezentate anterior,
fiind înfinţată în 1973 pentru a deservi cartierul Tabăra, situat în partea de nord a
municipiului, cartier ridicat tot în aceeaşi perioadă, pentru populaţia stabilită aici

96
odată cu creşterea numărului de muncitori de la Combinatul de Îngrăşăminte Chimice,
Uzina de Valorificare a Cenuşei Piritice sau Inteprinderea de Utilaj Chimic (devenită
în anii ’80 de motoare electrice).
Înainte de 1989 şcoala era patronată de Înteprinderea Judeţeană de Transport.
Această scoală dispune în prezent de: 14 săli de clasă, un cabinet de informatică,
cîte un laborator de fizică, chimie, biologie, sală de sport în clădirea şcolii, atelier
pentru tehnologie didactică, bibliotecă.
Începînd cu anul şcolar 2005-2006, instituţia beneficiază de rezultatele unui amplu
proces de reabilitare susţinut atît prin fonduri alocate de la comunitatea europeană
(Programul Phare) cît şi prin resurse ale comunităţii locale.
Evoluţia numărului de elevi pînă în 1990 a fost următoarea:

Tabel nr.10. Evoluţia numărului de elevi la «Şcoala cu clasele I-VIII

Nr.4» în perioada 1979-1990

An şcolar Nr. elevi An şcolar Nr. elevi

1979-1980 1003 1985-1986 1361
1980-1981 1054 1986-1987 1364
1982-1983 1168 1987-1988 1364
1983-1984 1276 1988-1989 1441
1984-1985 1300 1989-1990 1305

Sursa: Arhiva ,«Şcolii cu clasele I-VIII nr 4»Turnu Măgurele

De la înfiinţarea şcolii pînă in 1990 numărul de elevi a crescut continu, ajungînd în
anul şcolar 1988-1989 la 1441 de elevi, cel mai mare din istoria şcolii. Numărul mare
de elevi din perioada 1980-1990, atît la ,«Şcoala cu clasele I-VIII nr 4» cît şi la
celelalte şcoli gimnaziale din localitate, poate fi explicat prin natalitatea ridicată şi
numărul mare de persoane aparţinînd grupei de vîrstă 20-40 ani.
După revoluţie numărul de elevi a scăzut continu, fie datorită situaţie econmice
(restructurări la S.C. Donau Chem, fostul Combinat de îngrăşăminte, închiderii multor
inteprinderi),dar şi procesului de îmbătrînire al populaţiei din cartier, migrării tinerilor
către oraşele mai mari (Bucureşti, Craiova) sau datorită transferării copiilor la alte
şcoli.

96
 Între anii 1998-2008, numărul de elevi scade după cum urmează : 890 de elevi în
1998, 620 de elevi în 2002, 506 de elevi în 2005, 470 în 2008. În prezent la ciclul
primar există un singur rînd de clase, faţă de 6-7 clase cît era înainte de 1989, deci şi
în viitor populaţia şcolară va mai scădea.
Evoluţia personalului didactic a fost următoarea: 48 de cadre didactice în 1998, 43
în 2002, 51 în 2006, 49 în 2008. De remarcat este numărul mare de suplinitori
calificaţi cu un număr mic de ore care îşi completează catedra la două sau chiar trei
unităţi de învăţămînt.
Foto 7: Şcoala cu clasele I-VIII nr. 4

Foto 8: Şcoala cu clasele I-VIII nr 4 (vedere panoramică)

96
 «Colegiul Naţional Unirea» Turnu Măgurele

În data de 24 septembrie 1889 ia fiinţă «Gimnaziul Sfîntul Haralambie», la început

găzduit de clasele Nisipeanu avea o singură clasă cu 26 de elevi.
Timp de cinci ani, 1889-1894, gimnaziul a fost subvenţionat de primărie, după care
trece la bugetul statului.
Şcoala va funcţiona în mai multe case particulare pe străzile Carol, (astăzi, Nicolae
Bălcescu), I.C.Brătianu, Elena Doamna (Elena Cuza Vodă, astăzi) şi la alte adrese, dar
în condiţii improprii. În timp va fi completat şi colectivul de profesori pentru toate
disciplinele.Totodată va creşte şi numărul de elevi.
Elevii plăteau o taxă destul de mare, 50 lei taxa de şcolarizare, adăugîndu-se şi 20
lei pe lună pentru gazdă. Din cauza acestor cheltuieli destul de ridicate mulţi elevi
abandonau cursurile.
Prima promoţie a «Gimnaziului Sfîntul Haralambie» absolvit în anul 1893 şi era
formată doar din patru tineri.

96
 În 1897 ca urmare a legii date de Spiru Haret care reglementează cele trei trepte ale
învăţămîntului românesc: primar, secundar şi superior, şcoala «Sfîntul Haralambie»
este transformată în gimnaziu real.
În perioada următoare are loc o creştere numerica a elevilor şi a personalului
didactic, unitatea şcolară devenind mai accesibilă mai multor elevi.
În anul şcolar 1903-1904 planul de învăţămînt cuprindea clasele I-IV, fiind studiate
următoarele obiecte: limba română, limba franceză, limba germană,istorie, geografie,
matematică, ştiinţe, caligrafie,desen, gramatică şi cor. În total pe săptămină la fiecare
clasă exista un număr de 25-23 de ore.
Dezvoltarea şcolii face tot mai necesară construirea unui local propriu. Acesta va fi
ridicat între anii 1911-1912 pe strada Oituz de către Prefectura Judeţului Teleorman.
Nevoia tot mai mare de carte din partea tinerilor şi dorinţa părinţilor pentru o
educaţie de calitate vor duce la transformarea gimnaziului în liceu.
În anul şcolar 1913-1914 în cadrul gimnaziului sînt înscrişi elevi în cursul
superior,unii fiind extrabugetari, iar alţii particulari.
Tot atunci «Ministerul Instrucţiunii Publice» acceptă şcolarizarea claselor de liceu,iar
profesorii predau la aceste clase fără a fi plătiţi, situaţie care se va normaliza mai
tîrziu (1 septembrie 1918).
În timpul primului război mondial şcoala funcţionează în condiţii grele,astfel că in
perioada 1 decembrie 1916 şi 1 noiembrie 1917 cursurile au fost întrerupte, iar localul
şcolii ocupat de comandamentul trupelor de ocupaţie din zonă, aici existînd un spital
de companie. Datorită acestor evenimente clădirea, mobilierul şi materialele didactice
sînt grav afectate de prezenţa soldaţiilor străini.
Cursurile au fost reluate dar numai pentru ciclul inferior pe 1 noiembrie şi cu
aprobrarea Administraţiei Militare Germane.
În anul 1919 «Gimnaziul Sfîntul Haralambie» se transformă în liceu, iar în perioada
1919-1920 acesta îşi desfăşoară activitatea oficială cu clasele I-VII, deşi un număr
mare de elevi frecventau şi clasele a-VII-a şi a-VIII-a.
În aceeaşi clădire ce liceul ,,Sfîntul Haralambie’’ a funcţionat şi ,,Liceul de Fete’’
înfiinţat în 1918 care era extrabugetar. Cursurile se ţineau după-amiază cu aceeaşi
profesori, iar conducerea celor două licee era comună. Abia în 1922, începînd cu 1
septembrie «Liceul de Fete» va avea conducere proprie şi profesori de la «Şcoala
Normală». Cursurile se ţineau tot în localul «Liceul Sfîntul Haralambie».

96
 În anul şcolar 1921-1922 erau 329 de elevi, iar în 1924-1925 erau 289 de elevi din
care 143 proveneau din mediul urban, 146 din mediul rural, iar 11 dintre ei erau
străini.
Începînd cu anul şcolar 1928-1929 se schimbă susţinerea examenului de
bacalaureat,iar această instituţie de învăţămint devine centru de examen pentru toate
liceele din zonă.
Pînă în anul 1928, conform planului de învăţămînt, liceul functionează cu 8 clase,
cursul superior fiind profilat pe secţii:modernă şi reală (aceasta era urmată de elevi în
particular).
Conform Legii Învăţămîntului din 1928, după absolvirea cursului inferior este
introdus examenul de admitere în cursul superior. Se face deci o selectie, mulţi
rămînînd doar cu gimnaziul.
În perioada 1928-1934, liceul este readus la 7 clase, pentru a reveni apoi la 8 clase,
în ultimele două elevii optînd pentru sectiile modernă sau reală.Împărţirea pe secţii
face ca în planurile de învăţămînt să apară unele diferenţieri.
Între anii 1928 şi 1929 pentru «Liceul de Fete» s-a construit un local nou pe strada
Elisabeta (Bulevardul Independenţei de astăzi), iar unii profesori de la «Liceul Sfîntul
Haralambie»îşi completează norma didactică aici. În 1948 clădirea a fost dată «Şcolii
Pedagogice»,iar după cutremurul din 1977 demolată.
În 1936 «Liceul Sfîntul Haralambie» îşi schimbă sediul, în localul
«Şcolii Normale de Fete» ( va fi transferată la Piteşti), de pe strada Castanilor, unde se
găseşte şi în prezent.
În vara şi toamna anului 1943 sediul acestei unităţi învăţămînt a fost ocupat de un
liceu militar, iar în anul 1945 de «Şcoala de Ofiţeri de la Constanţa».
După reforma din 1948 prin unirea liceelor toretice de fete şi de băieţi, «Liceul
Sfîntul Haralambie» devine liceu mixt, cuprinzînd ciclul I (clasele I-IV) cu 123 de
elevi, ciclul II (V-VII) cu 229 de elevi, liceul (VIII-XI) cu 336 de elevi.
În anul 1952 din cei 120 de absolvenţi, aproximativ 100 au urmat învăţămintul
superior, fiind cotată ca cea mai bună instituţie de invăţămînt.
În anul 1954 liceul se divide în «Şcoala Medie de Băieţi nr. 1» şi «Şcoala Medie de
Fete nr.2» pentru ca în anul următor, timp de cinci ani, ambele să devină mixte. În
1959 cele două şcoli medii mixte se vor unii sub numele de «Şcoala Medie Mixtă
Unirea».

96
 În anul şcolar 1960-1961 şcoala avea 940 de elevi în 25 de clase, iar în 1968-1969
efectivul de elevi a crescut la 1250, mărindu-se şi numărul de clase la 32.
În anul 1965 această instituţie se va numi «Liceul de matematică-fizică Unirea» cu
secţiile matematică-fizică şi mecanică, apoi în 1986 I se adaugă secţia de
electrotehnică.
În anul 1970 se ridică un nou corp de clădire alături de cea veche. În acel an şcoala
dispunea de 27 săli de clasă, o sală de sport, două laboratoare de chimie şi două de
fizică, unul de biologie, zece ateliere, cantină, internat (construit tot în anul 1970),
bibliotecă. Tot în acea perioadă şi pînă în anul 1989, a existat şi o şcoală profesională.
După revolutia din 1989 se modifică denumirea liceului în «Liceul Teoretic
Unirea», iar în 1999 devine colegiu naţional cunoscut sub numele de «Colegiul
Naţional Unirea», denumire care se păstrează şi în prezent.
După ce a fost transformat în colegiu, s-au făcut si unele modernizări si
transformări, astfel că din fonduri guvernamentale patrimoniul şcolii s-a îmbunătăţit
cu calculatoare şi o sală de sport modenă alături de cea veche. În fostul internat au
fost amenajate patru săli de clasă, trei cabinete de informatică, două birouri, sediul
«Asociaţiei Draguignan Turnu Măgurele».
Această instutiţie are în prezent două echipe de teatru, două de dansuri, două
grupuri vocale, solişti instrumentali şi vocali.
Printre absolvenţii de prestigiu ai acestei instituţii de învăţămînt se numără:
profesor universitar doctor Traian Naum –geograf, Universitatea Bucureşti, Zaharia
Stancu, scriitor, academician, profesor universitar doctor docent Aurel Păunescu
Podeanu, preşedinte al «Societăţii de Medicină Generală» şi multi alţii.
«Colegiul Naţional Unirea» este considerat cel mai bun liceu al oraşului, fapt
dovedit şi de rezultatele obtinute de elevi, fie la olimpiadele şi concursurile naţionale,
fie la cele internationale,la admiterea în învăţămîntul superior, promovabilitatea
ridicată la bacalaureat. De exemplu în anul şcolar 2002-2003 elevii au obţinut
următoarele rezultate la olimpiadele şi concursurile naţionale:locul I la limba română,
menţiuni la limba latină,biologie,chimie,locul I Clubul Kiwanis,medalie de bronz la
desen - «Olimpyades de la Francophonie». Deasemenea procentul de admitere în
învăţămîntul superior este cel mai ridicat din localitate, cei mai mulţi fiind la
universităţi de prestigiu din ţară. Această situaţie este prezentată în tabelul următor:

