Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Proiect practică
în statistică

Realizat de:
Brașoveanu Oana-Narcisa
Nr.matricol: 31040601SL150660

An universitar 2015-2016
CUPRINS: Pagina
1. Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Analiza statistică a unei serii de date înregistrate la un moment dat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.1. Alegerea variabilelor statistice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.2. Analiza statistică univariată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.2.1. Analiza statistică univariată a variabilei calitative. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.2.2. Analiza statistică univariată a variabilei cantitative. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.3. Analiza statistică bivariată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.4. Estimarea mediei și a proporției prin interval de încredere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.4.1. Estimarea mediei prin interval de încredere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.4.2. Estimarea proporției prin interval de încredere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.5. Testarea statistică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.5.1. Testarea ipotezelor asupra unui eșantion. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.5.2. Testarea ipotezelor asupra a două eșantioane independente. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.5.3. Testarea ipotezelor asupra a trei sau mai multe eșantioane independente. . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Analiza statistică descriptivă a unei serii de timp. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3.1. Alegerea variabilei statistice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3.2. Analiza statistică folosind indici statistici simpli. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3.2.1. Indici absoluți. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3.2.2. Indici relativI. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3.2.3. Indici exprimați prin mărimi medii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Concluzii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.Introducere
Prin această lucrare se urmărește analiza statistică a distribuției județelor României după rata
infracționalității, în anul 2014, folosind metode descriptive si metode inferențiale. De
asemenea, s-a realizat analiza statistică descriptivă a unei serii de timp a aceleași distribuții cu
ajutorul inregistrării valorilor pentru 7 ani.
Rata infracționalității reprezintă numărul infracțiunilor înregistrate și soluționate la 100.000
locuitori.
Pentru realizarea obiectivului s-au folosit date preluate de pe site-ul Institului Național de
Statistică, baza de date TEMPO-online,din anul 2014, respectiv perioada 2008-2014.

2. Analiza statistică a unei serii de date înregistrate la un moment dat

2.1. Alegerea variabilelor statistice
În sprijinul cercetării am ales ca variabilă cantitativă (numerică) rata infracționalității pe
macroregiunile si județele României exprimată în numărul de infracțiuni la 100.000 de locuitori,
iar ca variabilă calitativă (nenumerică) nivelul ratei infracționalității.
În continuare, în tabelul 1 este prezentată distribuția județelor României pe cele patru
macroregiuni după rata infracționalității, în anul 2014.
TABELUL 1. Distribuția județelor României pe macroregiuni după rata infracționalității, în anul
2014
NUMAR NIVEL NUMAR
INFRACTIUNI (LA INFRACTIUNI (media la
NR.CRT. MACROREGIUNEA JUDETUL
100000 nivelul
LOCUITORI) populatiei=1867.439)
1 MACROREGIUNEA UNU Bihor 1533 mai mic decat media
2 MACROREGIUNEA UNU Bistrita-Nasaud 1644 mai mic decat media
3 MACROREGIUNEA UNU Cluj 2065 mai mare decat media
4 MACROREGIUNEA UNU Maramures 1644 mai mic decat media
5 MACROREGIUNEA UNU Satu Mare 1605 mai mic decat media
6 MACROREGIUNEA UNU Salaj 1939 mai mare decat media
7 MACROREGIUNEA UNU Alba 2178 mai mare decat media
8 MACROREGIUNEA UNU Brasov 2553 mai mare decat media
9 MACROREGIUNEA UNU Covasna 1010 mai mic decat media
10 MACROREGIUNEA UNU Harghita 1510 mai mic decat media
11 MACROREGIUNEA UNU Mures 2527 mai mare decat media
12 MACROREGIUNEA UNU Sibiu 1536 mai mic decat media
13 MACROREGIUNEA DOI Bacau 1772 mai mic decat media
 14 MACROREGIUNEA DOI Botosani 1956 mai mare decat media
15 MACROREGIUNEA DOI Iasi 2162 mai mare decat media
16 MACROREGIUNEA DOI Neamt 1528 mai mic decat media
17 MACROREGIUNEA DOI Suceava 1493 mai mic decat media
18 MACROREGIUNEA DOI Vaslui 2472 mai mare decat media
19 MACROREGIUNEA DOI Braila 1944 mai mare decat media
20 MACROREGIUNEA DOI Buzau 1705 mai mic decat media
21 MACROREGIUNEA DOI Constanta 2425 mai mare decat media
22 MACROREGIUNEA DOI Galati 1693 mai mic decat media
23 MACROREGIUNEA DOI Tulcea 1879 mai mare decat media
24 MACROREGIUNEA DOI Vrancea 1572 mai mic decat media
25 MACROREGIUNEA TREI Arges 1995 mai mare decat media
26 MACROREGIUNEA TREI Calarasi 2199 mai mare decat media
27 MACROREGIUNEA TREI Dambovita 1869 mai mare decat media
28 MACROREGIUNEA TREI Giurgiu 1649 mai mic decat media
29 MACROREGIUNEA TREI Ialomita 2325 mai mare decat media
30 MACROREGIUNEA TREI Prahova 2081 mai mare decat media
31 MACROREGIUNEA TREI Teleorman 1379 mai mic decat media
MACROREGIUNEA TREI Mun. Bucuresti -incl. mai mare decat media
32 3069
SAI
33 MACROREGIUNEA PATRU Dolj 1862 mai mic decat media
34 MACROREGIUNEA PATRU Gorj 1391 mai mic decat media
35 MACROREGIUNEA PATRU Mehedinti 1654 mai mic decat media
36 MACROREGIUNEA PATRU Olt 897 mai mic decat media
37 MACROREGIUNEA PATRU Valcea 2014 mai mare decat media
38 MACROREGIUNEA PATRU Arad 1430 mai mic decat media
39 MACROREGIUNEA PATRU Caras-Severin 1710 mai mic decat media
40 MACROREGIUNEA PATRU Hunedoara 2633 mai mare decat media
41 MACROREGIUNEA PATRU Timis 2063 mai mare decat media

