GRILĂ METODOLOGICĂ

1. Caseta tehnică
Completaţi doar unul dintre punctele A, B, C sau D.

A
Articol publicat într-o revistă
VECINĂTATEA URSS – FACTOR DE INSECURITATE PENTRU ROMÂNIA
Titlu:
INTERBELICĂ
Autor(i): Dr. Gheorghe BUZATU
Revista: Analele Universităţii „Ovidius” Constanţa
Volum: 3 Număr: An: 2006
Pagini - de la: 67 până la: 79 Cod ISSN: 1841-138X
Cod DOI:

B
Carte
Titlu:
Autor(i):
An apariţie: An ediţie:
Editura: Oraş:
Cod ISBN:
Cod DOI:

C
Capitol/studiu dintr-un volum colectiv
Titlu:
Autor(i):
Titlu volum
colectiv:
Coordonator(i):
An apariţie: An ediţie:
Editura: Oraş:
Cod ISBN:
Cod DOI:

D
Alt tip de publicaţie
Titlu:
Autor(i):
Tip publicaţie:
Informaţii
bibliografice:

2. Bibliografie utilizată de autor

(pentru volume colective treceţi exclusiv bibliografia studiului)

1. Burlacu I., Dobrinescu V. F., Nicolescu Gh., Documente despre N. Iorga în arhivele militare româneşti,
2. Buzatu Gh., Marinescu C. Gh., eds., N. Iorga. Omul şi opera, II, Bacău, 1994, p. 213-215.
3. Buzatu Gh., Lemny Ştefan, Saizu I., eds., Eminescu – Sens, timp şi devenire istorică, I-II, Iaşi, Editura
Universităţii, 1988-1989;
 4. Iorga N., Generalităţi cu privire la studiile istorice, ediţia a III-a, Bucureşti, 1944, p. 248.
5. Sandache Cristian, Europa dictaturilor şi originile războiului româno-sovietic, Bucureşti, Editura Militară, 2007,
p. 137/360.
6. Şeicaru Pamfil, Politica aistorică a României, Bucureşti, Editura Elion, 2002.
7. Weibel Ernest, Histoire et géopolitique des Balkans de 1800 à nos jours, Paris, 2002, passim.
8. Arhiva Consiliului Naţional pentru Studiul Arhivelor Securităţii, Bucureşti, fond 40 010, dosar 13, filele 109-154
9. „Independent”, Bucureşti, 15 mai 2001, p. 5.

3. Rezumatul studiului
Original / Autor (maxim 2500 cuvinte, în cazul în care acesta există; citaţi pagina/ile daca preluati text
3.1. compact)

In decisive year 1939 that marked the evolution of Europe for a period of several decades, it is important to assert that
the worst situation was in Eastern Europe, including Romania. One might involve the presence of a decisive element,
though considered less credible, and, in fact, the action of a real curse represented by the geopolitical position. Recent
discovery have confirmed the importance of Emil Cioran, thus proving the fact according to which the evolution of
romanians in point of history had as dominant element the geography. Names such as Mihai Eminescu, Nicolae Iorga
and Pamfil Şeicaru, known as the three Titans of our political press, didn’t neglect taking into consideration different
perspectives and periods the role and the position of the russian factor in point o Romania’s point of view as regards
international relations. Consequently, it might be said that their assertions have represented significant contributions of
a valuable thesaurus, materialized by knowledge that we make appeal to for possible suggestions and solutions
regarding concrete cases. It is important to mention that, during last century, local or general conflicts (the two world
armed conflicts or the „Cold War”) which involved Romania had as main point of discussion the role of the geopolitical
element in determining the evolution of a certain area, the history of various people and, in particular, of Romanians.

3.2. Analist (ce vi se pare că mai poate fi adăugat, în cazul în care aţi folosit rezumatul autorului?)

Studiul are la bază ideea centrală a importanței geopoliticii, și în mod special a vecinătății cu Rusia, în derularea celor
două conflagrații mondiale și în alegerea aliaților. Pentru a evidenția acest lucru, autorul pleacă de la scrisoarea
jurnalistului I. Joldea Rădulescu adresată lui Pamfil Şeicaru, în care surprinde păreri a diferitelor personalități ale
vremii, N. Titulescu, N. Iorga, C. Stere, I. G. Duca, mareşalul C. Prezan, Ion I.C. Brătianu, despre ce înseamnă
vecinul rus. Această scrisoare a fost prezentată în procesul lui Antonescu din 1946.