96
Tabel nr.11. Numărul de absolvenţi şi al celor admişi în învăţămîntul superior în
perioada 1991-2007 de la «Colegiul Naţional Unirea»

Anul Absolvenţi Admişi Procent

1991 199 123 61,80%
1992 189 103 54,49%
1993 215 157 73,02%
1994 138 116 84,05%
1995 177 112 63,27%
1996 176 68 38,53%
1997 176 108 61,36%
1998 208 130 62,50%
1999 197 123 62,43%
2000 198 119 60,00%
2001 148 119 80,40%
2002 152 138 84,02%
2007 150 139 85,00%

Sursa – Arhiva «Colegiului Naţional Unirea» Turnu Măgurele

Procentul foarte ridicat referitor la admiterea în facultăţi, din anii 2002 şi 2007,
poate fi explicat şi prin faptul că mulţi elevi au urmat cursurile unei forme de
învăţămînt particulare, unde admiterea este mult mai uşoară, iar exigenţa mai redusă.
Publicatiile editate sub egida «Colegiului Naţional Unirea» sînt:«Eumene»
(literatură), «Info» (informatică),«Minte şi inimă» (educaţie).
În cadrul programului de cooperare europeană «Comenius 1» printre parteneri s-a
numărat şi acest liceu alături de «Instituto Superiore Elio Vittorini», Torino (Italia),
«Lycee d’ Altitude Briancon» (Franţa).
În prezent «Colegiul Naţional Unirea» are 28 de clase de liceu şi 4 de gimnaziu,
respectiv cîte o clasă a-V-a, a-VI-a, a-VII-a, a-VIII-a. Pînă în anul şcolar 2005-
2006,pentru fiecare clasă erau 28 de elevi,iar după această perioadă datorită scăderii
populaţiei şcolare la nivelul localităţii cu greu se formează clasa a-V-a, astfel că în
anul şcolar 2008-2009 aceasta funcţionează doar cu 17 elevi. O altă cauză ar putea fi
şi nivelul ridicat de pregătire oferit de celelalte şcoli gimnaziale, în special de «Şcoala
cu clasele I-VIII nr.1» Turnu Măgurele.Din sondajele efectuate, mulţi părinţi
consideră că este greu pentru copii să parcurgă pe jos, nefiind mijloace de transport, o
distanţă destul de mare, vîrsta fiind foarte fragedă şi să-i despartă de colegi (în special

96
pentru acei elevi care locuiesc în cartierele Odaia, Măgurele şi Taberei).În schimb în
clasa a-VI-a vin de la alte instituţii de învăţămînt din localitate 1-2 elevi annual.

Foto 9: Colegiul Naţional “ Unirea”

Foto 10: Colegiul Naţional “ Unirea”

96
 «Colegiul tehnic General David Praporgescu»
Turnu Măgurele

Iniţial ,,Şcoala de meserii’’ a fost înfiinţată în 1959, avînd sediul pe strada 23 august
nr.3, iar în anul şcolar 1960-1961 avea 10 clase cu 335 de elevi. Această instituţie
avea o clădire cu patru săli de clasă, una fiind folosită pentru sala de sport.
În anul şcolar1962-1963 numărul de elevi a scăzut la 292 deoarece meseriile de
gospodărie şi electricieni merg spre lichidare.
Perioada 1963-1966 se caracterizează prin mari modificări pentru localitatea Turnu
Măgurele. În aceşti ani se construieşte Combinatul de Îngrăşăminte Chimice
(C.I.C.),care a determinat dublarea populaţiei oraşului. Funcţionarea acestei unităţi
industriale presupunea existenţa unei forţe de muncă bine pregătită profesional, astfel
că pe 1 octombrie 1963 prin decizia comună a Ministerului Învăţămintului şi
Ministerul Industriei Chimice ia fiintă ,,Şcoala Profesională de Petrol-Chimie’’.
Această instituţie de învăţămînt urma să pregătească forţa pentru C.I.C.

96
 În anul 1966 odată cu intrarea în folosinţă a combinatului termină prima promoţie
de 153 de persoane (două clase de operatori chimişti, două de mecanici şi una de
electromecanică A.M.A. în industria chimică).
În 1966 încep să funcţioneze şi două clase de liceu industrial. O parte din clasele
acestei unităţi de învăţămînt erau repartizate în patru săli de clasă la ,,Şcoala cu
clasele I-VII nr. 2’’ Turnu Măgurele.
Tot în 1966 a început construcţia unui local propriu pe strada Taberei nr.2, pe
terenul cedat de unitatea militară din zonă, care a donat şi un corp de clădire numit
,,cazarmă’’.
Pe 10 ianuarie 1968 este dat în folosinţă noul local, într-un campus ce mai
cuprindea două internate cu 6000 de locuri, cinci ateliere, două laboratoare.
Şcoala profesională era subvenţionată de C.I.C. Majoritatea elevilor proveneau din
satele fostului raion Turnu Măgurele.
Pînă în1978 au fost şcolarizaţi şi elevi proveniţi din judeţele Moldovei.
Şcoala profesională a avut mai mulţi elevi decît liceul industrial pînă în anul 1970.
Anul şcolar 1970-1971, prin existenţa a 14 clase de şcoală profesională, 16 clase de
liceu zi şi 10 clase de liceu seral, în total 1500 de elevi, marchează trecerea ponderii
de la şcoală profesională la liceu industrial.
Creşterea numărului de elevi a dus la apariţia structurii de grup şcolar industrial de
chimie.
În anii ’70 se definitivează baza materială a şcolii ( două clădiri, laboratoare,
cabinete de specialitate, centrală termică, sală de sport, două internate, cantină, trei
terenuri de sport).
În 1976 avea 110 de profesori şi 2200 de elevi, iar în 1977 erau 165 de profesori şi
2800 de elevi, cu acest număr foarte ridicat liceul se situa printre unităţile de
învăţămînt de profil, cele mai mari din ţară. Media în perioada 1975-1985 a fost de
1700 de elevi.
După1989, decăderea industriei în general şi a industriei chimice în special a
afectat cu precădere acest liceu. S-au făcut greşeli în sensul păstrării profilelor
chimice, deşi C.I.C. îşi reducea foarte mult activitatea. Numărul de elevi a scăzut de la
1285 în anul 1990 la 819 în anul 1995, iar absolvenţii de gimnaziu îşi îndreapta
atentia, ca şi astăzi, mai mult spre liceele teoretice. Tot în acea perioadă odată cu

96
reducerea numărului de elevi se reduce şi numărul de cadre didactice, acestea mergînd
către unităţiile şcolare din municipiu, în special la «Colegiul Naţional Unirea».
În anul 1990 «Liceul Industrial nr.1» îşi schimbă denumirea în «Grup Şcolar
Industrial de Chimie».
După anul 1995 se încearcă salvarea şcolii, prin aprobarea de noi profiluri şi
meserii. Tot în acea perioadă începe să funcţioneze şcoala postliceală (informatică,
birotică, funcţiomari bancari).
În data de 15 decembrie 1995 pentru acest liceu se propune numele de « Grup
Şcolar Tehnic General David Praporgescu», iar noua denumire va fi acceptată în anul
şcolar următor.
Datorită acestor măsuri numărul de elevi a cunoscut o importantă creştere astfel: în
anul şcolar 1996-1997 erau 36 de clase cu 962 de elevi, 1997-1998 40 de clase cu
1054 de elevi, 1999-2000 51 de clase cu 1203 de elevi, iar în anul şcolar 2001-2002
53 de clase cu 1248 de elevi.
Creşterea numărului de elevi şi a numărului de clase, diversificarea formelor de
învăţămînt, a specializărilor şi obţinerea unor rezultate bune au dus la schimbarea
denumirii şcolii, astfel că prin ordinul M.E.C. nr.4049 din 26 iunie 2001 devine
«Colegiul Tehnic General David Praporgescu».
În perioada aceasta benefică, se remarcă elevii la olimpiadele de mecanică,
electrotehnică,faza naţională, la concursurile sportive ( anul 2000 – 8 locuri I şi mai
multe locuri 2 la Campionatul Naţional, cîte un loc IV, V, VI la Campionatul
European Bologne Sur Mer).
După această perioadă benefică, liceul se confruntă iarăşi cu probleme privind
populaţia şcolară şi nerealizarea planului de şcolarizare.
În anul şcolar 2005-2006 erau 1147 de elevi,iar în anul şcolar 2007-2008 erau 1017
de elevi, îndrumaţi de un colectiv didactic alcătuit din 93 de profesori şi maiştri
instructori.
Oferta educaţională pentru anul şcolar 2008-2009 a fost următoarea:
-învăţămînt liceal clasa a-IX-a zi: filiera teoretică, profilul real, specializarea
matematică-informatică, 1 clasă; filiera tehnologică,3 clase, una profilul servicii,
specializarea tehnician în activităţi economice, alta profilul resurse naturale şi
protecţia mediului, specializarea tehnician ecolog şi protecţia mediului, iar a treia

96
profilul tehnic, specializarea tehnician în instalaţii electrice.(toate clasele au fost
realizate);
-învăţămînt liceal, clasa a-XII-a,zi (ruta progresivă de calificare prin şcoala de arte şi
meserii+ an de completare): 3 clase filiera tehnologică, din care doar două au fost
realizate cea de profilul servicii, specializarea tehnician în hoteluri şi cea de tehnician
în gastronomie.
-S.A.M. patru clase din care a fost realizată doar cea de domeniul turism şi
alimentaţie, calificarea profesională lucrător în alimentaţie;
-S.A.M. clasa a-XI-a zi, anul de completare,3 clase, toate realizate astfel: 1 clasă
domeniul construcţii şi lucrări publice, calificarea profesională instalator
instalaţiitehnico sanitare şi gaze, 1 clasă domeniul turism şi alimentaţie, calificarea
profesională ospătar, vînzător în unităţi de alimentaţie, 1 clasă domeniul industrie
textilă şi pielărie, calificarea profesională confecţii.
- învăţămînt liceal seral/frecvenţă redusă: 1 clasă a-XI-a seral, filiera tehnologică,
profilul tehnic, specializarea tehnician mecatronist;1 clasă a-IX-a frecvenţă redusă,
filiera tehnologică, profilul tehnic, specializarea tehnician mecatronist; 1 clasă a-XI-a
frecvenţă redusă, filiera tehnologică, profilul tehnic, specializarea tehnician în
industria textilă (planul de şcolarizare a fost realizat 100%);
- şcoala postliceală anul I: 1 clasă domeniul economic, calificarea profesională agent
vamal; 1 clasă asistenţă socială şi asistenţă pedagogică, calificarea profesionlă asistent
medical generalist.
Cu toate că planul de şcolarizare a fost realizat în proporţie de 70%, datorită
formelor variate de şcolarizare, «Colegiul Tehnic general David Praporgescu» cu cei
aproximativ 1050 de elevi, rămîne instituţia de învăţămînt liceal cea mai mare din
localitate.
Printre revistele şcolare se numără revista «Zburătorul», publicaţie care a luat fiinţă
în mai 2002,revistă structurată pe trei secţiuni: cronica şcolii, creaţii ale elevilor şi ale
profesorilor, articole de specialitate şi metodico - ştiinţifice ale cadrelor didactice.
Această publicaţie primeşte la etapa judeţeană a «Concursului de Reviste Şcolare» în
luna martie 2008 premiul I.
Revista «Zburătorul» a fost editată trei ani la redacţia ziarului «Teleormanul», apoi
la S.C.«Tipoalex» S.A., Alexandria, iar în mai 2006, în urma demersurilor făcute de
«Colegiul Tehnic General David Praporgescu» obţine ISSN-ul (1842-1261).

96
 Totodată a fost folosită şi ca mijloc de popularizare a ofertei educaţionale pentru
acest liceu şi apare anual odată cu Simpozionul Naţional «Şcoala Noastră».
În anul 1994 la iniţiativa «Comisiei diriginţilor» ia fiinţă simpozionul «Şcoala
noastră». La zece ani de la înfiinţăre, în anul 2004, acest simpozion devine judeţean,
pentru ca în anul 2008, în baza avizului acordat de M.Ed.C.T. să devină naţional, iar
locul de desfăşurare este «Sala de conferinţe a Consiliului Municipal Turnu
Măgurele»
Foto11 : Colegiul Tehnic “ General David Praporgescu”

Foto1 2 : Colegiul Tehnic “ General David Praporgescu”

96
 «Liceul Teoretic Marin Preda»

Potrivit istoriei oficiale a şcolii această unitate a fost înfiinţată în anul 1920. În
acest an îşi începe activitatea în Turnu Măgurele «Şcoala Normală de Fete Nicolae
Racotă». Numele îi este atribuit de parlamentarul liberal care a susţinut înfiinţarea
acestei instituţii.
Timp de 16 ani (1920-1936) a funcţionat într-o clădire de pe strada Castanilor, după
care a fost mutată la Piteşti. Oparte a ei devine şcoală de meserii, păstrînd acest profil
pînă în anul 1948. În acest an redevine şcoală pedagogică. Localul şcolii se afla pe
strada Independenţei.
În perioada 1968-1964 funcţionează iar ca şcoală de meserii, iar un an mai tîrziu în
1965 este reînfiinţată ca şcoală pedagogică pe lîngă «Liceul Unirea».
La sfîrşitul anului 1965 această instituţie de învăţămînt este mutată pe strada
Cetatea Turnu, într-un local nou, cu un nou nume «Liceul Pedagogic», singurul din
judeţ. Timp de 18 ani (1965-1983) a oferit pentru piaţa muncii educatoare şi învăţători
cu un nivel ridicat de pregătire.

96
 La începutil anilor ’80 «Liceul Pedagogic» este desfiinţat, anii II, III, IV merg în
lichidare, iar secţia de filologie este mutată la «Liceul nr.1» Alexandria.
«Liceul Pedagogic» din acea perioadă avea secţii de educatoare şi învăţători,
dispunea de 16 săli de clasă, 3 laboratoare şi 7 cabinete cele mai moderne din judeţ
pentru acea perioadă, cor de cameră, cor pe voci egale, taraf, echipe de volei şi
gimnastică ritmică, internat (400 de locuri), cantină. Internatul şi cantina se aflau pe
strada Mihai Eminescu.
Pentru practică pedagogică liceul dispunea de unităţi şcolare de aplicatii.
În anul 1983, odată cu mutarea secţiei pedagogice la Alexandria, această instituţie
de învăţămînt devine «Liceul Industrial nr 2», fiind patronată de « Inteprinderea de
Utilaj Chimic». După anul 1989 se transformă în liceu teoretic, «Liceul Teoretic nr
2», iar în anul 1995, dominante fiind profilurile umaniste, îşi schimbă din nou
denumirea în «Liceul Teoretic Marin Preda».
Evoluţia numărului de elevi după desfiinţarea secţiei pedagogice a fost următoarea:
în anul şcolar 1985-1986, 954 de elevi; 1987-1988, 1015 de elevi; 1987-1988, 1034
de elevi. Această creştere a numărului de elevi a durat pînă în anul şcolar 1989-1990
cînd ajunge la 1050, după care scade uşor numărul de clase la liceu, deci şi numărul
elevilor.
În anul 1992 prin unirea cu «Şcoala cu clasele I-VIII nr.5» care funcţiona în aceeaşi
clădire, numărul total de elevi va creşte pentru o scurtă vreme, astfel că în prezent pe
cele trei cicluri de învăţămînt, primar, gimnazial şi liceal, numărul populaţiei şcolare
este aproximativ la nivelul anului 1990 , cînd exista doar liceu. Deci datorită acestui
fenomen în această unitate de învăţămînt există astăzi clasele I-XII.
În anul şcolar 1999-2000 erau 1620 de elevi.
În anul şcolar 2003-2004 era în total un număr de 1430 de elevi si 82 de cadre
didactice astfel:
- ciclul primar: 17 clase, 410 elevi, 17 învăţători;
-ciclul gimnazial: 20 clase, 539 elevi şi 34 profesori;
-ciclul liceal: 19 clase, 418 elevi şi 31 profesori.
În anul şcolar 2004-2005 erau în total 1193 de elevi şi un număr mai mic de cadre
didactice faţă de anul anterior,71 astfel:
-ciclul primar: 353 elevi, 17 învăţători, 17 clase;
-ciclul gimnazial: 400 elevi, 30 profesori, 17 clase;

96
-ciclul liceal: 440 elevi, 24 profesori, 16 clase;
În anul şcolar 2005-2006 era în total un număr de 1206 de elevi şi 70 de cadre
didactice astfel:
-ciclul primar:361 elevi, 17 învăţători,17 clase;
-ciclul gimnazial: 404 elevi; 29 profeseri, 16 clase;
-ciclul liceal: 442 elevi, 24 profesori, 16 clase.
Începînd cu anul şcolar 2007-2008, scade numărul cadrelor didactice din ciclul
primar, ajungînd la 14.
Se poate observa că «Liceul Marin Preda» se confruntă cu mari dificultăţi în ceea
ce priveşte populaţia şcolară în special la ciclul gimnazial. La clasa a V a rămîn foarte
puţini elevi la clasă, mulţi dintre ei se transferă la «Colegiul Naţional Unirea» sau la
«Şcoala cu clasele I-VIII nr 1» Turnu Măgurele, iar din această cauză multe clase se
unesc. La liceu situaţia este mai bună, aici se transferă melevi de la alte licee din zonă.
În prezent această instituţie de învăţămînt dispune de 27 săli de curs, 4 laboratoare,
5 cabinete, o bibliotecă, o sală de sport modernă construită recent din fonduri
guvernamentale.
Deasemenea elevii s-au remarcat la olimpiade şi concursuri judeţene şi naţionale
obţinînd numeroase premii şi menţiuni, astfel în ultimii zece ani la olimpiadele
naţionale au fost 10 premii I, 5 premii II, 4 premii III, 13 premii speciale, 30 de
menţiuni.
La faza internaţională a olimpiadei de desen ţinută la Paris, elevii au cîştigat o
medalie de aur şi o medali de bronz. La această disciplină elevii s-au remarcat la toate
concursurile naţionale.
La examenele de capacitate şi apoi la tezele unice procentul de promovabilitate a
fost de peste 90%, chiar 100% în anul 2002.
La examenele de bacalaureat din ultimii 10 ani promovabilitatea a fost deasemenea
ridicată de peste 90%, chiar 100% în anul 2002.
Se poate observa că anul şcolar 2001-2002 a fost anul cu cele mai bune rezultate
atît la ciclul gimnazial cît şi la cel liceal.
În prezent «Liceul Marin Preda» pentru clasele IX- XII oferă specializările:
filologie, limbi moderne, ştiinţe socio-umane, matematică-informatică.
De-a lungul timpului, «Liceul Marin Preda» a fost vizitat de numeroase
personalităţi printre care poetul Grigore Vieru, academicianul Marin Sorescu,

96
academicianul Eugen Simion şi alţii.

Foto13 : Liceul Teoretic “ Mărin Preda”

96
Foto 14: Liceul Teoretic “ Mărin Preda”

«Grup Şcolar Sfîntul Haralambie»

În anii ’20 ai secolului trecut, negustorii din Turnu Măgurele au luat iniţativa
înfiinţării unui liceu cu profil economic, astfel pe 10 octombrie 1925 a luat naştere
«Şcoala Superioară de Comerţ».
La început şcoala era finanţată din banii daţi de judeţ, de primăria oraşului şi din
taxele elevilor.
Primul local al şcolii a fost hotelul Traian, aflat la intersecţia străzilor Căpitan
Stănculescu şi Independenţei (în prezent clădirea a fost demolată).
În anul 1935 «Şcoala Superioară de Comerţ» se transformă în «Liceul Comercial».
În anul următor această instituţie se mută în localul de pe strada Oituz în locul
«Liceului Sfîntul Haralambie» care preluase clădirea şcolii pedagogice.
După reforma învăţămîntului din anul 1948, «Liceul Comercial» a fost transformat
în «Şcoala Medie Mixtă de Comerţ», ultima promoţie terminînd cursurile în anul

96
şcolar 1951-1952. În paralel a funcţionat după anul 1948 «Şcoala Medie Tehnică
Agricolă» care pregătea tehnicieni agricali, horticultori, tractorişti.
În perioada 1955-1962 apare «Şcoala Tehnică de Contabilitate Agricolă», un grup
şcolar format din: şcoala profesională de ucenici horticultori, şcoala profesională de
ucenici mecanici, şcoala tehnică de contabilitate agricolă.
Între anii 1962-1966 această instituţie de învăţămînt suferă o serie de transformări,
astfel că din anul 1961 pînă în anul 1964 apare o şcoală de maiştri agricoli, iar în anul
1966 se adaugă liceul agricol cu specializările: contabilitate, merceologie agricolă,
îmbunătăţiri funciare. Mai tîrziu liceul agricaol devine liceu agroindustrial.
Începînd cu anul 1958 au fost şcolarizaţi prin cursuri de scurtă duratăşi ucenici la
locul de muncă, un număr mare de specialişti necesari unităţilor agricole din zonă:
contabili, mecanici agricoli, motopompişti, crescători de animale. Liceul a primit în
folosinţă şi o clădire de pe şoseaua Alexandriei, unde a fost instalat căminul de fete.
In anul 1968, clădirea de pe strada Oituz este extinsă, iar la subsol se amenajează
două săli de clasă. Ulterior în aceeaşi curte se construieşte şi internatul. Tot în aceeaşi
perioadă liceul primeşte o serie de clădiri (fostul grajd al Camerei de Comerţ si fostul
grajd al Întreprinderii de Gospodărire a Oraşului), terenuri agricole, ferme, în care
elevii vor efectua practica agricolă.
În anul 1999 această unitate şcolară primeşte denumirea de «Grup Şcolar Sfîntul
Haralambie».
Rezultatele obţinute de elevi pînă in anul 1990 au fost satisfăcătoare atît la
disciplinele de specialitate cît şi la celelalte, iar o parte din ei au urmat şi o treaptă de
învăţămînt superioară (între anii 1973-1975, 35 de absolvenţi au fost admişi la
facultăţi de specialitate).
La olimpiadele şi concursurile naţionale au obţinut diverse premii la concursurile
de meserii fitotehnie sau întreceri sportive.
Tot în aceeaşi perioadă se remarcă «Cineclubul liceului», cu filme didactice de
desen animat (locul I, pe ţară, în anul 1980 cu desenul animat «Circuitul motorului în
patru timpi»).
După anii ’90 cele mai bune rezultate au fost obţinute de elevii de la profilul
economic (cea mai căutată secţie şi astăzi) şi cei de la profilul veterinar ( 10% dintre
absolventi urmează învăţămîntul superior de specialitate).