2.2.1. Analiza statistică univariată a variabilei calitative

În acest subcapitol se prezintă analiza statistică univariată a nivelului ratei infracționalității în
România, în anul 2014 exprimată în numărul de infracțiuni la 100.000 de locuitori. Drept
urmare, în tabelul 2 se observă frecvențele absolute si frecvențele relative pentru nivelul ratei
infracționalității.
TABELUL 2. Distribuția infracțiunilor din România din anul 2014, după nivelul ratei
infracționalității
NIVELUL RATEI NUMAR FRECVENTE
INFRACTIONALITATII JUDETE RELATIVE
( ) ( )
Mai mic decat media 21 51.22%
Mai mare decat 20 48.78%
media
Frecvențele relative au fost calculate după formula : =∑ ∗ 100

Așadar: = ∗ 100= 51.22% și = ∗ 100 = 48.78%

NIVELUL RATEI INFRACTIONALITATII IN JUDETELE

ROMANIEI

Mai mare decat

Mai mic decat
media
media
48.78%
51.22%

Mai mic decat media Mai mare decat media

FIGURA 1. Distribuția județelor României, în anul 2014, după nivelul ratei infracționalității
Interpretare: 51,22% dintre județele României au un nivel al ratei infracționalității mai mic
decât media, iar 48.78% dintre județele României au un nivel al ratei infracționalității mai mare
decât media.
Modul : = 21, prin urmare cele mai multe județe din România au un nivel al ratei
infracționalității mai mic decât media.

2.2.2. Analiza statistică univariată a variabilei cantitative

Prin această secțiune se urmărește analiza statistică descriptivă a indicatorilor statistici obținuți
cu ajutorul programului EXCEL. Astfel, în urma prelucrării datelor având în vedere rata
infracționalității la nivelul României în anul 2014, s-au obținut următoarele rezultate:
TABELUL 3. Indicatori ai statisticii descriptive privind rata infracționalității din județele
României, în anul 2014

NUMAR INFRACTIUNI (LA 100000 LOCUITORI)

Mean 1867.439024
Standard Error 68.39671801
Median 1862
Mode 1644
Standard Deviation 437.9526829
Sample Variance 191802.5524
Kurtosis 0.564923707
Skewness 0.388540835
Range 2172
Minimum 897
Maximum 3069
Sum 76565
Count 41