4. Tipul cercetării
(marcaţi X în căsuţa corespunzătoare)

x Cercetare teoretică
Cercetare aplicată/practică
Studiul conţine atât o parte de cercetare teoretică cât şi una de cercetare practică
Nu se poate aprecia

5. Structura studiului
(Enumeraţi subunităţile de organizare ale cercetării – capitole, subcapitole pentru studii sau articole, părţi componente
specificate de autor, astfel incat sa poata fi identificate etapele, pasii, problemele din configuratia operei)

 poziția geopolitică factor decisiv asupra orientării de ansamblu a României în relațiilor internaționale;
 semnificația vecinătății ruse în viziunea lui N. Titulescu, N. Iorga, C. Stere, I. G. Duca, mareşalul C.
Prezan, - aspecte surprinse de jurnalistul I. Joldea Rădulescu;
 interviu acordat de premierul României Ion I.C. Brătianu lui I. Joldea Rădulescu în anul 1927 pe
tema vecinătății ruse;
 viziunea mareșalului Antonescu în privința vecinătății rusești;
 concluzii: sinteza importanței poziției geografice

6. Concepte şi termeni cheie

(Treceţi conceptele şi termenii în limba română, în afara de cazurile în care nu puteţi găsi un echivalent potrivit pentru
termen. Dupa termenul tradus în limba română treceţi, între paranteze, termenul în original. Treceţi definiţiile utilizate
de autor în text, citând pagina sau paginile, acolo unde este cazul)
Ex. Se scrie: Cultură politică (political culture) pentru coloana Concept/termen de mai jos, cu definiţia utilizată de autor
sau care reiese din analiza autorului, în coloana din dreapta.

Concept/termen Definiţie (max. 250 cuvinte pentru o definiţie)

1. geopolitică politica unui stat determinată de geografie
un fenomen sufletesc specific rus, care nu poate distrus cu tunul,
2. bolșevism
pag.72.

7. Obiective/ scop/uri asumate de autor

1. reliefarea importanței poziției geografice – a vecinătății cu Rusia;

2. surprinderea unor aspecte noi referitoare la rolul şi locul factorului rusesc asupra orientării de ansamblu a
României în relaţiile internaţionale prin analiza documentației aparținând jurnalistului Joldea
Rădulescu
8. Întrebări de cercetare formulate de autor
(Dacă sunt formulate ca atare întrebări privitoare la demersul pe care autorul îl propune, în raport cu obiectivele
propuse, întrebări la care studiul/lucrarea îşi propune să răspundă. Treceţi întrebările numai dacă ele sunt distincte de
obiective)

9. Perspectiva teoretică asumată de autor

(Prezentaţi teoria/iile utilizată/e de autor – aprox. 1000 cuv. pentru fiecare teorie în parte; semnalaţi pagina lucrării în
caz că preluaţi text compact)

Studiul reprezintă o abordare a problematicii vecinătății rusești și rolul poziției geografice în hotărârile luate
de liderii români în timpul celui de-al doilea război mondial.
Prin expunerea scrisorii jurnalistului I. Joldea Rădulescu, prezentată în procesul lui
Antonescu, se conturează mai multe teze referitoare la importanța factorului rus.

10. Metodologia invocată de autor ca parte a analizei

(Marcaţi cu un X căsuţa din dreptul unei variante dacă aceasta este valabilă pentru studiu.)

Prezentare indicatori de cercetare

Prezentare itemi de chestionar
x Invocare date de cercetare (sursă, eşantion /subiecţi, data cercetării şi caracteristicile metodologice)
Utilizare grafice, tabele, mijloace ilustrative de analiză
Utilizare matrici tipologice, tipologii, clasificări
x Explicare interpretare, date de cercetare
Apel la retrodicţii
Apel la predicţii
Enumerări caracteristici, teze, atribute etc.

10.1. Prezentarea metodei/lor

(descrieţi metoda folosită de autor – prezentaţi chestionarul, enumeraţi şi descrieţi indicatorii de cercetare, descriere şi
prezentare matrici, prezentaţi teze, atribute folosite de autor, caracteristici, prezentaţi predicţia/retrodicţia formulate de
autor – definiţi şi prezentaţi ceea ce aţi marcat la întrebarea 10, aşa cum apare itemul semnalat în textul de analizat.)

- sursa - “un document inedit, recent descoperit în arhivele „procesului” intentat în 1946 foştilor membri ai
cabinetului Ion Antonescu mai precis o lungă scrisoare (54 pagini dactilografiate), trimisă la 27 octombrie
1943 pe adresa lui Pamfil Şeicaru de către un confrate, în mod concret un ziarist pe care l-am numit deja – I.
Joldea Rădulescu”
10.2. Alte metode identificate în studiu
(Prezentaţi fundamentele metodologice ale analizei, aşa cum le formulează autorul/identificaţi metode utilizate de
autor - aprox. 1000 cuvinte pentru prezentarea unei metode. Citaţi paginile acolo unde este cazul)

“Descoperiri recente au atestat rolul şi locul factorului rusesc asupra orientării de

ansamblu a României în relaţiile internaţionale. Pentru istoricul total, care a fost N.
Iorga, realitatea factorului geopolitic, cu precădere a celui rusesc şi, apoi, sovietic4
ori investigarea şi interpretarea lui în strălucitele-i sinteze nu mai reprezintă, de
mult, o noutate. Mai ales că savantul a cercetat, în chip special, în anii „cooperării”
politico-militare din vremea celui dintâi război mondial5, evoluţia raporturilor ruso-
române până la şi în 1877- 1878, iar, ca strălucit cronicar de presă, îndeosebi în
paginile „Neamului Românesc” (1906-1940), a reţinut şi comentat cu promptitudine
dosarul relaţiilor între Bucureşti şi Sankt Petersburg ori Moscova