96
 Neatractive pentru elevi sînt celelalte profiluri agricole, care s-au păstrat şi după
anul 1990, deşi agricultura românească a suferit o serie de transformări, prin
retrocedarea pămîntului la populaţie.
La examenul de bacalaureat din anul 2007, sesiunea iunie-iulie, s-au înscris 156 de
candidaţi si au promovat doar 22%. Procentul de promovabilitate al examenului de
bacalaureat a fost mai ridicat în sesiunea august-septembrie.
În prezent şcoala dispune de următoarea bază materială: 8 cabinete, 3 laboratoare,
ateliere de lăcătuşerie şi strungărie, sală de sport, mijloace de instruire auto (un
autoturism, 3 tractoare), internat şi cantină, fermă agricolă (terenuri arabil-9 hectare,
construcţii zootehnice – 0,7 hectare, pomi fructiferi, colecţie horticolă şi floricolă –
0,3hectare, sistem de maşini agricole –6 tractoare U-650, o combină).
Personalul didactic este format în prezent din 75 de persoane, din care 37 titulari şi
restul suplinitori, 90% dintre ei calificaţi. Din totalul personalului didactic 29 dintre ei
au gradul didactic I, 4 gradul didactic II, 22 au definitivatul.
Evoluţia numărului de elevi va fi prezentată în tabelul următor:
Tabel nr.12. Evoluţia numărului de elevi la «Grup Şcolar Sfîntul Haralambie în
perioada 1968- 2006

An şcolar Nr.elevi An şcolar Nr elevi

1968-1969 687 1986-1987 1004
1970-1971 687 1989-1990 1020
1971-1972 729 2004-2005 762
1973-1974 535 2005-2006 742
1974-1975 488
1975-1976 701

Sursa: Arhiva «Grup Şcolar Sfîntul Haralambie» Turnu Măgurele

Din tabelul de mai sus se poate observa că numărul elevilor a cunoscut o creştere
uşoară pînă în anul şcolar 1971-1972, după care urmează o scădere mai accentuată
pînă în anul şcolar 1974-1975. Din anul 1975 populaţia şcolară se află într-o evoluţie
ascendentă pînă in anul 1990, cînd se atinge un maxim istoric de 1020 de elevi. Este
perioada în care toate unităţile de învăţămînt din Turnu Măgurele înregistrează cel mai
mare număr de elevi, datorită unui spor natural foarte ridicat, atît în municipiu cît şi în
satele din apropiere.

96
 După 1990, datorită scăderii natalităţii, a procesului de îmbătrînire a populaţiei, a
migraţiei, şi la «Grupul Şcolar Sfîntul Haralambie» ca şi la celelalte unităţi şcolare
apare fenomenul de scădere a numărului de elevi. Astfel în anul şcolar 2005-2006 a
avut un număr de 742 de elevi din care 487 de elevi la liceu şi 255 la S.A.M.
În prezent la acest liceu odată cu eliminarea examenului de capacitate şi
introducerea tezelor unice a scăzut foarte mult numărul elevilor de la forma de
învăţămînt S.A.M. neralizîndu-se planurile de şcolarizare.
La «Grupul Şcolar Sfîntul Haralambie» există profilurile:servicii, resurse, analiza
calităţii produselor alimentare,protecţia mediului, economic, veterinar, agricultură,
silvicultură pentru liceu, iar pentru S.A.M.: comerţ, turism şi alimentatie, cultura
plantelor de cîmp, mecanică agricolă, zootehnie, mecanic motoare, mecanic auto,
bucătar.
Foto 15: Grupul Şcolar “ Sfîntu Haralambie”

Foto16 : Grupul Şcolar “ Sfîntu Haralambie”

96
 «Seminarul Teologic Sfîntul Calinic»

Este cea mai nouă unitate de învăţămînt din localitatea Turnu Măgurele. Seminarul
a fost înfiinţat după 1990 ca urmare a cererii de preoţi pentru parohiile din zonă, astfel
că în anul 1991 îşi începe activitatea cu acordul «Ministerului Învăţămîntului» şi cu
binecuvîntarea «Patriarhiei Române». Seminarul a fost sprijinit de «Episcopia
Alexandriei şi Teleormanului», înfiinţată şi ea după 1990.
La început această instituţie de învăţămînt a avut un număr de trei clase (o clasă a-
XI-a, două clase a-IX-a), deci 90 de elevi.Aceşti elevi proveneau din toată ţara şi

96
fuseseră selectaţi în urma unor probe eliminatorii (muzică, religie) şi a examenului de
admitere în liceu.
În perioada 1992-1996, I.S.J. Teleorman, cu acordul Episcopiei Alexandriei şi
Teleormanului, a aprobat patru clase a 28 de elevi, ca urmare a solicitărilor de preoţi
venite din judeţul Teleorman, dar şi din alte judeţe vecine.
Rezultatele la olimpiadele naţionale cu specific teologic au fost meritorii: locul I în
anul 1992 şi anul 1994 la Dogmatică, menţiuni pînă în anul 2004 la Dogmatică şi
Noul Testament în anul 2004.
Rezultatele elevilor la examenul de bacalaureat au fost bune şi foarte bune pînă în
anul 2005, procentul de promovabilitate fiind de 85-90%, iar cei mai mulţi absolvenţi
au urmat cursuri superioare de specialitate. După anul şcolar 2004-2005 procentul de
promovabilitate la bacalaureat a scăzut la 70-75%, seminarul confruntîndu-se cu
generaţii din ce în ce mai slabe ca nivel de pregătire.
Pînă în anul şcolar 2003-2004 seminarul a avut o durată de şcolarizare de cinci ani,
iar ulterior, în anul şcolar 2004-2005 va fi transformat în «Liceu Teologic» cu o durată
a cursurilor de patru ani.
La început după obţinerea atestatului profesional şi promovarea examenului de
bacalaureat, absolvenţii seminarului puteau deveni preoţi în mediul rural şi erau
promovaţi numai dacă urmau cursurile Facultăţii de Teologie şi obţineau diploma de
licenţă. În prezent situaţia este diferită, absolvenţii liceului teologic devin preoţi doar
dacă îşi continuă pregătirea ulterioară cu studii superioare de specialitate.
Pînă în anul şcolar 2000-2001 această instituţie de învăţămînt a funcţionat în corpul
vechi al «Colegiului Naţional Unirea», după care în anul şcolar următor se mută în
clădirea nouă al aceluiaşi colegiu.
Colectivul didactic este format din preoţi (pentru materiile de specialitate) şi din
profesori pentru materiile laice, care îşi complentează norma didactică la alte şcoli din
localitate.
În primii ani de funcţionare ai seminarului s-au format mai multe clase a-IX-a,
astfel din anul 1991 pînă în anul 1994 au fost realizate patru clase de a-IX-a, cîte trei
din anul 1995 pînă in anul 1996, iar apoi numărul acestora a scăzut în perioada 1997-
1999 la două clase. Din anul 2000 şi pînă în prezent numărul claselor şi deci al
elevilor se reduce, planul de şcolarizare fiind de o clasă a-IX-a, datorită acopririi
parohiilor din zonă cu preoţi, dar şi datorită scăderii populatiei şcolare.

96
 În prezent la liceul teologic sînt doar patru clase, iar numărul elevilor este în medie
de 20 pentru fiecare clasă.

Armonizarea învăţămîntului românesc cu exigenţele specific europene în

sensul stabilirii unei corelaţii între nevoile constatate la nivelul de piaţă a muncii
a comunităţii locale şi oferta educaţională a instituţiilor de profil.

După 1989 şi pînă în prezent învăţămîntul românesc traversează o criză care pare
că nu se mai termină, reforme după reforme de adaptare mai mult sau mai puţin la
legile europene, schimbate de fiecare dată cu schimbările politice. Din această cauză
pare că nu există la nivel naţional şi deci nici în Turnu Măgurele o compatibilitate
între necesarul de forţă de muncă şi oferta educaţională. În cele mai multe cazuri
datorită lipsei fondurilor în cele mai multe şcoli se pune accentul pe cunoştiinţele
teoretice şi mai puţin pe cele practice. În asemenea condiţii absolvenţii de liceu sînt
puşi în situaţia de a nu avea o bază abilităţiilor practice la angajare. Totuşi pentru a
supravieţui şcolile tehnice încearcă să introducă specializări care se caută astăzi pe
piaţa muncii (construcţii, textile, contabilitate, ospătari, veterinari, protecţia
mediului), dar multe din ele rămîn neatractive pentru absolvenţii de gimnaziu, mulţi
dintre aceştia orientîndu-se spre liceele teoretice, pentru ca apoi să urmeze un
învăţămînt particular cu taxă care este mai puţin pretenţios, la distanţă. Din acestă
cauză pe piaţa muncii apar absolvenţi ai învăţămîntului superior care nu pot face faţă
cerinţelor de piaţă a muncii.
În localitatea Turnu Măgurele toate liceele, în special cele tehnice, încearcă să se
adapteze la exigenţele europene.
La «Colegiul Tehnic General David Praporgescu» în sprijinul elevilor de la profilul
servicii, pentru practica pedagogică s-a realizat cu fonduri Phare în valoare de peste
300.000 de euro, reabilitarea cantinei şcolii, fiind în prezent cea mai modernă din
judeţ.
În sprijinul elevilor sportivi în luna decembrie a anului 2007 prin hotărîre de guvern
pentru reabilitarea sălii de sport au fost alocaţi 180.000 RON. Tot această instituţie de
învăţămînt a propus un proiect de realizare a unui campus şcolar.
Strategia de dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung propusă de primăria
municipiului privind învăţămîntul turnean este destul de promiţătoare:

96
-«Colegiul Naţional Unirea» - consolidare;
-«Liceul Teoretic Marin Preda» - consolidare;
-«Grup Şcolar Sfîntul Haralambie» -consolidare sala de sport;
-«Şcoala cu clasele I-VIII Mircea cel Bătrîn» - consolidare sala de sport;
-reabilitarea terenurilor de sport existente şi amenajarea unor noi terenuri;
-amenajarea unor bazine de înot în incintele unităţilor de învăţămînt unde există teren
disponibil şi posibilitatea de racordare la utilităţi (mulţi elevi din oraş fac parte din
lotul naţional de Kaiac);
-reabilitarea căminelor pentru elevi;
-realizarea unui sistem integrat de monitorizare şi pază a instituţiilor de învăţămînt;
-înfiinţarea unor cabinete medicale şcolare şi a cabinetelor de consiliere psihologică
pentru elevi;
-dotarea cu mobilier nou, echipamente educaţionale şi fond de carte pentru clase şi
laboratoare;
-creşterea numărului de elevi asistaţi în Centrul de Zi pentru Elevi;
- şcolile şi grădiniţele din cartierele Odaia şi Măgurele, reabilitări imobile, amenajări
curţi, terenuri de sport şi racordări la reţele de apă, canalizare, termoficare.
Măcar o parte din aceste proiecte dacă vor fi realizate vor duce la o mai bună
desfăşurare a învăţămîntului turnean.

96
 Activităţi didactice extraşcolare

Activităţile turistice şcolare sînt activităţi didactice polivalente, care pot fi

proiectate şi organizate de profesor sub formă de călătorii pe anumite distanţe şi în
anumite spaţii, cu o durată limitată.
În timpul unei activităţi turistice şcolare elevul îndeplineşte rolul de turist, pentru că
se deplasează în afara domiciliului său, în scopul recreerii pe plan spiritual, pentru
cunoaşterea unor fapte noi şi a refacerii psiho-fizice, iar profesorul are rolul de ghid,
pentru că el conduce şi îndrumă elevii pe parcursul activităţii.
Turismul şcolar se diferenţiază după anumite criterii, în tipuri şi forme, care vizează
scpul, distanţa, durata, zona de provenienţă, mijlocul de transport, sezonul, numărul
participanţilor.
Forma de organizare este criteriul ce diferenţiază activităţile turistice şcolare în
tipuri distincte:plimbarea, vizita, drumeţia, excursia.
Vizita este o deplasare cu o durată ce cel mult o zi, în scopul cunoaşterii unei
localităţi, unităţi economice, muzeu, monument natural sau istoric. Ne vom opri la
vizitarea ofertei educaţionale care se organizează anual la «Liceul Teoretic Marin
Preda». La acest eveniment participă toate unităţiile de învăţămînt liceal din
municipiul Turnu Măgurele. Scopul urmărit este de a se pune la dispoziţia
beneficiarilor direcţi ai formelor de învăţămînt o gamă cît mai cuprinzătoare de
informaţii referitoare la posibilităţiile pe care le oferă sistemul de învăţămînt din ciclul
liceal.