Prelucrarea datelor s-a realizat prin programul EXCEL, Data/Data analysis/Descriptive Statistics.
Interpretări ale indicatorilor statistici:
Media aritmetică(mean) : În medie, numărul de infracțiuni în România, în anul 2014, este de
1867,439.
Mediana (median): Jumătate dintre județele României au un număr de infracțiuni de până la
1862, iar jumătate dintre județele României au un număr de infracțiuni de peste 1862.
Modul(mode): Cele mai multe județe din România au un număr de infracțiuni de 1644.
Abaterea standard(standard deviation): Numărul de infracțiuni din județele României se abate
în medie de la nivelul mediu cu 437,952 infracțiuni în plus sau în minus.
Boltirea(Kurtosis): Valoarea coeficientului de boltire este de 0,5649>0 și arată că distribuția
județelor României după numărul de infracțiuni este leptocurtică.
Coeficientul de asimetrie(Skewness): Valoarea coeficientului de asimetrie este de 0,388>0 și
arată ca ditribuția județelor României după numărul de infracțiuni prezintă o asimetrie la
dreapta(pozitivă).
Range: Câmpul de variație al numărului de infracțiuni din județele României este de 2172
infracțiuni.
Minimum: Județul cu cel mai mic număr de infracțiuni din România,în anul 2014, este Olt cu un
număr de 897 infracțiuni.
Maximum: Municipiul București prezintă cel mai mare număr de infracțiuni din România, în
anul 2014, și anume 3069 de infracțiuni.
Suma(sum): Numărul total de infracțiuni din România în anul 2014 este de 76565 infracțiuni.
Count: Analiza statistică descriptivă a numărului de infracțiuni în anul 2014 a fost efectiuată pe
41 de județe din România și reprezintă volumul eșantionului.
În continuare, prezentăm histograma aferentă distribuției județelor României după rata
infracționalității, în anul 2014.

FIGURA 2. Distribuția județelor României după rata infracționalității în anul 2014

Din figura 2, conform histogramei se observă că distribuția județelor României după rata
infracționalității prezintă o asimetrie la dreapta(pozitivă). Se mai poate preciza că cele mai
multe județe ale României au o rată a infracționalității cuprinsă între 2000 și 2500 infracțiuni.

2.3. Analiza statistică bivariată

În acest capitol se realizează analiza statistică bivariată a distribuției județelor României pe
macroregiuni, în anul 2014. Pentru atingerea acestui obiectiv s-au extras județele pentru fiecare
macroregiune și s-a construit analiza statistică descriptivă pentru fiecare eșantion în parte.
În vederea realizării celor propuse, vom prezenta tabelele pentru fiecare macroregiune
cuprinzând județele și numărul de infracțiuni la 100,000 de locuitori, analiza statistică
descriptivă aferentă fiecărei macroregiuni, respectiv interpretările mediilor și abaterilor
standard condiționate.
TABELUL 4. Distribuția județelor macroregiunii unu după rata infracționalității, în anul 2014
NUMAR
NR.CRT. JUDETUL INFRACTIUNI (LA
100000 LOCUITORI)
1 Bihor 1533
2 Bistrita-Nasaud 1644
3 Cluj 2065
4 Maramures 1644
5 Satu Mare 1605
6 Salaj 1939
7 Alba 2178
8 Brasov 2553
9 Covasna 1010
10 Harghita 1510
11 Mures 2527
12 Sibiu 1536

TABELUL 5. Indicatori statistici descriptivi privind rata infracționalității din macroregiunea unu,
în anul 2014

NUMAR INFRACTIUNI (LA 100000 LOCUITORI)

Mean 1812
Standard Error 130.9094644
Median 1644
Mode 1644
Standard Deviation 453.4836872
Sample Variance 205647.4545
Kurtosis -0.223636396
Skewness 0.275104963
Range 1543
Minimum 1010
Maximum 2553
Sum 21744
Count 12

