UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN MOLDOVA

Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Catedra: Alimentări cu Căldură şi Gaze,Ventilare

PROIECT DE AN
La disciplina: Alimentări cu gaze I

Tema: Alimentarea cu gaze a orașului: Așhabad

A efectuat: st.gr. ISACGV-161FR

Țîu Vasile

A verificat: lector asistent

Haiducova Mariana

Chişinău 2020

Date iniţiale pentru proiectare.

1. Componenţa gazelor cu care e alimentată localitate,%

Nr. Componenţa, %
variantei
CH4 C2H6 C3H8 C4H10 C5H12 CO2 N2
8 87,5 3,2 0,7 0,91 0,04 3,55 3,8

1.1. Date pentru proiectare

Nr. Date pentru proiectare cantitate Unitatea de
măsură
1 Conținutul de umiditate d 0,03 Kg/m3
2 Presiunea iniţială a gazelor la ieşire din SP 3,2 Pa
 3 Distanţa de la SP pînă la reţeaua urbană = 4,1 km
4 Amplasarea SP faţă de localitate N -
5 Nr. de etaje ale raionului I 2 etaje
6 Nr. de etaje ale raionului II 3 etaje
7 Apartamente dotate cu încălzitoare de gaz 45 %
8 Băi publice 29 %
9 Spălarea rufelor în condiţii casnice 51 %
10 Întreprinderi de panificaţie 0,74 tone/zi
11 Instituții de sănătate 7 paturi
12 Instalaţii de încălzire locală 60 %
13 Consumul întreprinderilor industriale N1=2,8 N2=3,4 mii m3/h
14 Nr de schimburi 3 în 24 ore
15 Nr de centrale termice 3 un.
16 Suprafața I raion 265 ha
17 Suprafața II raion 258 ha

1.2 Date climaterice ale orașului

Temperatura medie lunară, 𝒕𝒎
𝒍𝒖𝒏 :

Septembrie

Octombrie

Decembrie
Noiembrie
Februarie
Ianuarie

Aprilie
Martie

-5,6 -3,12 3,8 11,4 17,3 10,1 2,2 -2,9

Durata sezonului de încălzire, nz : 157
𝑚
Temperatura medie a sezonului de încălzire, ventilare 𝑡e.î : -0,9
𝑡
Temperatura exterioară de calcul, 𝑡e.î : -23
Temperatura aerului interior 𝑡𝑖 : 20
2. Determinare densităţii 𝒒𝒖𝒊 şi puterii calorice 𝑸𝒖𝒊 a gazelor naturale
Combustibili gazoși sunt amestecuri de gaze combustibile, oxigen și componente inerte ca azot
oxid și bioxid de carbon, impurități mecanice și vapori de apă.
Puterea calorifică inferioară a gazului în stare anhidră în kj/m3 N cu formula:
𝑘𝑗
𝑄𝑖𝑎𝑛ℎ = 0.01 ∑𝑚 𝑎𝑛ℎ
𝑗=1(𝑄𝑖𝑗 × 𝑛𝑗 ), [𝑚3 𝑁 ]; (1)
Unde:
nj- cota volumetrica a componentei j din combustibilii gazoși în stare anhidră în %;
m- numarul ordinar al componentei carburante în combustibilul gazos;
𝑘𝑗
𝑄𝑖𝑎𝑛ℎ - puterea calorifică inferioară raportată l astarea anhidră a componentului j în stare anhidră 𝑚3 𝑁;

𝑄𝑖𝑎𝑛ℎ = 0,01 ⋅ (35840 ⋅ 87,5 + 63730 ⋅ 3,2 + 93370 ⋅ 0,7 + 123770 ⋅ 0,91 + 146340 ⋅ 0,04) =
𝑘𝑗
35273,79 𝑚3 𝑁 ;

2.1 Deteminarea combustibilului gazos în stare anhidra, în kj/m3N se determină cu formula:

𝑘𝑗
𝜌𝑖𝑎𝑛ℎ = 0.01 ∑𝑚 𝑎𝑛ℎ
𝑗=1(𝜌𝑗 × 𝑛𝑗 ) ; [𝑚3 𝑁 ] (2)

Unde:
nj- cota volumetrica a componentei j din combustibilii gazoși în stare anhidră în %;
m- numarul ordinar al componentei carburante în combustibilul gazos;
𝜌𝑗𝑎𝑛ℎ = densitatea componentului j , raportată la starea normală în kg/m3N.

𝜌𝑎𝑛ℎ = 0,01 ⋅ (0,717 ⋅ 87,5 + 1,356 ⋅ 3,2 + 2,02 ⋅ 0,7 + 2,7 ⋅ 0,91 + 1,97 ⋅ 0,04 + 1,251 ⋅ 3,55 +
𝑘𝑔
3,221 ⋅ 3,8) = 0,86 ;
𝑚3 𝑁

2.2 Deoarece combustibilul gazos conţine vapori de apă e necesar de recalculat valorile 𝑸𝒂𝒏𝒉
𝒊 ;

şi 𝜌𝑖𝑎𝑛ℎ a amestecului cu evidența continutului de umeditate, cu formula:

0,804
𝐾 = 0,804+𝑑; (3)
0,804
𝐾 = 0,804+0,03 = 0,964;

𝑘𝑗
𝑄𝑖𝑢 = 𝑄𝑖𝑎𝑛ℎ ⋅ 𝐾, [𝑚3 𝑁 ] ; (4)
𝑘𝑗
𝑄𝑖𝑢 = 35273,79 ⋅ 0,964 = 34003,93 𝑚3 𝑁;
𝑘𝑗
𝜌𝑖 𝑢 = (𝜌𝑖 𝑎𝑛ℎ + 𝑑) ⋅ 𝑘, 𝑚3 𝑁; (5)
𝑘𝑔
𝜌𝑖 𝑢 = (0,86 + 0,03) × 0,964 = 0,857 𝑚3 𝑁;