11. Formularea unor soluţii pentru situaţiile sau problemele cercetate/analizate

(Completaţi numai în măsura în care există astfel de soluţii formulate ca atare de autor în raport cu probleme teoretice
sau practice. Treceţi în casetă codul TEOR pentru soluţii la probleme teoretice şi codul PRAC, pentru soluţii care
vizează aspecte care ţin de aplicaţiile/ consecinţele la nivelul realităţii. Treceţi codul 88 în situaţia în care nu se poate
aprecia codul; maxim 2000 cuvinte pentru fiecare soluţie în parte, citând paginile din studiu acolo unde este cazul)

” România, aflată şi astăzi pe o nouă turnantă a istoriei sale, este în situaţia când nu
poate şi nici nu trebuie să-şi îngăduie experimente diplomatice ori să ignore pildele şi
îndemnurile ante-mergătorilor noştri iluştri, fie ei fondatori de ţară, fie creatori şi
propovăduitori ai curentului permanent al opiniei publice naţionale.

12. Concluzii ale autorului

” a devenit o realitate istorică indiscutabilă, stabilită cu precizie şi recunoscută în consecinţă, în temeiul

cercetărilor savanţilor de pretutindeni şi de oricând, atestă că românii, rezultat al unei evoluţii de două ori
milenare, beneficiază de un avantaj de care au dispun mai puţine popoare ca rod al prezenţei lor în istorie –
persistenţa lor, necontenită şi în ciuda tuturor vicisitudinilor, în însăşi vatra lor strămoşească. A fost şi a
rămas un fapt remarcabil, care şi-a pus amprenta asupra devenirii şi împlinirii noastre ca unul dintre
popoarele fondatoare ale bătrânului continent, determinându-i comportamentul şi caracterul, calităţile şi
defectele, ca să nu mai vorbim că şi-a legat profund soarta de aceste meleaguri, pe care, stăpânindu-le şi
influenţându-le, şi-a asumat, natural, riscul unor influenţe defel nesemnificative.
De altfel, cum este bine cunoscut, creaţia populară, de cea mai înaltă calitate literară şi valoare istorică,
vorbind obsesiv despre „codrul frate cu românul”, surprindea tocmai o atare realitate, căreia ulterior unul
dintre maeştrii filosofiei moderne, l-am numit pe Petre Ţuţea, avea să-i dea noi valenţe atunci când a opinat
că istoria noastră reprezintă, în primul rând, geografie. În context, trebuie să reţinem că, cu mai multe
secole înainte, cronicarul Grigore Ureche îi plasase în chip justificat pe români ca situându-se – prin tot
ceea ce au fost şi, adăugăm noi, în perspectiva desfăşurărilor ce aveau să urmeze până la acest început de
veac şi de mileniu – „în calea tuturor răutăţilor” ...
Este semnificativ că, mai cu seamă în cursul veacului trecut, conflictele locale sau generale (cele două
conflagraţii mondiale sau „războiul rece”), care nau ocolit România, au pus şi repus în discuţie, adeseori
până la exagerare rolul factorului geopolitic în determinarea evoluţiei unei zone şi, cu atât mai lesne, a
istoriei unor popoare, în speţă a românilor. N-a fost întâmplător că, în intervenţia susţinută în faţa
Congresului Internaţional de Ştiinţe Istorice de la Zürich (1938), N. Iorga, neîntrecutul nostru polihistor şi
unul dintre cei mai mari ai lumii, a surprins rostul permanenţelor identificate în cei trei factori determinanţi
ai trecutului nostru – naţiunea (rasa, în accepţiunea savantului), ideea şi pământul. „Este incontestabil ... –
a relevat strălucitul istoric – că ... mediul natural făureşte, încet, dar neîncetat rasa, prin multele lui
influenţe, de care nimeni nu poate scăpa şi prin ceea ce, pătrunzând în fiecare moment în suflete, ajunge să
transforme şi înfăţişarea fizică a omului. Creatori ai seminţiilor umane, pe care continuă să le modeleze cu
drag, pământul şi cerul dau încetul cu încetul un alt aspect exterior, acoperind acelaşi fond moral, fiinţei
omeneşti”.

13. Observaţii ale analistului – ce alte idei/probleme semnificative pot fi semnalate in analiza
prezentei opere?
(Treceţi aici, dacă este cazul, probleme întâmpinate în completarea grilei cu privire la studiul/analiza pe care o lecturaţi
prin intermediul prezentei grile – ce nu a putut fi inclus in nici unul dintre itemii grilei?; sugestii privind structura grilei,
probleme sau idei care considerati că trebuie subliniate in continuare dintre cele cuprinse deja în itemii grilei, probleme
care merita accentuate sau care considerati ca ofera sugestii pentru cum se scrie o lucrare de diploma pe tematica din
opera analizata etc.)

14. Date analist

14.1. Nume: Iosub Cornelia 14.2. Cod: