De ce numele evreiești din Noul Testament nu apar și în

Vechiul Testament?
30 noiembrie 2015
de Ion Coja
Amestecate
132 comentarii

.Text preluat de pe site, unde a apărut la Comentarii

*
Explicații complete privind negoțul cu copii al Johannului

Stan Pățitu • 3 hours ago

religia ortodoxă n-a fost creată de ei, ci ei s-au folosit de creștinism pentru a demola
imperiul roman, și a pune mîna pe putere.
una din marile minciuni cu care am fost îndoctrinați este că Iisus a fost evreu. Fals total. Nici
Maria n-a fost evreică și nici apostolii lui n-au fost evrei. Au fost aramiți, descendenții
fenicienilor cananiți. Numele lor nu sînt nume evreiești. Nu apar în vechiul testament ci doar
brusc în noul testament. Evreii sadea nu-l recunosc pe Iisus și nici cartea de căpătîi a
creștinilor, Noul Testament.
am atras de multe ori atenția că numele Maria nu are nici-o legătură cu evreii. Nu există în
vechiul testament. El apare la cananiți, Mariamne, care sînt alceva decît evreii. Numele are
legătură cu cuvîntul mare, atît ca substantiv cît și ca adjectiv. ”De la marea cea mare”.
iar dacă au fost și evrei care s-au convertit la creștism, cum ar fi exemplul clasic al Sf Paul
sau Pavel, care s-a numit Saul, și că mai tîrziu aceștia au pus mîna pe imperiul roman cu
ajutorul creștinismului, este cu totul altceva, dar nu ei au creat religia creștină. Ea a
aparținut cananiților, descendenții tracilor fenicieni, care n-au fost decît coloniști în Fenicia,
plecați din Focia, astăzi Grecia. Tot lor le-a aprținut și scrierea care a stat la baza scrierilor:
grecească și latină de mai tîrziu. Scrierea lor nu are nici-o legătură cu scrierile semite, mai
mult evreii au preluat scrierea feniciană a cananiților, numită aramaic, și au adaptat-o în
limba lor. Mai tîrziu au modificat grafemele ajungînd la scrierea pătrățoasă pe care o
cunoaștem în zilele noastre. Limba și scrierea aramamică a fost lingua franca și limba de
cancelarie în Orientul Mijlociu pentru o perioadă foarte lungă de timp, din nordul Africii pînă
la porțile Indiei. Inclusiv imperiul persan a adoptat-o ca limbă de cancelarie.
dacă limbile aramaică și ebraică ar fi surori așa cum susține lumea academică controlată de
ei, textele antice ar trebui să reprezinte o singură limbă. Din păcate e vorba de două limbi
diferite care au folosit același alfabet pentru scriere. Textele aramaice se citesc în limba
aramaică, iar textele evreiești se citesc în limba ebraică. E cum la noi s-a folosit scrierea
chirilică la texte românești, la fel ca la bulgari, sîrbi și ruși, dar limbile sînt diferite, scrierile
folosind doar un singur alfabet, dar asta nu înseamnă că limbile pomenite ar fi surori.
evreii numai au furat de peste tot și au adaptat la cerințele și intențiile lor pentru a pune
mîna pe putere. Ei au fost sclavi în antichitate la egipteni, babilonieni, asirieni, perși, romani,
mii de ani. Ce fac ei de-o vreme-ncoace nu fac decît să se răzbune pentru sclavia pe care
au trăit-o în vremuri antice în Irac, Siria, Libia, Palestina, Afganistan și desigur împotriva
creștinilor, pentru persecuțiile și genocidurile provocate de creștini, lucrînd puternic la
Europa așa cum vede toată lumea deja, folosindu-se de implantul mulsuman care e în
conflict cu lumea creștină, pentru a o distruge. Scopul lor e de a distruge atît lumea
musulmană cît și lumea creștină. Cînd doi se bat al treilea cîștigă. În rest vor să amestece
rasele între ele ca-n eprubetă și numai ei să rămînă rasă pură și-aleasă, aleasă ca viță și
aleasă de Dumnezeu, iar împărăția să fie numai a lor.
istoria evreilor e mult mai complicată decît vrem noi s-o simplificăm.
un iudeu afirma că: omul fără religie e ca peștele fără bicicletă, adică n-ar avea nevoie de
religie, precum peștele n-are nevoie de bicicletă. Nu știu dacă religia e tot una cu bicicleta,
iar omul fără credință înoată precum peștele la-ntîmplare în toate direcțiile. Iar aici nu
trebuie să uităm că-ntre religie și credință e o mare diferență. Din cauza asta Mircea Eliade
și-a intitulat, nu întîmplător, cartea lui: Istoria credințelor și ideilor religioase. Altfel i-ar fi
spus simplu doar Istoria Religiilor. Și una de-a mea: omul are nevoie de credință precum
peștele de apă. N-ar putea trăi fără ea așa cum peștele nu poate trăi fără apă.
nu știu dacă trebuia sau nu să trimit comentariul ăsta și nici cît vei fi de acord cu mine sau
nu, dar asta e altă problemă! De obicei produce multe conflicte.
less