EMISFERELE CEREBRALE

-sunt în număr de două;

-sunt cele mai dezvoltate în volum,structură şi funcţii din SNC;
-sunt separate prin şanţul interemisferic şi sunt legate prin formaţiunile de substanţă
albă(corpul calos,trigonul cerebral,comisura anterioară şi comisura posterioară),ce conţin fibre
nervoase comisuale numite comisurile creierului;
-au asimetrie de volum;de ex.emisfera stângă este mai dezvoltată la dreptaci,determinată de
activitatea mai complexă a membrului superior drept şi de prezenţa centrului vorbirii;
-suprafaţa emisferelor nu este netedă,este brăzdată de două şanţuri profunde şi de numeroase
şanţuri superficiale;şanţurile se mai numesc:fisuri şi scizuri;
-şanţurile profunde delimitează lobii emisferelor cerebrale:frontal,parietal,occipital şi temporal;
-şanţurile superficiale delimitează girii /circumvoluţiunile
-prezintă trei feţe:laterală(externă),medială(internă) şi bazală(inferioară)

1
FAŢA LATERALĂ
-are două şanţuri mai adânci:şanţul central(Rolando) şi şanţul lateral(Sylvius);şanţul lateral
începe pe faţa bazală/inferioară a emisferelor cerebrale şi se termină pe faţa laterală;
-lobul frontal este înaintea şanţului central;
-lobul parietal este deasupra şanţului lateral Sylvius;
-lobul temporal este sub şanţul lateral/Sylvius;
-lobul occipital este situat în partea posterioară a emisferelor cerebrale;
-înaintea şanţului central,în lobul frontal,este şanţul precentral;între şanţul precentral şi cel
central este girusul precentral,cu aria motorie primară din lobul frontal;
-după şanţul central,în lobul parietal,este şanţul postcentral;între şanţul central şi cel
postcentral,este girusul postcentral,cu aria somestezică I, din lobul parietal;

2
FAŢA MEDIALĂ/INTERNĂ
-prezintă şanţul corpului calos;
-prezintă scizura(fisura/şanţul)calcarină,ce este un şanţ pe orizontală la nivelul lobului occipital;
-prezintă şanţul hipocampului;
-are o parte din şaţtul central.

FAŢA BAZALĂ/INFERIOARĂ
-prezintă anterior de fisura laterală următoarele elemente anatomice:lobul orbital,bulbul
olfactiv pe şnţul olfactiv,şanţul orbital pe care sunt nervii optici;
-are lobul temporooccipital,situat posterior de fisura laterală;
-reprezintă locul de origine pentru şanţul lateral Sylvius;
-prezintă şanţul hipocampului în lobul temporooccipital;
-prezintă şanţul colateral,la nivelul lobului temporal.

Şanţul orbital
-este aşezat lateral faţă de şanţul olfactiv;
-şanţurile orbitale sunt dispuse sub forma literei “H”;
-sanţurile orbitale delimitează girii orbitali/girusurile orbitale.
Între şanţul hipocampului,şanţul colateral şi şanţul occipitotemporal,se delimitează girul
hipocampic şi girusul occipitotemporal medial.

3
4
Structura internă
-emisferele cerebrale au două tipuri de substanţe:cenuşie şi albă.
1.SUBSTANŢA CENUŞIE
- este dispusă atât la suprafaţă cât şi în profunzime;
-dispusă la suprafaţă,formează scoarţa cerebrală,iar în profunzime formează corpii
striaţi/nucleii bazali/ganglionii bazali;
-suprafţta scoarţei cerebrale:1400-2800cm2;
-volumul scoarţei cerebrale:300-400 cm3
-grosimea scoarţei:1,5-4,5mm;

5
-conţine 14 miliarde de neuroni.

a. Scoarţa cerebrală/cortexul cerebral

- scoarţa cerebrală are mai multe tipuri de neuroni:
-neuronii piramidali,spre straturile superficiale(in stratul al treilea);
-neuronii granulari,prezenţi în toate straturile scoarţei,au forma poligonală,au multe
dendrite;
-neuronii fusiformi,sunt în straturile profunde(al şaselea strat);
-neuronii de tip celule orizontale,Cajal,în straturile superficiale;
-celulele Martinotti,în straturile 3,5 şi 6.

- reprezintă etajul superior de integrare a activităţii SN,de coordonare, de control şi integrare a

organismului în mediul de viaţă
-cuprinde allocortexul şi izocortexul.
1.Allocortexul(arhipallium)
-este format din 2-3 straturi;
-este format din arhicortex şi paleocortex/sistemul limbic.
2.Izocortexul/neocortexul
-are şase straturi de neuroni.
Studiul dispoziţiei neuronilor şi a orientării fibrelor nervoase au dus la delimitarea porţiunilor de
cortex cu aceeaşi structură,numite ariile lui Brodman,în număr de 53.

6
1.Paleocortexul/sistemul limbic

-este componentă a scoarţei cerebrale;

-conţine două straturi de neuroni senzitivi şi motori;
-ocupă o zonă restrânsă pe faţa medială a emisferelor cerebrale;
-are componente interpuse între diencefal şi neocortex;
-ca sistem limbic are forma unui arc de cerc;
-sistemul limbic are în componenţă hipocampul,girusul hipocampic,corpul amigdalian,calea
olfactivă,striile olfactive;
-are conexiuni întinse cu analizatorul olfactiv,hipotalamusul,talamusul,epitalamusul şi mai
puţin cu neocortexul;
-este sediul actelor de comportamente instinctive-emotionale,sexuale,alimentare;
-generează procese psihice afectiv-emoţionale;
-are funcţii vegetative în corelaţie funcţională cu hipotalamusul vegetativ;
-este centrul cortical al analizatorului olfactiv;

7
8
2.Neocortexul
-este o componentă a scoarţei cerebrale;
-este alcătuit din şase straturi de neuroni

- neocortexul este sediul proceselor psihice

superioare(gândirea,memorarea,învăţarea,creaţia,orientarea,sinteza,generalizarea);
-funcţional,neocortexul este de trei tipuri:neocortexul senzitivo-senzorial,neocortexul motor, şi
neocortexul de asociaţie.
Neocortexul senzitivo-senzorial
-integrează informaţiile;
-neocortexul senzitiv este reprezentat de aria somestezică I şi de aria somestezică II,integrând
informaţiile generale, de la piele;
-neocortexul senzorial integrează informaţiile speciale de la organele speciale de
simţ(ochii,nasul,limba şi urechea) şi este reprezentat de ariile corticale speciale primare şi
secundare(de asociaţie)
-ex.aria gustativă se găseşte în partea inferioară a girusului postcentral din lobul parietal,în care
este şi zona senzitivă a feţei;
-ex. aria auditivă primară şi ariile auditive secundare se găsesc în partea anterioară a lobului
temporal;
-ex.ariile vizuale sunt pe marginile scizurii calcarine,pe faţa medială a lobului occipital.

9
10
Neocortexul motor
-elaborează comenzi spre efectori;
-controlează activităţile motorii somatice voluntare şi involuntare;
-este reprezentat de:.aria motorie primară,aria premotorie din lobul frontal,aria motorie
secundară,ariile motorii suplimentare din frontal,parietal,temporal şi mai puţin în lobul
occipital.
Neocortexul de asociaţie
-este reprezentat de zona de asociaţie prefrontală (zona personalităţii umane) şi de zona
parieto-occipito-temporală(în parietal este aria gnosică/a cunoaşterii,a înţelegerii
limbajului=aria Wernickie;
-nu are funcţii sensitive şi nici motorii
- asociază functiile sensitive cu cele motorii;
-realizează percepţia complexă a lumii înconjurătoare;
-realizează semnificaţia diferitlor senzaţii.

b.Corpii striaţi/nucleii bazali/ganglionii bazali

-sunt formaţi din substanţă cenuşie;
-sunt situaţi în profunzimea emisferelor cerebrale,în substanţa albă a emisferelor cerebrale;
-sunt situaţi deasupra şi lateral de talamus;
-primesc aferenţe de la cortexul cerebral, talamus,hipotalamus şi formaţiunile extrapiramidale
ale trunchiului cerebral;
-reprezintă nuclei importanţi ai sistemului extrapiramidal;
-au rol în construirea căilor extrapiramidale;
-inhibă tonusul musculaturii striate;
-realizează mişcări automate,stereotipe comandate de cortex;
-exercită o influenţă moderatorie asupra mişcărilor comandate de cortexul cerebral.

11
12
2.SUBSTANŢA ALBĂ
-este formată din trei tipuri de fibre nervoase:de proiecţie,comisurale şi de asociaţie.
Fibrele de proiecţie unesc în ambele sensuri scoarţa cu centrii subiacenţi.
Fibrele comisurale unesc cele două emisfere,formând corpul calos,trigonul
cerebral/fornixul,comisura anterioară şi comisura posterioară.
Fibrele de asociaţie sunt în cadrul fiecărei emisfere cerebrale.

13
Funcţia reflexă a emisferelor cerebrale
-emisferele cerebrale au două tipuri de reflexe:necondiţionate (RN)şi condiţionate(RC)
-reflexele conditionate aparţin doar emisferelor cerebrale.
1.Reflexele necondiţionate
-sunt înnăscute(moştenite);
-au căi preformate din momentul naşterii(RN alimentar,RN de apărare);
-au centrii nervoşi în etajele subcorticale;
-sunt permanente;
-sunt ale speciei;
-stimulul care declanşează RN se numeşte excitant absolut/necondiţionat;
-sunt somatice,vegetative şi vegetative-somatice;
-se grupează formând instinctele.
2.Reflexele condiţionate
-sunt dobândite prin învăţare;
-au căi ce se formează odata cu elaborarea reflexului;
-au centrii nervoşi în scoarţa cerebrală,se închid la nivel cortical;
-sunt temporare;
-sunt ale individului;
-este un răspuns învăţat pe care centrii nervoşi îl dau unui stimul iniţial indiferent(fără
importanţă biologică);
-stimulul care declanşează RC se numeşte excitant condiţionat şi provine dintr-un stimul
indiferent, fără legături cu RN,asociindu-se cu acesta;
-se grupează în lanţuri de reflexe,formând stereotipii;
-se formează prin asocierea a cel puţin două reflexe necondiţionate;

14
-constă în răspunsul la acţiunea unui excitant condiţionat,iniţial indiferent,care nu are legătură
cu reflexul;
-este un răspuns învăţat.
Pavlov a explicat mecanismul elaborării RCpe baza conexiunii între centrii corticali ai
analizatorilor visual sau auditiv şi ariile corticale vegetative stimulate de excitantul absolut.
Ex.Reflexul condiţionat de salivaţie se formează din două RN(RN de salivaţie şi RN de orientare
vizuală/auditivă)pe baza unor conexiuni între centrii corticali ai anlizatorului vizual/auditiv şi
ariile corticale vegetative stimulate de excitantul absolut(centru alimentar)
Ex.-hrana este excitantul absolut,este excitantul cu importanţa biologică pentru reflexul de
salivaţie;reflexul alimentar este caracteristic speciei,este un RN,este un răspuns înnăscut.
-în cazul RC la apariţia unui semnal absolut,animalul de experienţă răspunde printr-un RN;
-lumina,este excitantul indiferent, fără importanţă biologică pentru reflexul de salivaţie şi
devine excitantul conditionat în reflexul condiţionat.
În cazul RC,la un semnal indiferent animalul nu dă niciun răspuns, are doar o reacţie de
orientare.
În cazul RC excitantii indiferenţi pot fi încărcaţi prin semnificaţii noi şi transformaţi in stimuli
conditionali pri asociere,precesiune,dominanţă(cu condiţia ca animalul să fie flămând)
Condiţiile pentru formarea RC
-asocierea EN cu EC;
-precesiunea EC,deoarece are valoare de semnal,anticipează acţiunea EN;
-dominanţa,instinctul să fie dominant în timpul asocierii stimulilor;ex.instinctul
alimentar(foamea să fie dominantă);
-repetarea pentru formare unui RC, sunt necesare 10 până la 30 de sedinţe de elaborare;
-timpul de asociere.
Încălcarea condiţiilor determină inhibiţia, dispariţia RC.
Inhibiţia
-inhibiţia este un proces nervos activ care stă la baza tuturor activităţilor nervoase;
-inhibiţia se manifestă prin diminuarea unei activităţi,prin sistarea activităţii anterioare
-inhibiţia este internă/condiţionată şi externă/necondiţionată.
-a.Inhibiţia internă este de trei tipuri:
1.de stingere-nu se respectă asocierea EC cu EN,acţionează EC nu şi EN;
2.de întârziere-nu se respectă timpul de asociere;
3.de diferenţiere-EC acţionează cu o altă valoare.
-inhibiţia şi excitaţia sunt extrem de mobile,putând iradia pe o suprafaţă corticală,de la un
centru nervos la alt centru nervos şi concentra într-o zonă limitată;
-b.Inhibiţia externă
-este determinată de stimuli din afara celor ce au fost folosiţi pentru formarea RC,este
determinată de stimuli din afara focarului cortical activ;

15
-apare la stimuli de intensitate mare,este supraliminară ,apare la suprasolicitare,ca inhibiţii de
protecţie.
RC se stinge dacă EC nu este întărit din timp în timp de EN.

Excitaţia
-este un proces nervos activ care stă la baza tuturor activităţilor nervoase;
-se manifestă prin iniţierea unei activităţi sau prin intensificarea acţiunii preexistente.

16