3. Calculul necesarului anual de gaze.

Necesarul anual de gaze pentru satisfacerea necesităților localităților clădiri, asamblărilor urbane,
localităților rurale constituit elementul principal pentru elaborarea proiectelor de alimentare cu gaze.
Calculul necesarului anual de gaze se face în baza normelor specifice de consum extrase din codul
practic CPG 05.01-2014
Consumurile de gaze în localități poți fi grupate în diferite categorii:
- consum casnic (apartamente, locuințe individuale);
- consum public (clădiri comunale);
- consum pentru încălzire și ventilare a clădirilor publice;
- consum industrial;
3.1 Determinarea numărului de locuitori.
Consumul anual de gaze depinde de numărul de locuitori, amenajare a localității urbane sau rurale
și norma specifică anuală de consum.
Numărul de locuitori N se determină reușind din densitatea populației P transportat la 1ha și
suprafața F a localității sau a cartierului
N=F∙P; (6)
Densutatea populației P depinde de norma spațiul locativ pentru o persoană și numărul de etaje ale
clădirii.
NI=265∙160=42400 [locuitori];
 NII=258∙210=54180 [locuitori];
3.2 Determinarea necesarului anual de gaze pentru necesităţi casnice.
Necesarul anual pentru satisfacerea consumului în zone cu clădiri de locuit pentru diferite categorii de
utilizare se determină cu relația:
(𝐼,𝐼𝐼) 𝑘𝑗
𝑄𝑐.𝑙 = 𝑦𝑐.𝑙 × 𝑁 (𝐼,𝐼𝐼) (𝑧1 𝑞1 + 𝑧2 𝑞2 + 𝑧3 𝑞3 ) [𝑎𝑛]; (7)

Unde:
𝑦𝑐.𝑙 =gradul de dotare a caselor locative din localitate cu cu instalaţii de alimentare cu gaze
adptăm 𝑦𝑐.𝑙 = 0,85
z1,z2,z3- coeficientul consumurilor pe categorii de folosinţă
q1 ,q2 ,q3 - norma specifică de consum corespunzătoare categoriilor de utilizare.
z1+z2+z3=100%
z1=45%; z2=30%; z3 =25%;

Consumul anual de gaze se adoptă cu formula:

(𝐼,𝐼𝐼) 𝑄𝑐.𝑙 𝑚3 𝑁
𝑉𝑐.𝑙 = =[ ]; (8)
𝑄𝑖𝑢 𝑎𝑛

𝐼
𝑄𝑐.𝑙 = 0,85 ⋅ 42400 ⋅ (0,45 ⋅ 8 + 0,30 ⋅ 2,8 + 0,25 ⋅ 4,6) ⋅ 106 =
𝑘𝑗
= 171,244 ⋅ 109 [𝑎𝑛];

𝐼 171,244⋅109 𝑚3 𝑁
𝑉𝑐.𝑙 = = 5,036 ⋅ 106 [ ];
3400,93 𝑎𝑛

𝐼𝐼
𝑄𝑐.𝑙 = 0,85 ⋅ 54180 ⋅ (0,45 ⋅ 8 + 0,35 ⋅ 2,8 + 0,25 ⋅ 4,6) ⋅ 106 =
𝑘𝑗
= 257,436 ⋅ 109 [ ] ;
𝑎𝑛
9
𝐼𝐼
257,436 ⋅ 10 𝑚3 𝑁
𝑉𝑐.𝑙 = = 7,57 ⋅ 106 [ ];
3400,93 𝑎𝑛
Necesarul anual de gaze pentru instalațiile comunale și de prestări de servicii aferente zonelor de
locuit se adopt egal cu 5% din consumul anual de gaze.
(𝐼,𝐼𝐼) (𝐼,𝐼𝐼) 𝑚3 𝑁
𝑉î𝑐𝑚 = 5% ⋅ 𝑉𝑐.𝑙 , [ ]; (9)
𝑎𝑛

𝐼 𝑚3 𝑁
𝑉î𝑐𝑚 = 0,05 ⋅ 5.036 ⋅ 106 = 0.25 ⋅ 106 [ ];
𝑎𝑛
𝐼𝐼 𝑚3 𝑁
𝑉î𝑐𝑚 = 0,05 ⋅ 7.57 ⋅ 106 = 0.37 ⋅ 106 [ ];
𝑎𝑛

3.2 Calculul necesarului anual de gaze pentru spălarea rufelor și spalătorii publice
Necesarul de gaze pentru spălatul rufelor se determină în raport cu tipul spălătoriei, cu relația:
 (𝐼,𝐼𝐼) 𝑦𝑠.𝑝 ×𝑃𝑠.𝑝 ×𝑁 (𝐼,𝐼𝐼) (𝑧1 𝑞1 +𝑧2 𝑞2 +𝑧3 𝑞3 ) 𝐾𝑗
𝑄𝑠.𝑝 == 100 × [𝑎𝑛] ; (10)
1000

ys.p= ponderea spălătoriilor prevăzute în întreaga zonă de a fi echipate cu instalaţii de alimentare cu gaze
adptăm 𝑦𝑠.𝑝 = 0,85

𝑃𝑠.𝑝 = ponderea locuitorilor care recurg la serviciile publice .

q1,q2,q3=norma specifică de consum în unităţi calorice , aferente categorii de spălătorii.