Planul vizitei:

Vizitarea ofertei educaţionale - «Liceul Teoretic Marin Preda»

Aprilie – 2009

-Data : aprilie 2009;

-clasa : a VIII a;
-tema: Oferta educaţională pentru anul şcolar 2009-2010;

96
-locul de desfăşurare: «Liceul Teoretic Marin Preda»;
-durata vizitei: două ore, după cursuri;
-scopul vizitei: punerea la dispoziţia elevilor clasei a VIII a unei game cît mai
cuprinzătoare de informaţii referitoare la posibilităţiile pe care le oferă sistemul de
învăţămînt din ciclul liceal;
-obiective operaţionale: toţi elevii vor fi capabili:
- să identifice instituţiile de învăţămînt din ciclul liceal existente în localitatea
Turnu Măgurele, în condiţiile prezentării acestor şcoli de către un personal calificat;
- să obţină informaţii despre specificul fiecărui liceu din localitate, în vederea
continuării studiilor;
- să selecteze acele instituţii de învăţămînt care le consideră atractive în vederea
înscrierii la clasa a IX a.
- organizarea acţiunii: Pentru organizarea vizitei profesorul trebuie să obţină mai întîi
aprobarea din partea directorului şcolii, apoi aprobarea din partea directorului
obiectivului care va fi organizatorul «Ofertei Educaţionale», adică «Liceul Teoretic
Marin Preda». După ce obţine ce obţine aceste aprobări, profesorul se deplasează
personal înaintea vizitei la obiectivul ales şi va comunica: data şi ora sosirii, numărul
de elevi. A treia etapă presupune informarea elevilor asupra obiectivului care va fi
vizitat, asupra obiectivelor vizate prin această activitate, locul şi ora plecării şi
întoarcerii, durata vizitei, măsurile de protecţie şi regulile pe care trebuie să le
respecte (să nu părăsească grupul sau să se oprească fără aprobarea profesorului, să nu
facă gălăgie, să fie atenţi la informaţiile primite, să nu atingă utilajele, calculatoarele,
panourile).
Pe parcursul etapei a treia de organizare a vizitei, elevii clasei a VIII a notează
informaţiile primite de la profesor.
- desfăşurarea vizitei propriuzise: În timpul desfăşurării vizitei, elevii îşi notează
aspectele esenţiale şi unele detalii, formulează întrbări.
- evaluarea vizitei: După vizită informaţiile vor fi prelucrate de către profesor şi elevi
sub forma unor analize, discuţii, dezbateri.
Se analizează în special fiecare liceu în parte cu posibilităţiile pe care le oferă
elevilor, punînd în balanţă avantajele şi dezavantajele pe care le au aceste instituţii de
învăţămint, dar şi raportul dintre exigenţele fiecărei instituţii şi puterea de muncă a
fiecărui elev.

96
 Excursia este o călătorie cu o durată de cel puţin o zi, efectuată în afara localităţii
de reşedinţă cu un mijloc de transport, avînd ca scop recreerea, vizitarea, informarea,
studierea.
În funcţie de sarcina didactică fundamentală, se pot determina următoarele tipuri de
excursii:
1. excursii introductive, organizate înaintea predării unui capitol sau teme, cu scopul
de a-i pregăti pe elevi pentru înţelegerea şi asimilarea cunoştiinţelor ce se vor
preda;
2. excursii şi vizite organizate în vederea comunicării de noi cunoştiinţe;
3. excursii finale (de consolidare şi fixare)- se organizează după încheierea predării
unui capitol sau teme, scopul fundamental fiind de concretizare a cunoştiinţelor
predate, de sistematizare şi fixare

Planul excursiei:

1. ORGANIZAREA EXCURSIEI
-tema: Zona portului Turnu Măgurele şi ruinele cetăţii Turnu;
-traseul: Turnu Măgurele- Portul Turnu Măgurele- Cetatea Turnu-Turnu Măgurele;
-oblectivele generale:
o1) stimularea dorinţei de cunoaştere a principalelor caracteristici geografice a
localităţii natale;
o2) consolidarea cunoştiinţelor geografice dobîndite la orele de curs;
o3) dezvoltarea simţului practic şi a spiritului ştiinţific;
atragerea elevilor către obiectul geografie.
-mijloc de transport: microbuz;
-durata excursiei: o zi;
-costul excursiei:10 Ron;
-stabilirea activităţilor practice:
a)observarea principalelor caracteristici privind relieful în zona localităţii şi zona
portuară;
b)observarea zonei economice portuare;
c)vizitarea ruinelor romane ale Cetăţii Turnu.

96
 Tot în această etapă elevii au fost pregătiţi pentru desfăşurarea excursiei:li se
comunică ora şi locul plecării (ora 9), ora sosirii (ora 18);li se comunică costul şi
mijlocul de transport, obiectivele excursiei;li se recomandă echipamentul necesar
(îmbrăcăminte, încălţăminte uşoară, lejeră, de preferinţă nu nouă, rucsac cu hrană rece
şi apă); li se citeşte regulamentul de desfăşurare şi organizare a excursiei pe care apoi
elevii îl semnează.

2. DESFĂŞURAREA EXCURSIEI :
La plecarea în excursie profesorul are asupra sa tabelul nominal cu elevii
participanţi, preferabil şi delegaţia emisă de Inspectoratul Şcolar Judeţean
Teleorman.
Înainte de plecare profesorul va verifica prezenţa elevilor şi a echipamentului.
Pe parcursul derulării activităţi, elevii îşi vor nota anumite informaţii şi observaţii,
care urmează să fie utilizate într-un material ce va fi prelucrat la clasă.
Nu trebuie neglijaţi elevii mai timizi. Profesorul le va da sarcini pe care le pot
îndeplini,îi va ajuta să nu se izoleze, să nu se simtă neajutoraţi.
Desfăşurarea propriu zise a excursiei:
Plecarea se va face din parcul central la ora 9.
Se parcurge traseul Turnu Măgurele-portul Turnu Măgurele cu microbuzul. Pe
acest traseu li se comunică elevilor sarcinile pe care le au de îndeplinit: să
urmărească principalele caracteristici ale reliefului din jurul localităţii, apoi odată
ajunşi în zona portului li se atrage atenţia să urmărească Valea Dunării pe cele
două maluri românesc şi bulgăresc. În port elevii vor lucra pe grupe, fiecare grupă
avînd cîte un lider. Toţi elevii vor observa îndrumaţi de profesor, portul Turnu
Măgurele şi obiectivele economice, li se vor da anumite explicaţii.
Între ora 11-11.30 elevii vor avea o mică pauză de masă.
După pauza de masă grupul de elevi condus de profesor parcurge traseul din
portul Turnu Măgurele către ruinele cetăţii pe jos în aproximativ o oră.În timpul
deplasării elevii vor observa poziţia oraşului în raport cu fosta cetate, elementele
de relief, aşezarea ruinelor faţă de Dunăre şi Olt. Ajunşi la cetate, profesorul le
descrie pe scurt istoria cetăţii, importanţa acesteia ca aşezare dunăreană,
evenimentele care au dus la revenirea cetăţii Turnu la Ţara Românească.
Deasemenea le vor fi prezentate principalele lucrări arheologice făcute de-a lungul

96
 timpului. Pe baza informaţiilor primite fiecare grupă va analiza cetatea şi va
completa o fişă de observaţii.
La întoarcerea de la acest obiectiv istoric, elevii vor mai parcurge o mică distanţă
pe jos, apoi vor fi preluaţi de microbuz către parcul central, unde vor sosi
aproximativ în jurul orei 19.
3.Evaluarea.Întorşi la şcoală, elevii vor prezenta materialele realizate sau adunate de
ei (fotografii,fişele de observaţii), îşi vor exprima părerea legată de această excursie,
scoţînd în evidenţă atît punctele tari cît şi pe cele slabe.
Excursia trebuie înţeleasă ca o formă de activitate cu ajutorul căreia elevii
dobîndesc cunoştiinţe, prin perceperea directă a fenimenelor şi proceselor studiate.
Deplasările în teren au valoare deosebităpentru dezvoltarea spiritului de observaţie şi
a capacităţii de îmbinare a teoriei cu practica. Astfel observaţiile făcute direct în
natură dau posibilitatea elevilor să ajungă la reprezentări clare asupra obiectelor şi
fenomenelor geografice, să precizeze raporturile de cauzalitate şi corelaţiile dintre ele.
Contactul cu natura produce copiilor o impresie puternică, lasă urme adînci în
amintirea lor, le trezeşte sentimentul de dragoste pentru natura înconjurătoare.
Această activitate stimulează curiozitatea, lucru observat în cadrul unor discuţii sau
dezbateri organizate în urma unei excursii.
Elevii găsesc argumente şi dau soluţii în rezolvarea aspectelor practice.de exemplu
elevii observînd combinatul chimic, inspirînd aerul înţepător, elevii poartă o discuţie
legată de poluare şi de soluţiile legate de protejarea mediului. Deasemenea vizitînd şi
cetatea Turnu, ei sesizează imediat starea de degradare în care aceasta se află, fiind
lăsată în paragină şi nevalorificată de către autorităţi, şi vin fiecare cu soluţii.
Pe de altă parte, excursia reprezintă o modalitate de aplicare a cunoştiinţelor
dobîndite pe teren în cadrul unor lecţii de recapitulare finală sau poate preceda o temă
sau un capitol, pentru ca elevii să intuiască lecţiile care urmează şi o parte din
conţinuturile lor.
Ele conferă oportunitatea realizării în orizontul local a diferitelor exerciţii şi
aplicaţii cum ar fi: observaţii hidrografice sau asupra reliefului, a vegetaţiei, faunei, a
aşezărilor sau asupra dezvoltării economice, aprecierea distanţelor, analiza rocilor din
anumite perimetre etc. Se pot întocmi schite panoramice cu reprezentarea
principalelor elemente existente într-o regiune.

96
 Fişă de lucru
I.Completaţi spaţiile punctate cu informaţia corectă:
1. Pe traseul Turnu Măgurele- portul Turnu Măgurele ce se întîmplă cu altitudinea
reliefului? Argumentaţi răspunsul.
Răspuns…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………
2. Urmăriţi Valea Dunării pe cele două maluri: bulgăresc şi românesc. Ce observaţi?
Răspuns…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
……………………………………

96
3. Combinatul chimic a fost amplasat în localitatea Turnu Măgurele, pe Valea Dunării,
deşi nu sînt materii prime în apropiere
deoarece…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………
4. Inspiraţi adînc.Cum vi se pare calitatea aerului în apropierea combinatului chimic?
Răspuns…………………………………………………………………………………
………………
5. Rolul perdelei forestiere din jurul acestui obiectiv economic este acela de a
…………………………………………………………………………………………
…
6. Importanţa portului pentru municipiul Turnu Măgurele este următoarea:
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………..
7. Oraşul pereche situat pe malul bulgăresc se numeşte…………………..

Chestionar

1. Ce impresie v-a făcut vizitarea cetăţii Turnu?

Răspuns…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
2. Ce consideraţi că ar trebui făcut în vederea facilitării accesului publicului vizitator
la ruinele cetăţii ?
Răspuns…………………………………………………………………………………
….. ……………………………………………………………………………………...

