Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Jurnalul reflexiv reprezintă un dialog al elevului purtat cu sine însuşi, din care învaţă despre
propriile procese mintale. Prin această metodă alternativă se urmăresc trei probleme:
autoreglarea învăţării (prin examinarea atitudinilor, a dedicaţiei şi a atenţiei concentrate în
direcţia depăşirii unei sarcini de învăţare);
controlarea acţiunilor desfăşurate asupra sarcinii de învăţare (prin analiza planificării, a
demersurilor metodologice de rezolvare a sarcinii şi a rezultatelor obţinute);
controlarea cunoaşterii obţinute (prin analiza noţiunilor asimilate, a lacunelor înregistrate şi
a cauzelor acestora).
1
Avantajele aplicării acestei metode:
jurnalul reflexiv este o modalitate reflexivă, deschisă şi flexibilă de evaluare;
elevul poate să-şi exprime propriile nemulţumiri, dar şi expectaţiile, exprimându-şi dorinţele
şi satisfacţiile;
învăţătorul poate să cunoască (cu voia elevului) şi alte aspecte care influenţează procesul
învăţării şi astfel să-l ajute pe elev şi să sporească calitatea instruirii;
cunoscând aceste aspecte, se produce o mai mare apropiere între învăţător şi elev, acesta din
urmă simţindu-se înţeles şi conştientizând faptul că sunt luate în consideraţie
circumstanţele;
Dezavantajele jurnalului reflexiv ţin de elaborarea sa. Pentru a fi eficient jurnalul reflexiv
trebuie completat periodic. Acest lucru solicită disciplină şi notarea cu regularitate a reprezentărilor
elevilor, precum şi a punctelor de vedere critice. Nu este o muncă uşoară, deoarece elevii nu sunt
obişnuiţi să reflecte asupra muncii lor. Ei trebuie învăţaţi şi îndreptaţi treptat pe acest drum al
analizei proprii, pentru a înţelege de ce este necesară şi cum trebuie făcută.
BIBLIOGRAFIE
2
1. Bocoş Muşata, Instruire interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Cluj,
Ed. Presa, Universitară Clujeană, 2002
2. Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Ediţia a III-a, Iaşi, Ed. Polirom, 1997
5. www.unibuc.ro/eBooks/ŞtiinţeEDU/Crenguţa