Adoptăm:
SRC+SRP=100%;
q1=8800 Mj; SRC=51%;
q2=12600Mj; SRP=49%;
q3=18800Mj;
𝑄𝑠.𝑝 𝑚3 𝑁
𝑉𝑠.𝑝 = [ ]; (11)
𝑄𝑖𝑢 𝑎𝑛

(I) raion
𝐼 0,85⋅0,49⋅42400⋅(0,25⋅8,8+0,40⋅12,6+0,35⋅18,8)⋅106 𝑘𝑗
𝑄𝑠𝑝 = 100 ⋅ = 244,05 ⋅ 106 𝑎𝑛;
1000
𝐼
𝐼 𝑄𝑠𝑝 244,05⋅106 𝑚3 𝑁
𝑉𝑠𝑝 = = = 0,007 ⋅ 106 ;
𝑄𝑖𝑢 34003.93 𝑎𝑛

II raion

𝐼𝐼 0,85⋅0,49⋅54188⋅(0,25⋅8,8+0,40⋅12,6+0,35⋅18,8)⋅106 𝑘𝑗
𝑄𝑠𝑝 = 100 ⋅ = 311,86 ⋅ 106 𝑎𝑛;
1000
𝐼𝐼
𝐼𝐼
𝑄𝑠𝑝 311,86 ⋅ 106 6
𝑚3 𝑁
𝑉𝑠𝑝 = 𝑢 = = 0,009 ⋅ 10 ;
𝑄𝑖 34003.93 𝑎𝑛

3.3 C alculul necesarului anual de gaze pentru uscarea rufelor în spălătorii (etuve)
Necesarul de gaze pentru funcționarea camerelor de dezinfectare a rufelor spălate în spălătorii
conform normelor specific de consum.
(𝐼,𝐼𝐼) 𝑦𝑒𝑡 ×𝑃𝑠𝑝 ×𝑁(𝐼,𝐼𝐼) (𝑧1 𝑞1 +𝑧2 𝑞2 ) 𝑘𝑗
𝑄𝑒𝑡 = 100 [𝑎𝑛]; (12)
1000

𝑃𝑠𝑝 =49%
q1=2240 Mj
q2=1260 Mj
𝐼
(𝐼,𝐼𝐼) 𝑄𝑒𝑡 𝑘𝑗
𝑉𝑒𝑡 = , [𝑎𝑛];
𝑄𝑖𝑢
 (I) raion:
𝐼 0,85⋅0,49⋅42400⋅(0,6⋅2,24+0,4⋅1,26)⋅106 𝑘𝑗
𝑄𝑒𝑡 = 100 ⋅ = 3263,49 ⋅ 106 𝑎𝑛;
1000

𝐼 3263,49⋅106 𝑚3 𝑁
𝑉𝑒𝑡 = = 0.095 ⋅ 106 ;
34003.93 𝑎𝑛

(II) raion

𝐼𝐼
0,85 ⋅ 0,49 ⋅ 54180 ⋅ (0,6 ⋅ 2,24 + 0,4 ⋅ 1,26) ⋅ 106 𝑘𝑗
𝑄𝑒𝑡 = 100 ⋅ = 4170,19 ⋅ 106 ;
1000 𝑎𝑛

𝐼𝐼
4170,19 ⋅ 106 𝑚3 𝑁
𝑉𝑒𝑡 = = 0,12 ⋅ 106
34003.93 𝑎𝑛
3.4 C alculul necesarului anual de gaze pentru băile obşteşti .
Stabilirea necesarului anual de gaze pentru băile obşteşti de o anumită categorie funcţională se face
prin aplicare relaţiei.
(𝐼,𝐼𝐼) 𝑘𝑗
𝑄𝑏 = 𝑦𝑏 ⋅ 𝑃 ⋅ 𝑁 (𝐼,𝐼𝐼) ⋅ (𝑧1 ⋅ 𝑞1 + 𝑧2 ⋅ 𝑞2 ) ⋅ 𝑛 , [ ⁄𝑎𝑛]; (13)
yb= ponderea băilor obşteşti prevăzute în zonă.
N= nr de locuitori din zonă din localitatea deservită
n= numărul anual de utiliări n=23;
p=29%;
(𝐼,𝐼𝐼) 𝑄 𝑚3 𝑁
𝑉𝑏 = 𝑄𝑢𝑏 , [ ]; (14)
𝑖 𝑎𝑛

(I) raion.
𝑘𝑗
𝑄𝑏𝛪 = 0,85 ⋅ 0,29 ⋅ 42400 ⋅ (0,45 ⋅ 0,04 + 0,4 ⋅ 0,55) ⋅ 23 ⋅ 106 = 10937,59 ⋅ 106 , ;
𝑎𝑛
𝑄𝑏𝛪 10937,59 ⋅ 106 𝑚3 𝑁
𝑉𝑏𝛪 = 𝑢= = 0,32 ⋅ 106
;
𝑄𝑖 34003,93 𝑎𝑛

Pentru raionul II

𝑘𝑗
𝑄𝑏𝐼𝐼 = 0,85 ⋅ 0,29 ⋅ 54180(0,45 ⋅ 0,04 + 0,05 ⋅ 0,55) ⋅ 23 ⋅ 106 = 13976,39 ⋅ 106 , ;
𝑎𝑛
 𝑄𝑏𝐼𝐼 13976,39 ⋅ 106 𝑚3 𝑁
𝑉𝑏𝐼𝐼 = 𝑢= = 0,41 ⋅ 106
;
𝑄𝑖 34003,93 𝑎𝑛

3.5 Calculul necesarului anual de gaze pentru întreprinderi de alimentare publică

Se utilizează relaţia

(𝐼,𝐼𝐼) 𝑘𝑗
𝑄î𝑎𝑝 = 𝑃 ⋅ 𝑦î𝑎𝑝 ⋅ 𝑁 (𝐼,𝐼𝐼) ⋅ (𝑞1 + 𝑞2 ) ⋅ 360, [ ⁄𝑎𝑛] ; (15)

Unde :
P – este ponderea locuitorilor, adoptăm P=0,27

(𝐼,𝐼𝐼) 𝑄î𝑎𝑝 𝑚3 𝑁
𝑉î𝑎𝑝 = , [ ]; (16)
𝑄𝑖𝑢 𝑎𝑛

I raion .