Foto 1 : Cetatea Turnu

96
3. Vreme de 400 de ani Cetatea Turnu s-a aflat sub stăpînire:
a) turceasca
b) rusească
c) austriacă
4. Cum consideraţi că pot fi puse în valoare ruinele acestei cetăţi?
Răspuns…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………….
5. Precizaţi de ce municipiul Turnu Măgurele nu a fost construit pe amplasamentul
cetăţii Turnu.
Răspuns…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………..

Foto 2 : Cetatea Turnu (aplicaţie practică)

96
 Prin exersarea spiritului de observaţie în excursii, drumeţii sau vizite, copilul îşi
dezvoltă gîndirea creatoare şi spiritul de investigaţie. Astfel de activităţi îi cultivă
imaginaţia, îi înbogăţesc cunoştiinţele, pornind de la ceea ce vede în mod concret, îi
dezvoltă interesul de a cunoaşte.
Observarea dirijată a fenomenelor, proceselor şi elementelor din natură,ori din
muzee, grădini botanice, obiective economice diferite tîrguri etc., permite elevilor
formarea unor reprezentări corecte despre cele observate, precum şi consolidarea
cunoştiinţelor dobîndite în clasă.
În final copilul înţelege necesitatea ocrotirii mediului şi importanţa aplicării
cunoştiinţelor în practică.
Geografia participă prin obiectivele sale generale şi specifice, sub aspect formal, la
dezvoltarea potenţialului nativ intelectual şi, sub aspect informal, la asimilarea
valorilor culturale, acestea reprezentînd scopurile generale ale educaţiei.
Educatorul trebuie să fie conştient de rolul şi importanţa misiunii pe care îsi
propune să o realizeze. Adaptarea sa creativă şi nu pasivă la condiţiile oferite de
mediul fizic şcolar constituie o necesitate stringentă şi contribuie la înfăptuirea unui
act didactic de calitate.

PROGRAMA PENTRU CURS OPŢIONAL

96
 DE GEOGRAFIE LOCALĂ

Denumirea opţionalului – Geografia localităţii Turnu Măgurele

Tipul opţionalului – opţional ca disciplină nouă
Aria curiculară – Om şi societate
Clasa a XI a
Durata – un an şcolar
Număr de ore – o oră pe săptămînă
Unitatea de învăţămînt – Colegiul Tehnic General David Praporgescu
Localitatea – Turnu Măgurele
Judeţul – Teleorman
Profesor – Delcea Alice Elisabeta

Argument

Cursul opţional «Geografia localităţii Turnu Măgurele» îşi propune abordarea unor
teme de geografie locală prin care elevii să cunoască cele mai importante aspecte
fizico-geografice şi economico- geografice ale localităţii în care trăiesc şi învaţă. Este
necesar ca elevilor să li se formeze deprinderi şi atitudini privind folosirea surselor şi
izvoarelor geografice, dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare cu ceilalţi,
punerea în valoare a simţului de apartenenţă la o anumită zonă, dezvoltarea spiritului
de toleranţă etc.
Zona Turnu Măgurele este locuită din cele mai vechi timpuri, din paleolitic datînd
descoperirile arheologice de la Ciuperceni. Din timpul geto- dacilor avem
descoperirile de la Ciuperceni şi Turnu Măgurele, iar apoi din perioada romană
cetatea Turris.
Relieful domol de cîmpie, Valea Dunării, climatul blînd, vegetaţia de stepă şi
silvostepă cu pîlcuri de pădure în luncile rîurilor, populaţia şi economia localităţii sînt
cîteva probleme care vor fi tratate în acest curs opţional.
Localitatea Turnu Măgurele se remarcă şi prin oamenii de cultură şi ştiinţă pe care
I-a dat ţării şi lumii.
În prezent, din perspectiva integrării europene, municipiul devine un punct de
referinţă prin portul de la Dunăre. Odată cu dobîndirea acestei calităţi şi deci a

96
facilitării comunicaţiilor, s-au întărit şi diversificat relaţiile comerciale şi de
colaborare dintre localitatea Turnu Măgurele şi celelalte oraşe europene care
beneficiază de aceeaşi calitate.
Cunoscînd aceste repere, elevii învaţă să preţuiască trecutul istoric, cadrul natural şi
economic, să aprecieze prezentul şi să preţuiască viitorul acestui vechi oraş
teleormănean de pe malul Dunării.
Prin acest curs opţional se încearcă stimularea interesului elevilor pentru disciplina
geografie, formarea unor deprinderi pentru folosirea informaţiilor de specialitate şi
realizarea unor proiecte cu teme geografice privind localitatea Turnu Măgurele.

Competenţe generale

1. Utilizarea adecvată a terminologiei şi a limbajelor specifice pentru explicarea

mediului geografic.
2. Raportarea elementelor semnificative din societate, ştiinţă şi tehnologie la mediul
înconjurător ca întreg şi la sistemele sale componente.
3. Relaţionarea elementelor şi fenomenelor din natură şi din societate cu
reprezentările lor cartografice, grafice sau pe module.

Valori şi atitudini

1. Atitudinea pozitivă faţă de educaţie, cunoaştere, societate, cultură, civilizaţie;

2. Curiozitatea pentru explorarea realităţii înconjurătoare;
3. Respectul pentru diversitatea naturală şi umană;
4. Conservarea şi ocrotirea mediului de viaţă
5. Disponibilitatea pentru învăţarea permanentă, utilizînd metode şi tehnici
investigative.

Competenţe specifice

96
1. prezentarea în scris şi orală a aspecteleor definitorii referitoare la cadrul natural,
la resurse, la populaţie, economie,utilizînd corect şi coerent terminlogia specifică
domeniului;
2. Explicarea unei relaţii investigate (direct sau indirect), prin utilizarea limbajului
ştiinţific specific domeniului;
3. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător ca reflectare a fenomenelor
şi a proceselor studiate în cadrul ştiinţelor naturii;
4. Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice, pentru interpretarea şi
prezentarea unor relaţii observate;
5. Explicarea unor sisteme şi structuri umane referitoare la elementele sociale şi
culturale, pe baza informaţiilor obţinute prin diferite mijloace de documentare;
6. Elaborarea unor proiecte de dezvoltare teritorială care au elemente de geografie
socială, culturală şi economică;

Conţinuturi
1. Turnu Măgurele – poziţia geografică
1.1 Poziţia geografică a localităţii în cadrul
Europei, ţării, judeţului; principalele drumuri de acces către
municipiu.
3. Cele mai importante evenimente din istoria zonei Turnu Măgurele
2.1 Descoperirile arheologice din antichitate,
construirea cetăţii, ocuparea acesteia de către turci, întemeierea oraşului.
4. Turnu Măgurele prezentare fizico-geografică
4.1 Relieful
4.2 Clima
4.3 Vegetaţia şi fauna
4.4 Resursele naturale.
5. Populaţia.
5.1 Evoluţia numerică a populaţiei şi factorii care influenţează
această evoluţie.
4.2 Densitatea populaţiei.
4.3 Structura populaţiei.

96
6. Economia municipiului Turnu Măgurele.
6.1 Industria
6.2 Agricultura
6.3 Transporturile.
7. Turnu Măgurele şi dezvoltarea durabilă.
8. Învăţămînt, cultură, sănătate.
9. Principalele probleme legate de mediul înconjurător în municipiul Turnu
Măgurele.

Sugestii metodologice

- conexiunile care pot fi realizate cu alte discipline şcolare, la nivel orizontal ( la

aceeaşi clasă) şi vertical (în succesiunea claselor);
- realizarea instruirii în mod predominant (sau în mod exclusiv) în clasă;
- proiectarea instruirii într-o structură care să faciliteze parcurgerea sistematică a
sistemului de competenţe şi conţinuturi în unităţi de învăţare coerente evaluabile;
- facilitarea unei planificări calendaristice constructive şi proiectarea unităţilor de
învăţare semnificative în raport cu diviziunile interne ale programei;
- accentuarea dimensiunii pragmatice şi de evidenţiere a semnificaţiei utilităţii
învăţării geografiei, prin renunţarea la elementele tradiţionale ale geografiei
şcolare ( predominant enciclopediste şi descriptiviste, în care o atenţie deosebită
era acordată enumerării de regiuni, centre, denumiri, date informative).

Activităţi de învăţare

- exersarea terminologiei specifice, prin forme şi structuri atractive, cu un pronunţat

caracter inovativ (eseuri nestructurate, prezentări structurate, relaţionarea
informaţiei cartografice cu informaţia scrisă);
- raportarea terminologiei specifice la terminologia altor discipline şcolare, pentru
utilizarea corectă şi coerentă a acesteia, în situaţii diferite de învăţare şi de viaţă;
- utilizarea suporturilor cartografice şi grafice, pentru înţelegerea realităţii şi pentru
explicarea acesteia;

96
- utilizarea altor surse suplimentare diferite de instruire (atlase, fişe de lucru, caiete)
în structuri atractive, bazate pe o proiectare eficientă a instruirii, prin proiectarea
(planificarea) anuală şi proiectarea unităţilor de instruire;
- exersarea unor activităţi de învăţare care să faciliteze educatia permanentă, prin
practicarea unei metodologii transdisciplinare, a unor metode specifice altor
discipline;
- realizarea unor activităţi investigative minime;
- centrarea competenţelor şi a conţinuturilor pe elemente relevante şi de interes
actual din lumea contemporană ca întreg (dar cu precădere din spaţiul
extraeuropen);
- raportarea elementelor ofertate prin conţinuturi la domeniile şcolare oferite de alte
discipline (matematică, biologie, istorie, socio-umane) pentru sesizarea
caracterului obiectiv şi integrat al problematicii lumii contemporane.

Proiectarea instruirii

Activitatea anterioară desfăşurării procesului educaţional este cea de anticipare şi

proiectare a acestuia în componentele ei principale şi într-un mod foarte general.
Acest demers anticipativ are o deosebită importanţă şi semnificaţie deoarece poate
asigura premisele unei activităţi de calitate.
Activitatea de proiectare şi proiectele propriu – zise reprezintă interferenţa dintre
curriculum (prin documentele reglatoare) şi didactică (organizarea instruirii).
Planificarea calendaristică anuală (macroproiectare instruirii).
La clasele I-XII programa,, planificarea şi proiectarea utilizează conceptul de
competenţă (competenţe generale – urmărite pe întreg an şcolar pe clase – şi
competenţe specifice, pentru fiecare clasă ), iar la clasele V-VIII conceptul de obiectiv
de referinţă.
Planificarea anuală trebuie să pornească de la analiza şi lectura atentă a programei,
deci elementul determinant al organizării instruirii îl reprezintă programa şcolară şi nu
manualul sau altceva, iar din aceasta competenţele specifice nu conţinuturile.
Pentru elaborarea planificării anuale este recomandabilă parcurgerea următoarelor
etape:

96
- lectura atentă a programei şi înţelegereacaracterului determinant al competenţelor
specifice;
- asocierea dintre competenţe specifice şi conţinuturi; această asociere se face
dinspre conţinuturi, pentru a păstra ordinea logică internă a succesiunii acestora;
- împărţirea conţinuturilor pe unităţi de învăţare;
- stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare;
- alocarea resurselor de timp
Proiectarea unităţilor de învăţare.
Prin «unitate de învăţare» se înţelege o anumită structură tematică, reunită printr-o
coerenţă interioară vizibilă, uşor nominalizabilă, care vizează atingerea unui
ansamblu comun de competenţe specifice, si care permite realizarea unei instruiri
continuie; se finalizează printr-o evaluare. Deci unitatea de învăţare trebuie:
- să fie subordonată lecţiilor;
- să aibă o coerenţă;
- să fie relativ uşor şi simplu de delimitat;
- să vizeze atingerea aceloraşi competenţe specifice;
- să se finalizeze printr-o evaluare;
- să acopere resurse4 de timp comparabile între ele (care în principiu ar putea fi de
minimum 2 ore şi maxim de 7-8 ore).
Demersul proiectării unei unităţi de învăţare cuprinde
următoarele etape:
- identificarea şi denumirea unităţii de învăţare;
- identificarea competenţelor (dintre cele menţionate în planificare) şi notarea lor ca
atare ( 1; 1.2);
- selectarea conţinuturilor; în cadrul lor, conţinuturile din programă (notate în
planificare) pot fi detaliate sau pot avea anumite elemente care sporesc precizia;
- analiza resurselor (metode, materiale resurse de timp, elemente de management al
clasei, mediul educaţional, nivelul iniţial al elevilor);
- determinarea activităţilor de învăţare care utilizînd conţinuturile şi resursele
educaţionale selecţionate, pot duce la atingerea obiectivelor sau la formarea
competenţelor asumate;
- stabilirea instrumentelor de evaluare şi apoi construirea lor.

96
 Unitatea de învăţare poate fi sugerată de programă sau poate fi delimitată de cadrul
didactic care face macroproiectarea. Unităţile de învăţare pot să difere ca denumire,
întindere şi sarcini asumate, după resursele de timp sau chiar în cadrul unor resurse
fixe de timp, după alte criterii.
Pentru proiectarea unei unităţi de învăţare Consiliul Naţional pentru Curriculum
(C.N.P.) sugerează o anumită rubricaţie, care se găseşte şi în ghidurile
metodologice pentru gimnaziu şi liceu. Respectînd această rubricaţie şi urmărind
toate etapele de elaborare, în continuare va fi prezentată unitatea de învăţare
«Populaţia» a cursului opţional «Geografia localităţii Turnu Măgurele»:

Proiectarea unităţii de învăţare: Populaţia

Compe- Activităţi
Conţinuturi tenţe De Resurese Evaluare
specifice învăţare
Exersarea termino-
logiei specifice prin
Evoluţia forme şi structuri Planşe
numerică a 1. atractive; Reviste
populaţiei şi 4. Utilizarea suporturilor
factorii care 5. grafice, cartografice;
influenţează Realizarea unor
această activităţi de inves- Evaluare
evoluţie tigaţie minimă. orală
Utilizarea suporturi- Harta
4. lor,cartografice; densităţii
Densitatea 5. Relaţionarea infor- Judeţului Evaluare
populaţiei maţiei cartografice Teleorman Orală
cu informaţia scrisă (folie)

Structura 1. Planşe,
populaţiei 4. Idem Date, Evaluare
5. Tabele Orală
1. Elaborarea unui eseu Date Test

96
Recapitulare 6. structurat; tabele secven-
ţial scris

Unitatea de învăţare devine deci principalul obiect al proiectării. În această viziune

sugerată de structura internă a noului curriculumşi paradiagrama educaţională pe care
o propune, proiectarea unităţilor de învăţare, în această formă şi accepţiune este
suficientă. Nu se presupune în mod nemijlocit şi proiectarea unor unităţi elementare
de instruire cu o durată de aproximativ o oră (denumite lecţii). Deasemenea «părţile
componente ale unităţii de învăţare, nominalizate prin detalieri ale conţinuturilor, sînt
secvenţe subordonate, cu întinderi variabile de timp şi care, într-un sens foarte larg,
pot fi asimilate unor «lecţii» (sau părţi ale acestora) », Octavian Mândruţ.
În ţările cu un învăţămînt evoluat nu se realizează proiecte de lecţie de peste 4-5
decenii
În viziunea C.N.C. şi a secţiei de Curriculum din Institutul de Ştiinţe ale
Educaţieinu intrăproiectarea «lecţiilor»
Cu toate aceste argumente cei mai mulţi directori, inspectori consideră necesară
proiectarea lecţiilor, a planurilor de lecţie foarte detaliate, indiferent de pregătirea
profesională, de vechimea la catedră sau de gradele didactice dobîndite de-a lungul
timpului de un cadru didactic.
Deoarece tot timpul se cer aceste planuri de lecţie cu diverse ocazii (inspecţii
curente, inspecţii de acordare a gradelor didactice), voi prezenta un plan de lecţie
detaliat pentru subiectul «Evoluţia numerică a populaţiei şi factorii care influenţează
această evoluţie», din cadrul unităţii de învăţare «Populaţia»

plan de lecţie
clasa a XI a
obiectul – Geografie – Geografia localităţii Turnu Măgurele
subiectul – Evoluţia numerică a populaţiei şi factorii care
influenţează această evoluţie
tipul lecţiei – mixtă
competenţe specifece derivate – să analizeze cel puţin două
grafice cu privire la evoluţia populaţiei,de
pe planşele prezentate;

96
 - să descopere principalele probleme cu
care se confruntă municipiul Turnu
Măgurele,legate de mobilitatea populaţiei
în condiţiile vizionării filmului didactic;
- să calculeze ponderea populaţiei turnene
în totalul populaţiei judeţului, cunoscînd
numărul de locuitori pentru judeţul
Teleorman şi localitatea Turnu Măgurele
metode de învăţămînt- conversaţia, explicaţia pe baza
conţinutului unei planşe, a filmului
didactic; problematizarea,expunerea
mijloace de învăţămînt- planşe, reviste,
desfăşurarea lecţiei: Evoluţia numerică a populaţiei şi factorii
care influenţează această evoluţie.

Momentele Activitatea de predare- Strate-

lecţiei Învăţare gii Evaluare
Activitatea Activitatea
didactice
profesorului elevilor
Organizarea Pregătirea clasei, Pregătirea Obser- Atenţionări,
Clasei controlul caietelor şi a varea Aprecieri
(1min) prezenţei documentelor de
lucru
Verificarea Adresează Ascultă, Observarea
cunoştin- întrebări din gîndesc, Conver- Comportamen-
Ţelor lecţiile anteri- formulează saţia tului elevilor,
oare:«Turnu şi răspund analiza răs-
Măgurele-pre punsurilor
-zentare fizi-
co-geografică
Pregătirea Consideraţi că Da relieful neted,
aperceptivă aceste condiţii clima Conver-
natu- blîndă,terenu-rile saţia Idem
rale au favo- arabile,au per

96
 rizat popula- -mis locuirea
rea acestui acestui terito-
teritoriu? riu din antichi
-tate.
Anunţarea Precizează Ascultă, 0bservarea
temei obiectivele, acceptă,se Expune- comportamen-
condiţiile de mobilizează, rea, lucrul tului elevilor
lucru. Scrie titlul scriu titlul lecţiei la tablă
noii lecţii în caiet
pe tablă: evo
-luţia numeri-
că a populaţi-
ei
Dirijarea Explică oral Ascultă,
învăţării problemele de reflectează şi
bază ale lecţiei răspund la
ajutîn- întrebări. Observarea
du-se de plan comporta-
-şe cu evolu- mentului elevilor
ţia populaţiei,
sporul natural Coversa-
piramida vîrs- ţia, expli
telor, dar şi de -caţia pe
filmul didactic ce baza
arată mobili- conţinutulu Stimularea
tatea popula- i unei participării
ţiei.Exemplu. Populaţia a planşe Elevilor
Dirijarea Pornind de la scăzut în ultimele
învăţării planşa nr.1 care două decenii.
arată evoluţia
numerică a
populaţiei ce se
observă cu

96
această evoluţie Datorită situaţiei
în ultimele de- economice
cenii? nefavorabile de
Care consideraţi după 1989,dar şi
că au fost cau- datorită sporu
zele acestui -lui natural
fenomen? Pentru negativ, cum
a răs- rezultă din
punde ajutaţi analiza graficului
-vă şi de planşa de pe planşa nr.
nr.2.
Explicaţi de ce
baza piramidei Deoarece
vîrstelor natalitatea în
reprezentată pe ultimii zece ani a
planşa nr.3 este fost mai mică
mai mică decît decît acum 30
restul piramidei. sau 40 de ani.
Vizionaţi cu Se observă că din
atenţie urmă- cei chesti-
torul reportaj din onaţi cei mai
localitatea mulţi au cel puţin
noastră.Ce o rudă,
observaţi? cunoştiinţă care a
Se poate stabili o părăsit Conver- Observarea
legă- localitatea,de- saţia, comportamen-
sură între aceste finitiv sau pentru explica- tului elevilor
deplasări şi o peri ţia cu analiza
evoluţia popu -oadă mai scurtă ajutorul răspunsurilor,
-laţiei din Turnu de timp. filmului stimularea şi
Măgurele? Da, această didactic evaluarea
mobilitate a elevilor.
contribuit la

96
 scăderea
populaţiei.

Atingerea Se vor relua Ascultă, gîndesc, Conver-

feed-bacK- principalele răspund la saţia Idem
Ului probleme sub întrebări.
forma unei
discuţii
recapitulative
Obţinerea Cunoscînd
performan- populaţia
ţei. Asigu- judeţului Rezolvă Analiza răs-
rarea şi Teleorman şi pe problema Problema punsurilor,
intensifica-rea cea a loca- -tizarea. stimularea şi
retenţiei lităţii Turnu evaluarea elevilor
şi transfe- Măgurele,calcula
rului cunoş- ţi ponde-
tinţelor. rea populaţi-
ei turnene în
cadrul judeţului.
Precizarea De pregătit noua Ascultă notează Explica-
activităţilor pe lecţie predată. ţia
care elevii le
vor
desfăşura
acasă.

Administrarea testelor scrise reprezintă o etapă vitală în desfăşurarea oricărei

evaluări. Întregul effort de elaborare a testelor şi a schemelor de notare poate fi
compromis printr-o administrare necorespunzătoare. Dacă nu există posibilitatea
furnizării testului fiecărui canditat şi trebuie să apelăm la metoda transcrierii

96
subiectelor pe tablă, atunci calitatea testelor va fi redusă simţitor (nu pot fi utilizate
hărţi grafice, tabele, diagrame).
Fiecare elev trebuie să aibă propriul test – este nu doar o datorie morală, ci şi o
condiţie ştiinţifică şi pedagogică. Desenele, hărţile, graficele, spaţiile pentru
răspunsuri, aranjarea specifică a itemilor în pagină – într-un cuvînt, «formatul
prietenos al testului» - constituie cerinţe pedagogice importante. În plus, evitarea
erorilor la scrierea subiectelor pe tablă, cît şi eliminarea timpului necesar acestei
operaţii au consecinţe benefice asupra calităţii răspunsurilor care urmează să fie date
de elevi.
Testul următor de evaluare a respectat condiţiile ştiinţifice şi pedagogice privind
administrarea acestuia deoarece fiecare elev a avut propriul test de evaluare, evitîndu-
se scrierea subiectelor pe tablă deoarece nu putea fi utilizat graficul de la itemul II.

Test de evaluare clasa a XI a

Timp de lucru 50 de minute

I. Completaţi în mod corect următoarele afirmaţii:

1. La sfîrşitul secolului al XIX lea, mai exact în anul 1866, în localitatea Turnu
Măgurele cea mai numeroasă minoritate o reprezentă
cea……………………………………………….10 puncte
2. În anul 2008, 95% din populaţia municipiului Turnu Măgurele aparţinea
religiei…………………………………………….10 puncte
3. În prezent 5,04% din populaţia localităţii Turnu Măgurele aparţine
etniei…………………………………………………10 puncte
Subiectul I = 30 puncte

II. Graficul alăturat reprezintă evoluţia numerică a populaţiei în municipiul Turnu

Măgurele. Pentru acest grafic precizaţi:
a. anul în care populaţia a fost cea mai ridicată;
b. după anul 1990,anul în care populaţia a fost cea mai scăzută;

96
c. o cauză care să explice scăderea numerică a populaţiei, pentru anul precizat la
litera b;
d. o cauză care a determinat ritmul ridicat de creştere al populaţiei în perioada 1965-
1970.
Subiectul II = 20 puncte

III. În anul 2008 populaţia judeţului Teleorman era de , iar a municipiului Turnu
Măgurele de 31646 de locuitori. Calculaţi ponderea populaţiei municipiului Turnu
Măgurele în cadrul judeţului Teleorman.
Subiectul III = 20 puncte

IV. Cum consideraţi că se reflectă evoluţia natalităţii asupra populaţiei şcolare, din
municipiul Turnu Măgurele, în prezent?
( argumentaţi-vă răspunsul în cca. 10 rînduri)
Subiectul IV = 20 puncte

Total test de evaluare = 90 puncte

Se vor acorda 10 puncte din oficiu.