Interpretări:
Numărul mediu al infracțiunilor pentru macroregiunea unu, în anul 2014 este de 1812
infracțiuni.
Numărul de infracțiuni din macroregiunea unu din anul 2014 se abate în medie de la nivelul
mediu cu 453,483 infracțiuni în plus sau în minus.
TABELUL 6. Distribuția județelor macroregiunii doi după rata infracționalității, în anul 2014
NUMAR
NR.CRT. JUDETUL INFRACTIUNI (LA
100000 LOCUITORI)
1 Bacau 1772
2 Botosani 1956
3 Iasi 2162
4 Neamt 1528
5 Suceava 1493
6 Vaslui 2472
7 Braila 1944
8 Buzau 1705
9 Constanta 2425
10 Galati 1693
11 Tulcea 1879
12 Vrancea 1572

TABELUL 7. Indicatori statistici descriptivi privind rata infracționalității din macroregiunea doi, în
anul 2014
NUMAR INFRACTIUNI (LA 100000 LOCUITORI)
Mean 1883.416667
Standard Error 94.65010992
Median 1825.5
Mode #N/A
Standard Deviation 327.8775987
Sample Variance 107503.7197
Kurtosis -0.444866732
Skewness 0.731668753
Range 979
Minimum 1493
Maximum 2472
Sum 22601
Count 12

Interpretări:
În medie, numărul de infracțiuni pentru macroregiunea doi, în anul 2014 este de 1883,41.
Numărul infracțiunilor din macroregiunea doi din anul 2014 se abate în medie de la nivelul
mediu cu 327,877 infracțiuni în plus sau în minus.
TABELUL 8. Distribuția județelor macroregiunii trei după rata infracționalității, în anul 2014
NUMAR INFRACTIUNI
NR.CRT. JUDETUL (LA 100000 LOCUITORI)
1 Arges 1995
2 Calarasi 2199
3 Dambovita 1869
4 Giurgiu 1649
5 Ialomita 2325
6 Prahova 2081
7 Teleorman 1379
8 Mun. Bucuresti -incl. SAI 3069

TABELUL 9. Indicatori statistici descriptivi privind rata infracționalității din macroregiunea trei,
în anul 2014
NUMAR INFRACTIUNI (LA 100000 LOCUITORI)
Mean 2070.75
Standard Error 178.312101
Median 2038
Mode #N/A
Standard Deviation 504.3427831
Sample Variance 254361.6429
Kurtosis 1.77579775
Skewness 0.888830109
Range 1690
Minimum 1379
Maximum 3069
Sum 16566
Count 8

Interpretări:
Numărul mediu de infracțiuni pentru macroregiunea trei, în anul 2014 este de 2070,75
infracțiuni.
Numărul infracțiunilor pentru macroregiunea trei din anul 2014 se abate în medie de la nivelul
mediu cu 504,342 infracțiuni în plus sau în minus.
TABELUL 10. Distribuția județelor macroregiunii patru după rata infracționalității, în anul 2014
NUMAR INFRACTIUNI (LA
NR.CRT. JUDETUL
100000 LOCUITORI)
1 Dolj 1862
2 Gorj 1391
3 Mehedinti 1654
4 Olt 897
5 Valcea 2014
6 Arad 1430
7 Caras-Severin 1710
8 Hunedoara 2633
9 Timis 2063

TABELUL 11. Indicatori statistici descriptivi privind rata infracționalității din macroregiunea
patru, în anul 2014
NUMAR INFRACTIUNI (LA 100000 LOCUITORI)
Mean 1739.333333
Standard Error 163.6637814
Median 1710
Mode #N/A
Standard Deviation 490.9913441
Sample Variance 241072.5
Kurtosis 0.876779968
Skewness 0.135812173
Range 1736
Minimum 897
Maximum 2633
Sum 15654
Count 9

Interpretări:
În medie, numărul de infracțiuni din macroregiunea patru este de 1739,33.
Numărul infracțiunilor din macroregiunea patru se abate în medie de la nivelul mediu cu
490,991 infracțiuni în plus sau în minus.
2.4. Estimarea mediei și a proporției prin interval de încredere
Acest capitol are drept obiectiv estimarea prin interval de încredere a ratei medii a infracționalității,
respectiv a proporției ratei infracționalității la nivelul României, pe baza prelucrării datelor la nivelul unui
eșantion format din 10 unități. Pentru aceasta, se extrage un eșantion format din 10 județe din întreaga
populație formată din cele 41 de județe ale României pentru care s-a înregistrat rata infracționalității în
anul 2014. Eșantionul a fost extras manual și este format din 3 macroregiuni, fiecare macroregiune fiind
formată din cel puțin 2 județe.
Eșantionul format este reprezentat de următoarele județe:

TABELUL 12. Distribuția județelor României din eșantionul extras după rata infracționalității, în anul
2014
NUMAR NIVEL NUMAR
INFRACTIUNI INFRACTIUNI (media la
NR.CRT. MACROREGIUNEA JUDETUL
(LA 100000 nivelul
LOCUITORI) populatiei=1867.439)
1 MACROREGIUNEA UNU Cluj 2065 mai mare decat media
2 MACROREGIUNEA UNU Alba 2178 mai mare decat media
3 MACROREGIUNEA UNU Sibiu 1536 mai mic decat media
4 MACROREGIUNEA UNU Brasov 2553 mai mare decat media
5 MACROREGIUNEA DOI Tulcea 1879 mai mare decat media
6 MACROREGIUNEA DOI Suceava 1493 mai mic decat media
7 MACROREGIUNEA DOI Neamt 1528 mai mic decat media
8 MACROREGIUNEA DOI Bacau 1772 mai mic decat media
9 MACROREGIUNEA TREI Calarasi 2199 mai mare decat media
10 MACROREGIUNEA TREI Prahova 2081 mai mare decat media

Pentru acest eșantion s-a realizat analiza statistică descriptivă cu ajutorul programului EXCEL, prezentată
mai jos.
TABELUL 13. Indicatori ai statisticii descriptive privind un eșantion extras după rata infracționalității, în
anul 2014
NUMAR INFRACTIUNI (LA 100000 LOCUITORI)
Mean 1928.4
Standard Error 110.4721
Median 1972
Mode #N/A
Standard Deviation 349.3436
Sample Variance 122040.9
Kurtosis -0.70096
Skewness 0.241198
Range 1060
Minimum 1493
Maximum 2553
 Sum 19284
Count 10
Confidence Level(95.0%) 249.9053

2.4.1. Estimarea mediei prin interval de încredere

Intervalul de încredere pentru estimarea mediei este calculat prin formula:

[ ± , ∗ ], unde =media la nivelul populației(parametru) și
√
=media la nivelul eșantionului(estimație)
De asemenea, intervalul de încredere pentru estimarea mediei mai poate fi calculat și prin formula:
[mean±confidence level].
Considerăm un risc de 0,05(5%) și citim valoarea teoretică a statisticii t Student astfel:
, = , , = 2,262
,
Așadar [1928.4 ± 2.262 ∗ ] sau [1928.4±249.9053] => [1678,4947; 2178,3053]
√
Interpretare: Putem garanta cu o probabilitate de 0,95 că numărul mediu al infracțiunilor al județelor
din întreaga populație este acoperit de inrervalul [1678,4947; 2178,3053].

2.4.2. Estimarea proporției prin interval de încredere

Intervalul de încredere pentru estimarea proporției este calculat prin formula:
( )
[ ± , ∗ ], unde = proporția la nivelul populației (parametru)
√
P=proporția la nivelul eșantionului (estimație)
TABELUL 14. Numărul județelor cu un nivel al numărului infracțiunilor mai mic, respectiv mai mare decât
media
Peste medie 6
Sub medie 4
Total 10
Pentru estimarea proporției județelor care au un număr de infracțiuni mai mare decât media, se
.
calculează proporția acestora la nivelul eșantionului astfel: p= = .
P= =0,6(=60%).
Considerând un risc de 0,05 se citește valoarea teoretică a statisticii t Student:
, = , , = 2,262
Astfel: [0.6 ± 0.17167372] => [0.4283; 0.7716]
Interpretare: Cu o probabilitate de 0,95 se poate afirma că ponderea numărului infracțiunilor din
județele României cu un nivel mai mare decât media este acoperită de intervalul [0.4283; 0.7716].
2.5. Testarea statistică
2.5.1. Testarea ipotezelor asupra unui eșantion
Ne propunem sa testăm ipoteza potrivit căreia numărul mediu al infracțiunilor in România în anul 2014
diferă semnificativ de numărul mediu al infracțiunilor din România din anul anterior,2013 egal cu
1508.195. Pentru realizarea acestui obiectiv, testarea statistică s-a realizat pe baza aceluiași eșantion
format din 10 județe utilizat în cazul estimării mediei si proporției prin interval de încredere.