𝛪 𝑘𝑗
𝑄î𝑎𝑝 = 0,27 ⋅ 0,85 ⋅ 42400 ⋅ (0,0042 + 0,0021) ⋅ 360 ⋅ 106 = 21290,53 ⋅ 106 ;
𝑎𝑛

𝛪 21290,53 ⋅ 106 6
𝑚3 𝑁
𝑉î𝑎𝑝 = = 0,62 ⋅ 10 ;
34003,93 𝑎𝑛

II raion .

𝛪𝐼 𝑘𝑗
𝑄î𝑎𝑝 = 0,27 ⋅ 0,85 ⋅ 54180 ⋅ (0,0042 + 0,0021) ⋅ 360 ⋅ 106 = 41701,91 ⋅ 106 ;
𝑎𝑛

𝐼𝐼 41701,91 ⋅ 106 𝑚3 𝑁
𝑉î𝑎𝑝 = = 1,22 ⋅ 106 ;;
34003,93 𝑎𝑛
3.6. Calculul necesarului anual de gaze pentru instituțiile de sănătate

(𝐼,𝐼𝐼) 𝑘𝑖𝑠 ⋅𝑦𝑖𝑠 ⋅𝑁(𝐼,𝐼𝐼) ⋅(𝑞1 +𝑞2 ) 𝑘𝑗

𝑄𝑖𝑠 = , [ ]; (17)
1000 𝑎𝑛

Unde:
𝑘𝑖𝑠 - ponderea locuitorilor din zonă, 𝑘𝑢𝑠𝑝 =7;

q1=3200 Mj;
q2= 9200 Mj;
(𝐼,𝐼𝐼) 𝑄𝑢𝑠𝑝 𝑚3 𝑁
𝑉𝑖𝑠 = , [ ]; (18)
𝑄𝑖𝑢 𝑎𝑛
 𝛪 0,85⋅7⋅42400⋅(3,2+9,2)⋅106 𝑘𝑗
𝑄𝑖𝑠 = = 3128,27 ⋅ 106 , 𝑎𝑛;
1000

3128,27 ⋅ 106 𝑚3 𝑁
𝑉𝑖𝑠𝛪 = = 0,09 ⋅ 106 , ;
34003,93 𝑎𝑛
𝛪𝐼 0,85⋅7⋅54180⋅(3,2+9,2)⋅106 𝑘𝑗
𝑄𝑖𝑠 = = 3994,40 ⋅ 106 , 𝑎𝑛;
1000

𝐼𝐼
𝑄𝑢𝑠𝑝 3994,40 ⋅ 106 𝑚3 𝑁
𝑉𝑖𝑠𝐼𝐼 = 𝑢 = 6
= 0,011 ⋅ 10 , ;
𝑄𝑖 34003,93 𝑎𝑛

3.7 Calculul necesarului anual de gaze pentru întreprinderile de producere a pîinii și a articolelor de
cofetărie
(𝐼,𝐼𝐼) 𝑛⋅𝑦î𝑝 ⋅𝑁(𝐼,𝐼𝐼) ⋅(𝑧1 ⋅𝑞1 +𝑧2 ⋅𝑞2 +𝑧3 ⋅𝑞3 )⋅365 𝑘𝑗
𝑄î𝑝 = , [𝑎𝑛] ; (19)
1000

(𝐼,𝐼𝐼) 𝑄î𝑝 𝑚3 𝑁
𝑉î𝑝 = , [ ]; (20)
𝑄𝑢
𝑖 𝑎𝑛

Unde: n=0,74
q1= 2500 Mj
q2= 5450 MJ
q3=7750 MJ

𝛪 0,74 ⋅ 0,85 ⋅ 42400 ⋅ (0,20 ⋅ 2,5 + 0,5 ⋅ 5,45 + 0,30 ⋅ 7,75) ⋅ 365 ⋅ 106 𝑘𝑗
𝑄î𝑝 = = 54025,94 ⋅ 106 , ;
1000 𝑎𝑛

𝛪
𝑄î𝑝 54025,94 ⋅ 106 𝑚3 𝑁
𝑉î𝑝𝛪 = 𝑢= 6
= 1,58 ⋅ 10 , ;
𝑄𝑖 34003,93 𝑎𝑛

𝐼𝛪 0,74 ⋅ 0,85 ⋅ 54180 ⋅ (0,20 ⋅ 2,5 + 0,5 ⋅ 5,45 + 0,30 ⋅ 7,75) ⋅ 365 ⋅ 106 𝑘𝑗
𝑄î𝑝 = = 69035,97 ⋅ 106 , ;
1000 𝑎𝑛

𝐼𝐼
𝑄î𝑝 69035,97 ⋅ 106 𝑚3 𝑁
𝑉î𝑝𝐼𝐼 = 𝑢= = 2,03 ⋅ 106 , ;
𝑄𝑖 34003,93 𝑎𝑛
3.8 Calculul necesarului anual de gaze pentru încălzire, ventilare clădirii publice
 𝑡 −𝑡 𝑚 𝑡 −𝑡 𝑚 𝑞×𝐹×𝑛𝑧 𝑘𝑗
𝑄î𝑣 = [24(1 + 𝑘) 𝑡𝑖 −𝑡𝑒î𝑐 + 𝑧 × 𝑘 × 𝑘1 ⋅ 𝑡𝑖−𝑡𝑒î𝑐 ] ⋅ , [𝑎𝑛] (21)
𝑖 𝑒î 𝑖 𝑒𝑣 𝜂