Barem de corectare şi notare – clasa a XI a

I.Se vor acorda 10 puncte pentru fiecare răspuns corect astfel:

1. greacă……………………….10 puncte;
2. ortodocse………………….10 puncte;
3. rrome………………………..10 puncte.
Subiectul I: 3 x 10 = 30 puncte.
II. Se acordă cîte 5 puncte pentru fiecare element solicitant astfel:
a. 1985……………………………………….5 puncte;
b. 2004……………………………………….5 puncte;
c. sporul natural negativ……………5 puncte;

96
 d. construirea celui mai mare obiectiv economic, C.I.C Turnu
Măgurele…………………………………5 puncte.
Se acceptă orice altă formulare corectă din punct de vedere geografic care respectă
ideile din barem.
Subiectul II: 4 x 5 = 20 puncte.
III.Cele 20 de puncte pentru rezolvarea problemei vor fi distribuite astfel:
- 10 puncte pentru precizarea formulei de calcul a ponderii populaţiei localităţii
Turnu Măgurele în totalul judeţului.
- 10 puncte pentru rezultatul final.
Subiectul III: 20 puncte
IV. Se acordă 20 de puncte pentru răspunsul corect şi complet astfel:
- Scăderea natalităţii a determinat scăderea populaţiei şcolare (5 puncte).Această
scădere a început cu clasele primare, apoi s-a extins şi la cele gimnaziale (5
puncte), ex.«Şcoala cu clasele I-VIII nr.4» Turnu Măgurele avea înainte de 1990 4
rînduri de clase, astăzi au la clasele primare doar un singur rînd,iar la clasele
gimnaziale 2 rînduri (5 puncte).Scăderea numărului populaţiei şcolare la gimnaziu
afectează şi liceele în special şcolile tehnice (5 puncte), care nu mai realizează
planul de şcolarizare.
Se acceptă orice altă formulare corectă din punct de vedere geografic care respectă
ideile din barem
Subiectul IV: 20 puncte
Total test de evaluare:90 puncte+ 10 puncte oficiu.
Nu se acordă fracţiuni de punct. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10.

Raport de analiză al testului de evaluare

Testul de evaluare a fost realizat la clasa a XI a, disciplina geografie, opţional «

Geografia localităţii Turnu Măgurele»,profil matematică – informatică.
Din cei 25 de elevi, 90% dintre ei au reuşit să rezolve subiectul I care cuprinde
itemi semiobiectivi cu răspuns scurt (de completare). Aceasta demonstrează că elevii
stăpînesc noţiunile predate, deoarece folosirea acestor itemi reduce total posibilitatea

96
unui răspuns ghicit deoarece construirea răspunsului solicită actualizarea integrală a
rezultatului învăţării.
Pentru realizarea subiectului II au fost folosiţi itemi semiobiectivi tip întrebări
structurate, folosindu-se un material stimul, graficul evoluţiei numerice a populaţiei.
Acest tip de item a fost rezolvat de aproximativ 75% dintre elevii, cei mai mulţi au
reuşit fără nici o dificultate supunctele a şi b ( 90%).Mulţi dintre elevii care au greşit
supunctul c, au declarat că nu au citit cu atenţie cerinţa.
Folosirea itemului semiobiectiv de tip întrebări structurate a avut ca scop în
elaborarea acestui test de evaluare, testarea unei game variate de cunoştiinţe, priceperi
şi capacităţi, dar şi construirea progresivă a unei dificultăţi.
Pentru subiectul III a fost ales un item subiectiv de tip rezolvare de probleme,
deoarece acest tip stimulează gîndirea elevilor, apelează şi la cunoştiinţele dobîndite la
alte materii, matematică, ei fiind clasă de profil matematică- informatică. Cei mai
mulţi elevi au reuşit să descopere formula de calcul, dar au întîmpinat dificultăţi la
calculul final, deoarece nu au fost lăsaţi să folosească calculatoarele.
Subiectul IV a fost rezolvat de aproximativ 50% dintre elevi, fiind un item de tip
esseu structurat. Prin acest gen de subiect a fost urmărit elevul să producă un răspuns
liber, în conformitate cu anumite cerinţe. Acest rezultat satisfăcător la cest tip de item,
demonstrează că elevii se exprimă mai greu liber deoarece citesc suplimentar din ce în
ce mai puţin, mulţi dintre ei învaţă mecanic, punînd mai puţin accent pe elementele
gîndirii.
Media finală la testul de evaluare a fost de 7.80.
Privit în ansamblu acest test de evaluare are un grad mediu de dificultate, fiind
accesibil atît elevilor mai puţin pregătiţi cît şi celor cu un coeficient de inteligenţă mai
ridicat.

96
 Bibliografie:
1. Badea L. (1967), Modificări morfologice în albia Dunării între Turnu Severin şi
Turnu Măgurele, Natura, Seria Geografie – Geologie, an XIX nr 2, Bucureşti;
2. Bolborici Pascu A. (2005), Turnu Măgurele – Consemnări istorice
şi memorialistice, Turnu Măgurele;
3. Bugă D. (1968), Consideraţii geografice privind dezvoltarea aşezărilor 0meneşti
din luncă şi de pe terasele Dunării dintre Olt şi Vedea, Studii şi cercetări de Geografie
şi Geologie, Seria Geografie, ton XV, nr.1 Bucureşti;
4. Cristea Stan V. (1996), Judeţul Teleorman. Dicţionar bibliografic. Cultură. Artă.
Ştiinţă, Editura Teleormanul Liber, Alexandria;
5. Cristea Stan V. (2002), Introducere în istoria culturală a judeţului Teleorman,
Editura Rocriss, Alexandria;
6. Cristea Stan V şi colaboratorii, (1998), Monografia judeţului Teleorman, Editura
Teleormanul Liber, Alexandria;
7. Cocoş Constantin (1999), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi;
8. Dragnea Emil M. (1996), Turnu Măgurele – Monografie, Editura Teleormanul
Liber, Alexandria;
9. Dulamă Maria Eliza (2005), Practică Pedagogică, Editura Clusium Cluj Napoca;

96
10. Dulamă Maria Eliza (2001), Elemente din didactica geografiei, Editura Clusium,
Cluj Napoca;
11. Dulamă Maria Eliza (2000), Strategii Didactice, Editura Clusium, Cluj Napoca;
12. Ghenovici A. (1993), Dunărea arteră fluvială transeuropeană, Studii şi Cercetării
de Geografie, ton XL, Bucureşti;
13. Giurcăneanu C. (1977), Dunărea în sectorul românesc, aportul ei la dezvoltarea
economică a ţării, Revista Terra, nr.1, Bucureşti;
14. Ilinca Nicolae (2000), Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti;
15. Ilinca Nicolae, Octavian Mîndruţ (2006), Elemente de Didactică aplicată a
geografiei, Editura CD Press,Bucureşti;
16. Manolache Anghel ( 1973), Contribuţii la istoria culturii şi învăţămîntului în
judeţul Teleorman, Alexandria;
17. Marin I, Nicolae I. (1996), Dunărea coordonată geografică majoră, europeană a
României, Analele Universităţii Bucureşti, an XLV, Bucureşti;
18. Milian Aneta Ch. (1942), Monografia oraşului Turnu Măgurele, Turnu Măgurele;
19. Milian Aneta Ch. (1943), Monografia şcolii primare de fete nr.1 din Turnu
Măgurele, Turnu Măgurele;
20. Milian Christache Ch. (1935), Monografia social economică a judeţului
Teleorman, Turnu Măgurele;
21. Octavian Mîndruţ (2002),Ghidul profesorului pentru clasele IX-XII, Editura
Corint, Bucureşti;
22. Radu I. Ionescu M. (1995), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj – Napoca;
23. Scondăcescu St. (1911), Monografia oraşului Turnu Măgurele, Turnu Măgurele;
24. Stoica Marin (2002), Pedagogie şi Psihologie, Editura Gheorghe Alexandru,
Craiova;
25. Stănescu ion Al. (1993), Dicţionar al oamenilor de cultură, artă şi ştiinţă din
judeţul Teleorman, Editura Calende, Piteşti;
26. Şchiopu Paul (2000), Învăţămîntul economic în judeţul Teleorman, Editura
Tipoalex, Alexandria;
27. Vasile Delceanu Dumitru (2004), Viaţa Colegiului «Unirea», Editura Teleormanul
Liber, Alexandria.
28. *** Fişa municipiului Turnu Măgurele, ianuarie 2006;
29.***Arhiva unităţilor de învăţămînt din localitatea Turnu Măgurele

96
Cuprins :
Prefaţă.....................................................................................................................pag.1
Turnu Măgurele-caracteristici fizico- geografice de ansamblu ..........................pag.3
Dinamica populaţiei, cu privire specială asupra populaţiei şcolare.......................pag.4
Dinamica învăţămîntului din Turnu Măgurele
în secolul IX şi prima jumătate a secolului XX...................................................pag.10
Dinamica învăţămîntului din Turnu Măgurele în a doua jumătate a secolului
XX
...............................................................................................................................pag.11
Şcoala cu clasele I-VIII Mircea cel Bătrîn..........................................................pag. 19
Şcoala cu clasele I-VIII nr.2.................................................................................pag.23
Şcoala cu clasele I-VIII nr.3................................................................................pag. 27
Şcoala cu clasele I-VIII nr 4................................................................................pag. 30
Colegiul Naţional Unirea....................................................................................pag. 32
Colegiul Tehnic General David Praporgescu......................................................pag.38
Liceul Teoretic Marin Preda................................................................................pag.43
Grup Şcolar Sfîntul Haralambie..........................................................................pag 47
Seminarul Teologic Sfîntul Calinic....................................................................pag 51
Armonizarea învăţămîntului românesc cu exigenţele specific europene în sensul
stabilirii unei corelaţii între nevoile constatate la nivelul de piaţa a muncii a
comunităţii locale şi oferta educaţională a instituţiilor de profil .......................pag. 53
Activităţi didactice extraşcolare (vizita, excursia)............................................pag.55

96
Programa pentru curs opţional de geografie locală………………....………..pag. 64
Proiectarea instruirii……………………………………………….…………pag. 68
Planificarea calendaristică anuală (macroproiectarea instruirii)......................pag. 68
Proiectarea unităţilor de învăţare......................................................................pag.69
Plan de lecţie....................................................................................................pag. 72
Test de evaluare...............................................................................................pag. 77
Barem de corectare şi notare...........................................................................pag. 78
Raport de analiză al testului de evaluare..........................................................pag. 79
Bibliografie …………………………………………………………………..pag.80
Cuprins….........................................................................................................pag. 83
Anexe ............................................................................................................. pag 85

96
96
Foto nr1. Stema Municipiului Turnu Măgurele

96
Foto nr2. Reţeaua de transport.

96
Perspectivă diacronică asupra devenirii oraşului: istoricitate versus modernitate

96
1. Oraşul vechi, centrul istoric:

Foto 3: Muzeul municipiului;

96
Foto 4 Gara

96
Foto 5: Catedrala “Sfîntu Haralambie”

96
96
Foto 6: Castelul de apă

96
Foto 7: Tribunalul

Elemente arhitectonice moderne:

96
foto 8 : Hotelul Turris

96
Foto 9: Locuinţe moderne ANL

Foto 10: Piaţa municipiului

96
Foto 11: Parcul municipal

96
96