K K1= coeficienți ce ţin cont de necesarul de căldură pentru încălzire şi ventilarea clădirilor publice
adoptăm
K=0,25 și K1=0,4 corespunzator
nz= durata perioadei de încălzire, 157 zile/an
F = suprafaţa utilă a clădirilor deservite în m2,F=12N
𝜂 =randamentul sistemului de încălzire (0.8÷0.85 –centrala termica) adoptăm 𝜂 = 0,82
q = indice global pentru necesarul maxim orar de căldură pentru încălzirea clădirilor in Kj.
ti=temperatura interioara de calcul pentru sistemul de încălzire,.t i=200C.
𝑚 𝑚
𝑡𝑒î =temperatura medie a aerului exterior pe durata sezonului de încălzire, 𝑡𝑒î = −0,90C.
𝑐 𝑐
𝑡𝑒î =temperatura exterioara de calcul pentru sistemul de încălzire, 𝑡𝑒î =-23 0C.
q=518,8kj/(m2∙om) ;
z=13 ore.
N=NI+NII
F=12∙N=1158960 m2.
20 − (−0,9) 20 − (−0,9) 518.8 ⋅ 1158960 ⋅ 157
𝑄î𝑣 = [24 ⋅ (1 + 0,25) ⋅ + 13 ⋅ 0,25 ⋅ 0,4 ⋅ ]⋅
20 − (−23) 20 − (−23) 0,82
𝑘𝑗
= 21.82 ⋅ 1011 ;
𝑎𝑛
𝑄î𝑣 𝑚3 𝑁
𝑉î𝑣 = ;[ ]; (22)
𝑄𝑖𝑢 𝑎𝑛

21.82⋅1011 𝑚3 𝑁
𝑉î𝑣 = = 64.17 ⋅ 106 , ;
34003.93 𝑎𝑛

3.9 Calculul necesarul anual de gaze pentru prepararea centralizată a apei de consum în centrale
𝐤𝐣
termice (𝐚𝐧) se determină cu formula :
60−𝑡 1 𝑘𝑗
𝑄𝑎𝑐 = 24 × 𝑞𝑎𝑐 × 𝑁𝑎𝑐 × [𝑛𝑧 + (350 − 𝑛𝑧 ) × 60−𝑡𝑎𝑣 × 𝛽] × 𝜂 , [𝑎𝑛] (23)
𝑎𝑖 𝑎𝑐

qac= este norma globală de consum mediu orar de căldură pentru prepararea apei calde de consum
conform tabelului 2.6.(qac=1260 kj/(ora×om))
N = nr de locuitori aferenţi zonei. N=(NI+NII)z1=43461
nz= durata perioadei de încălzire.157 zile
tav= temperatura apei din apeduct în perioada de vară +15◦C
tai temperatura apei din apeduct în pentru perioada de iarnă , +5◦C
𝛽 =coeficient de corectie a consumului de apa calda in perioada de vara, in lipsa datelor precise se
adopta=1,in cazul dat 𝛽 =0.8 ;
𝜂𝑎𝑐 =randamentul instalaţiei pentru prepararea apei calde se adoptă 0.8…..0.85, adoptăm : 𝜂𝑎𝑐 = 0.82

60 − 15 1 𝑘𝑗
𝑄𝑎𝑐 = 24 ⋅ 1260 ⋅ 41461 ⋅ [157 + (350 − 157) ⋅ ⋅ 0,8] ⋅ = 454,104 ⋅ 109 ;;
60 − 5 0,82 𝑎𝑛

454,104 ⋅ 109 𝑚3 𝑁
𝑉𝑎𝑐 = = 13,35 ⋅ 106 , ;
34003,93 𝑎𝑛

4. Variaţia consumului de gaze.

Toți consumatorii (casnici, comunali, obstești, industriali) consumă gaze neuniform. In funcție de
perioada de timp în care consumul se consideră constant, se definesc urmatoarele tipuri de varietăți sau
neuniformitîți: anuală, lunară, săptămînalî, zilnica, orarî.
Variația consumului de gaze în localități depinde de neuniformitatea consumului diferitelor categorii de
consumatori, de marimea și ponderea acestora în consumul global. Neuniformitatea consumului individual
al consumatorilor este determinată de o serie de factori cum sunt:
 condiții climaterice;
 particularitătile socio-economice si modul de viață specific;
 regimul de funcționare a consumatorilor;
 performanțele funcționale ale aparatelor de utilizare.

4.1 Variaţia consumului lunar la încălzirea și ventilarea cladirilor publice.

Graficele anuale ale consumului de gaze pentru localităţi servesc ca bază pentru programarea
extracţiei precum şi pentru alegerea şi fundamentarea măsurilor necesare compensării neuniforme a
consumului de gaze . Neuniformitatea lunară a consumului de gaze depinde în mare măsură de necesarul
de gaze pentru încălzire şi ventilare.
Consumul lunar de gaze al oricărui consumator poate fi determinată ca o cotă aparte din consumul
anual , în mln (m3N/lună)
î.𝑣 î.𝑣
𝛼𝑙𝑢𝑛 ×𝑉𝑎𝑛 𝑚3 𝑁
𝑉𝑙𝑢𝑛 = ,[ ]; (24)
100 𝑙𝑢𝑛
𝑖.𝑣 𝑖
𝛼𝑙𝑢𝑛 =cota-aparte a consumului lunar de gaze a consumatorului din categoria i în bilanţul anual ,𝛼𝑙𝑢𝑛 = se
modifică corespunzător temperaturii medii ale aerului exterior şi duratei lunare de încălzire.
𝑚
î.𝑣 (𝑡𝑖 −𝑡𝑙𝑢𝑛 )⋅𝑛𝑙𝑢𝑛 ⋅100
𝛼𝑙𝑢𝑛 = 𝑚 ]
∑[𝑡𝑖 −𝑡𝑙𝑢𝑛
, (25)

4.2 Variația consumului de gaze lunar pentru încălzire şi ventilarea clădirilor publice
 medie lunară de
Numărul de zile
𝑐.𝑐 î.𝑣
î.𝑣 𝑉𝑙𝑢𝑛 × 𝑉𝑎𝑛

Temperatura
𝛼𝑙𝑢𝑛

de încălire
𝑚 𝑉𝑙𝑢𝑛 =
(𝑡𝑖 − 𝑡𝑙𝑢𝑛 ) ⋅ 𝑛𝑙𝑢𝑛 ⋅ 100 100

calcul
𝑚
(𝑡𝑖 − 𝑡𝑙𝑢𝑛 ) =
Luna ∑[(𝑡𝑖 − 𝑡𝑙𝑢𝑛𝑚
) ⋅ 𝑛𝑙𝑢𝑛 ]
⋅ 𝑛𝑙𝑢𝑛 ⋅ 106

1 2 3 4 5 6
Septembrie _ _ _ _ _
Octombrie 16 10,1 158,4 4,96 3,19
Noiembrie 30 2,2 534 16,74 10,74
Decembrie 31 -2,9 709,9 22,25 14,28
Ianuarie 31 -5,6 793,6 24,87 15,96
Februarie 29 -3,12 670,48 21,02 13,49
Martie 20 3,8 324 10,16 6,52
Aprilie _ _ _ _ _
∑ 157 3190,38 64,17

4.3 Variația consumului de gaze lunar pentru necesități casnice și comunale

𝑐.𝑐
Consum de gaze 𝑉𝑙𝑢𝑛 *10⁶
Lunile anului α1, % I raion II raion Total
1 2 3 4 5
Ianuarie 10,9 4,33 1,25 5,57
Februarie 10,1 4,01 1,16 5,17
Martie 10,2 4,05 1,17 5,22
Aprilie 9,6 3,81 1,10 4,91
Mai 9 3,57 1,03 4,60
Iunie 6,7 2,66 0,77 3,43
Iulie 5,9 2,34 0,67 3,02
August 5,1 2,02 0,58 2,61
Septembrie 6,4 2,54 0,73 3,27
Octombrie 7,8 3,10 0,89 3,99
Noiembrie 8,7 3,45 1,00 4,45
Decembrie 9,6 3,81 1,10 4,91
∑ 100 39,70 11,44 51,14
 𝑠.𝑐. 𝑠.𝑐.(𝐼,𝐼𝐼)
𝑠.𝑐.(𝐼,𝐼𝐼) 𝛼𝑙𝑢𝑛 ×𝑉𝑎𝑛 𝑚3 𝑁
𝑉𝑙𝑢𝑛 = ;[ ]; (26)
100 𝑎𝑛

𝑠.𝑐.(𝐼,𝐼𝐼) 𝐼,𝐼𝐼 𝑚3 𝑁
𝑉𝑎𝑛 = ∑(𝑉𝑐.𝑙 + 𝑉𝑏𝐼,𝐼𝐼 + 𝑉𝑠𝐼,𝐼𝐼 + 𝑉î.𝑐.𝑚
𝐼,𝐼𝐼 𝐼,𝐼𝐼
+ 𝑉𝑠.𝑝 𝐼,𝐼𝐼
+ 𝑉𝑒.𝑡 𝐼,𝐼𝐼
+ 𝑉î.𝑎.𝑝 𝐼,𝐼𝐼
+ 𝑉𝑢.𝑠.𝑝 𝐼,𝐼𝐼
+ 𝑉î.𝑝 ); ; (27)
𝑎𝑛

𝑠.𝑐.(𝐼) 𝑚3 𝑁
𝑉𝑎𝑛 = (5,036 + 0,25 + 0,007 + 0,095 + 0,32 + 0,65 + 0,09 + 1,58) ⋅ 106 = 39,7 ⋅ 106 ;
𝑎𝑛

𝑠.𝑐.(𝐼𝐼) 𝑚3 𝑁 6 6
𝑉𝑎𝑛 = (7,57 + 0,37 + 0,009 + 0,12 + 0,41 + 0,83 + 0,11 + 2,03) ⋅ 10 = 11,44 ⋅ 10 ;
𝑎𝑛

4.4 Variația consumului de gaze săptămînal pentru necesități casnince și

comunale

Consum de gaze Vzi,*10⁶

Zilele săptămînii α₂, % I raion II raion Total
1 2 3 4 5
Luni 13,4 0,13 0,04 0,17
Marți 13,7 0,13 0,04 0,17
Miercuri 13,7 0,13 0,04 0,17
Joi 13,7 0,13 0,04 0,17
Vineri 14,3 0,14 0,04 0,18
Sîmbătă 18,3 0,18 0,05 0,23
Duminică 12,9 0,13 0,04 0,16
∑ 100 0,97 0,28 1,25

4.5 Variația consumului de gaze orar pentru necesități casnice

Consum de gaze Vh,10⁴ Vh =(α₃*Vdn ͫ ͣ ͯ)/100

Orele α₃, % I raion II raion Total
1 2 3 4 5
24-1 2 36,00 10,00 46,00
1-2 1,5 27,00 7,50 34,50
2-3 0,1 1,80 0,50 2,30
3-4 0,1 1,80 0,50 2,30
4-5 0,1 1,80 0,50 2,30
5-6 0,8 14,40 4,00 18,40
6-7 0,3 5,40 1,50 6,90
7-8 3,7 66,60 18,50 85,10
8-9 5 90,00 25,00 115,00
9-10 6,2 111,60 31,00 142,60
10-11 6,5 117,00 32,50 149,50
11-12 6 108,00 30,00 138,00
12-13 6 108,00 30,00 138,00
13-14 6 108,00 30,00 138,00
14-15 6 108,00 30,00 138,00
15-16 6 108,00 30,00 138,00
16-17 6,5 117,00 32,50 149,50
17-18 7 126,00 35,00 161,00
18-19 6,5 117,00 32,50 149,50
19-20 6 108,00 30,00 138,00
20-21 6 108,00 30,00 138,00
21-22 5 90,00 25,00 115,00
22-23 3,7 66,60 18,50 85,10
23-24 3 54,00 15,00 69,00
∑ 100 1800,00 500,00 2300,00

4.6 Variaţia consumului de gaze în industrie

Luna Vlun=Vdn*K*mluc
K Vdn=Vh*nh mluc
anului ,10^6
1 2 3 4 5
Ianuarie 1,05 31 4,56
Februarie 1,05 29 4,26
Martie 1 31 4,34
Aprilie 1 30 4,20
Mai 1 30 4,20
Iunie 0,95 30 3,99
Iulie 0,95 0,14 31 4,12
August 0,95 31 4,12
Septembrie 1 30 4,20
Octombrie 1 31 4,34
Noiembrie 1 30 4,20
Decembrie 1,05 31 4,56
∑ - - 51,09
 𝑚3 𝑁
𝑉ℎ = ∑(𝑁𝐼 + 𝑁𝐼𝐼 ) = 2,8 + 3,4 = 6,2𝑚𝑖𝑖𝑚3 𝑁/ℎ = 6200 ;
ℎ
𝑚3 𝑁
𝑉𝑑𝑛 = 𝑉ℎ ⋅ 𝑛ℎ ⋅ 𝑛𝑠𝑐ℎ = 6000 ⋅ 8 ⋅ 1 = 48000 ;
ℎ
4.7 Construirea graficelor consumului de gaze.
În construirea graficului anual pe axa abciselor se depune liniile anului(ianuarie, februarie, etc), iar pe axa
ordonatelor consumul de gaze în. Datele necesare se iau din tabele. În partea inferioară a graficului se
indică consumurile totale lunare. La construirea graficului diurn pe axa abciselor se depun orele zilei,iar
pe axa ordonatelor - consumul orar de gaze al localității
Graficul 1.

Graficul consumului anual de gaze

30000000

25000000

20000000

15000000

10000000

5000000

industrie necesități casnice încălzirea și ventilarea clădirilor

Graficul 2.
industrie
𝑉𝑖𝑎𝑛𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒
𝑉ℎindustrie = 𝑖𝑎𝑛𝑢𝑎𝑟𝑖𝑒 (28)
24⋅𝑉𝑙𝑢𝑛

4,55 ⋅ 106 𝑚3 𝑁
𝑉ℎindustrie = = 0,0055 ⋅ 106
;
24 ⋅ 31 ℎ
 5. Consumul de gaze de calcul
Sarcina uniform repartizată o alcătuiesc consumatorii cu un consum mic de gaze locul de racord al cărora
în rețelele nu este cunoscută în timp
Sarcina concentrată repartizată o alcătuiesc consumatorii cu un consum mare de gaze locul de racordul al
căror în rețea este cunoscut în timp
5.1 Determinarea coeficientului orar maxim al consumului de gaze 𝒌𝒎𝒂𝒙

Sistemul de alimentare cu gaze al orașelor și al altor centre populate trebuie calculat la volumul maxim pe
oră

𝑚3 𝑁
Volumul 𝑉ℎ𝑚𝑎𝑥 ( ), la t=00C si P=0.1 Mpa la cerințele menajere și de producție trebuie determinate ca
ℎ
cota parte din consumul anual dupa formula:
𝑚3 𝑁
𝑉ℎ𝑚𝑎𝑥 =𝑘ℎ𝑚𝑎𝑥 ⋅ 𝑉𝑖𝑎𝑛 ,[ ]; (29)
ℎ

𝑉𝑖𝑎𝑛 𝑚3 𝑁
𝑉ℎ𝑚𝑎𝑥 = ,[ ]; (29.1)
𝑚𝑖 ℎ

Unde:
 1
Kmax- coeficientul orar maximal 𝑘ℎ𝑚𝑎𝑥 = 𝑚 ;
𝑖

𝑚3 𝑁
𝑉𝑖𝑎𝑛 -consumul anual de gaze pentru categoriea i de consumatori ( );
ℎ

𝑚𝑖 -numărul de ore de utilizare maximă pentru categoriea i de consumatori;

Valorile coeficientului orar maximal al consumului de gaze pentru cerințe menajere în dependență
de numarul populației alimentate cu gaz sunt aduse în tabelul 2 din [CPG.05.01-2014] pentru băi,
spălătorii, întreprinderi de alimentare publică se iau din tabelul 3, [CPG.05.01-2014].
Numarul de ore de utilizare maximă a puterii sistemelor de încălzire şi ventilare e funcţie de factori
climaterici şi durată de funcţionare a instalaţiilor de încălzire şi ventilare şi se determină cu formula:
𝑧𝑛 𝑡 −𝑡 𝑚 𝑡 −𝑡 𝑚
𝑚î.𝑣 = 1+𝑘+𝑘⋅𝑘 ⋅ [24(1 + 𝑘) 𝑡𝑖 −𝑡𝑒.î
𝑐 + 𝑍 ⋅ 𝑘 ⋅ 𝑘1 ⋅
𝑖 𝑒.î
], (30)
1 𝑖 𝑒.î 𝑡 −𝑡 𝑐 𝑖 𝑒.î

𝑛𝑧 = durata perioadei de încălzire;

Z= durata de funcționare a instalațiilor de ventilare din clădiri publice în ore, adoptăm 13ore;
ti= temperatura interioară de calcul;
k=0.25 ,k1=0.4, coeficienţi ce ţin cont de consumul de căldură la încălzire şi ventilare clădirilor publice;
157 20 − (−0,9) 20 − (−0,9)
𝑚î.𝑣 = ⋅ [24 ⋅ (1 + 0,25) ⋅ + 13 ⋅ 0,25 ⋅ 0,4 ⋅ ] = 5124,9
1 + 0,25 + 0,4 ⋅ 0,25 20 − (−23) 20 − (−23)
Valoarea ma.c= pentru prepararea apei calde de consum .
24
𝑚𝑎.𝑐 = ⋅ [𝑛𝑧 + (350 − 𝑛𝑧 ) ⋅ 𝛽1 ⋅ 𝛽2 ]; (31)
𝑘2

k2= coeficientul de neuniformitate la alimentare cu apă caldă menajeră =2,4

𝛽1=𝛽2=0,8 coeficient care ţine cont de micşorarea debitului de căldură la prepararea apei calde din reţea,

24
𝑚𝑎.𝑐 = [157 + (350 − 157) ⋅ 0,8 ⋅ 0,8] = 2805,2
2,4

5.2 Consumul de gaze de calcul

 Consumul Nr. de ore Consumul Nr Metoda de racordare
Nr Consumatori

anual de gaze cu utilizarea orar de consumat a consumatorilor

Consumatorii
Van,în m3/an maximă a calcul orilor şi
sarcinii puterea lor
Vc în m3/h
în m3/h
m , ore
1 2 3 4 5 6 7
1 Case locative şi 1 Presiune joasă cu
întreprinderi 2786 sarcină uniformă
13,55·106 4863,60 ---
comunale mici.

2 Instalaţii de 1 --- Presiune joasă cu

încălzire locală 1421 sarcină uniformă
25,66·106 18057,7

3 Spălătorii, 1 Presiune joasăcu

Etuve 2900 sarcină concentrată
0,231·106 79,65 ---
4 Băi obşteşti 0,73·106 1 270,37 1 Presiune medie
2700 270,37

5 Întreprinderi de 1,48·106 1 740 4 Presiune medie

alimentare 2000 185
publică
6 Institiții de 0,2·106 1 71,78 --- Presiune joasă cu
sănătate 2786 sarcină uniformă

7 Întreprinderi de 3,61·106 1 601,66 4 Presiune medie

panificaţie 6000 150,41

8 Centrale 64,17·106 1 45158,35 3

Termice 1421 16639,22
Presiune medie
13,35·106 1 4759,35
2805

9 Întreprinderi - - - --- Presiune medie

industriale
sarcina concentrată
 Modul de racordare aconsumatorilor
- Consumatori care solicita un consum de gaze pina la 50 m3/h se racordeaza la retele de gaze cu
presiune joasa ca sarcina uniforma ;
- Consumatori care solicita un consum de la 50 pina la 150 m3/h se racordeaza la retele de presiune
joasa ca sarcina concentrata ;
- Consumatori care solicita un consum de gaze mai mare de 150 m3/h se racordeaza la retele de
presiune medie, sarcina concentrata .
-
2.3 Sistemul de alimentare cu gaze

La alegerea sistemului de alimentare cu gaze e necesar să se ţină cont de următorii factori :

determinarea nr optimal de surse de alimentare a reţelelor de înaltă şi joasă presiune : structura reţelei de
gaze (ramificată, inelară, mixtă): determinarea presiunilor în conducte de distribuţie a gazelor şi nr de
treptelor de presiune a sistemului . Criteriile de bază pentru aprecierea sistemului de alimentare cu gaze
sunt: eficienţa economică , fiabilitatea, capacitatea de trecere , explozivitatea etc.

2.3.1 Determinarea nr. staţiilor de reglare a presiunii gazelor

Numarul de SRM-uri a sectorului localitatii se determina folosind valoarea sarcinii repartizate uniform pe
reteaua de presiune joasa si puterea unui SRM.
- Conform SNIP-ului, puetrea unui SRM este:
𝑚3 𝑁
𝑉𝑆𝑅𝑀 = 1000 … 3000 ;
ℎ

Numărul de SRM-uri se va determina cu formula:

𝑝𝑗
𝑉
𝑛𝑆𝑅𝑀 = 𝑉 𝑐 , (32)
𝑆𝑅𝑀

𝑉𝑐1 +𝑉𝑐1 +𝑉𝑐1

𝑛𝑆𝑅𝑀 = , (32.1)
𝑉𝑆𝑅𝑀

4863,60 + 18057,7 + 71,78

𝑛𝑆𝑅𝑀 = = 7,66 ≈ 8𝑏𝑢𝑐.
3000

Volumul de gaze pentru un SRM

𝑝.𝑗
𝑉𝑐 4863,60 + 18057,7 + 71,78 𝑚3 𝑁
𝑉𝑆𝑅𝑀 = = = 2874,13 ;
𝑛 8 ℎ
 Alegerea regulatorului de presiune a SRM-ului.
Vom folosi regulator de presiune de tip RDUC-2.
𝑚3
Debitul maximal de trecere în a reglatorului de presiune tip RDUC-2 se determină cu formula
ℎ

𝑆𝑅𝑀 1 𝑚3 𝑁
𝑉𝑚𝑎𝑥 = 1,595 · 𝑓 · 𝑐 · 𝑃1 · 𝜙 · √𝜌, [ ]; (33)
ℎ

𝑆𝑅𝑀
1 𝑚3 𝑁
𝑉𝑚𝑎𝑥 = 1,595 · 86,5 · 0,45 · 250 · 0,412 · √ = 9327,76 ;
0,47 ℎ

f= suprafaţa clapetei , în cm2

c= coeficient de debit.
P1= presiunea absolută a gazelor la ieşire din regulator de presiune în kPa; P1=250kPa, P2=103kPa;
𝜙 = coef adimensional , se determină în funcţie de P2/P1;
Regulatorul de presiune determinat prin calcul este RDUC 2-200 cu diametrul clapetei ø105.
𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡
𝑉𝑛𝑜𝑚 = 0,8 ⋅ 𝑉𝑆𝑅𝑀 𝑚𝑎𝑥
; (34)

𝑚3 𝑁 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡
𝑉𝑛𝑜𝑚 = 0,8 ⋅ 9327,765 = 7462,212 ≥ 𝑉𝑆𝑅𝑀 .
ℎ