TABELUL 15. Distribuția județelor României din eșantionul extras după rata infracționalității, în anul
2014
NUMAR NIVEL NUMAR
INFRACTIUNI INFRACTIUNI (media la
NR.CRT. MACROREGIUNEA JUDETUL
(LA 100000 nivelul
LOCUITORI) populatiei=1867.439)
1 MACROREGIUNEA UNU Cluj 2065 mai mare decat media
2 MACROREGIUNEA UNU Alba 2178 mai mare decat media
3 MACROREGIUNEA UNU Sibiu 1536 mai mic decat media
4 MACROREGIUNEA UNU Brasov 2553 mai mare decat media
5 MACROREGIUNEA DOI Tulcea 1879 mai mare decat media
6 MACROREGIUNEA DOI Suceava 1493 mai mic decat media
7 MACROREGIUNEA DOI Neamt 1528 mai mic decat media
8 MACROREGIUNEA DOI Bacau 1772 mai mic decat media
9 MACROREGIUNEA TREI Calarasi 2199 mai mare decat media
10 MACROREGIUNEA TREI Prahova 2081 mai mare decat media

TABELUL 16. Indicatori ai statisticii descriptive privind un eșantion extras după rata infracționalității, în
anul 2014
NUMAR INFRACTIUNI (LA 100000 LOCUITORI)
Mean 1928.4
Standard Error 110.4721
Median 1972
Mode #N/A
Standard Deviation 349.3436
Sample Variance 122040.9
Kurtosis -0.70096
Skewness 0.241198
Range 1060
Minimum 1493
Maximum 2553
Sum 19284
Count 10
Confidence Level(95.0%) 249.9053

Considerăm numărul mediu al infracțiunilor în România în anul 2013, =1508.195

Etapele testării:

1.Formularea ipotezelor

: = sau : =1508.195

: ≠ : ≠1508.195

2. Alegerea și calcularea statisticii test

1928.4−1508.195
.
= = 349.3436 =
,
=3.8037
√ √
3.Alegerea pragului de semnificație si citirea valorii teoretice a statisticii test
= 0,05
, = , , = 2,262
4.Regula de decizie
| |> , se respinge ipoteza nulă ( ) cu o probabilitate (1- ) și se acceptă ipoteza alternativă
( )
| |≤ , nu se respinge ipoteza nulă ( )
5.Luarea deciziei statistice
Deoarece | = 3.8037|>( , =2,262), cu o probabilitate de 0,95 se respinge ipoteza nulă ( ) și
se acceptă ipoteza alternativă ( ).
Interpretare: Cu o probabilitate de 0,95 putem afirma că există diferențe semnificative între nivelul
mediu al infracțiunilor din România în anul 2014 si nivelul mediu al infracțiunilor din România în anul
2013.

2.5.2. Testarea ipotezelor asupra a două eșantioane independente

Obiectivul subcapitolului este să aflăm la nivelul a două eșantioane independente dacă există diferențe
semnificative între numărul mediu al infracțiunilor din macroregiunea unu si numărul mediu al
infracțiunilor din macroregiunea doi.
Cele două eșantioane independente sun prezentate mai jos:

TABELUL 17. Distribuția județelor României din eșantionul extras după rata infracționalității pentru
macroregiunea unu, în anul 2014
NUMAR NIVEL NUMAR
INFRACTIUNI (LA INFRACTIUNI (media la
NR.CRT. MACROREGIUNEA JUDETUL
100000 LOCUITORI) nivelul
populatiei=1867.439)
1 MACROREGIUNEA UNU Cluj 2065 mai mare decat media
2 MACROREGIUNEA UNU Alba 2178 mai mare decat media
3 MACROREGIUNEA UNU Sibiu 1536 mai mic decat media
4 MACROREGIUNEA UNU Brasov 2553 mai mare decat media
TABELUL 18. Distribuția județelor României din eșantionul extras după rata infracționalității pentru
macroregiunea doi, în anul 2014
JUDETUL NUMAR NIVEL NUMAR
INFRACTIUNI (LA INFRACTIUNI (media la
NR.CRT. MACROREGIUNEA
100000 LOCUITORI) nivelul
populatiei=1867.439)
1 MACROREGIUNEA DOI Tulcea 1879 mai mare decat media
2 MACROREGIUNEA DOI Suceava 1493 mai mic decat media
3 MACROREGIUNEA DOI Neamt 1528 mai mic decat media
4 MACROREGIUNEA DOI Bacau 1772 mai mic decat media

t-Test: Two-Sample Assuming Unequal Variances

Macroregiunea UNU Macroregiunea DOI
Mean 2083 1668
Variance 176486 35187.33333
Observations 4 4
Hypothesized Mean Difference 0
df 4
t Stat 1.804035245
P(T<=t) one-tail 0.072776726
t Critical one-tail 2.131846786
P(T<=t) two-tail 0.145553452
t Critical two-tail 2.776445105

Etapele testării:
1.Formularea ipotezelor
: − = 0 sau : =
: − ≠0 : ≠
2.Alegerea și calcularea statisticii test:

= = t Stat=1.804035245

3.Alegerea pragului de semnificație și citirea valorii teoretice a testului

= 0,05
= t Critical two-tail=2.776445105
4.Regula de decizie
Dacă | |> , se respinge ipoteza nulă cu o probabilitate de 1- și se acceptă ipoteza
alternativă
Dacă | |≤ , se acceptă ipoteza nulă
5. Decizia statistică
Deoarece | = 1.804035245| ≤ ( , =2.776445105) se acceptă ipoteza nulă
Interpretare: Se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 că nu există diferențe semnificative între
numărul mediu al infracțiunilor din macroregiunea unu si numărul mediu al infracțiunilor din
macroregiunea doi.

2.5.3. Testarea ipotezelor asupra a trei sau mai multe eșantioane independente
Analiza ANOVA este un procedeu de analiză a variației în funcție de sursa acesteia. Aceasta permite
compararea mediilor a trei sau mai multe grupe sau populații cu scopul de a verifica dacă există
diferențe semnificative între acestea.
Din eșantionul format din 10 județe s-au selectat cele 3 macroregiuni prezentate în tabele de mai jos.
Pentru un risc de 0,05 se testează dacă rata infracțiunilor din România este influențată de macroregiune.
TABELUL 19. Distribuția județelor României din eșantionul extras după rata infracționalității pentru
macroregiunea unu, în anul 2014
NUMAR NIVEL NUMAR
INFRACTIUNI (LA INFRACTIUNI (media la
NR.CRT. MACROREGIUNEA JUDETUL
100000 LOCUITORI) nivelul
populatiei=1867.439)
1 MACROREGIUNEA UNU Cluj 2065 mai mare decat media
2 MACROREGIUNEA UNU Alba 2178 mai mare decat media
3 MACROREGIUNEA UNU Sibiu 1536 mai mic decat media
4 MACROREGIUNEA UNU Brasov 2553 mai mare decat media

TABELUL 20. Distribuția județelor României din eșantionul extras după rata infracționalității pentru
macroregiunea doi, în anul 2014
NUMAR NIVEL NUMAR INFRACTIUNI
NR.CRT. MACROREGIUNEA JUDETUL INFRACTIUNI (LA (media la nivelul
100000 LOCUITORI) populatiei=1867.439)
1 MACROREGIUNEA DOI Tulcea 1879 mai mare decat media
2 MACROREGIUNEA DOI Suceava 1493 mai mic decat media
3 MACROREGIUNEA DOI Neamt 1528 mai mic decat media
4 MACROREGIUNEA DOI Bacau 1772 mai mic decat media

TABELUL 21. Distribuția județelor României din eșantionul extras după rata infracționalității pentru
macroregiunea trei, în anul 2014
NUMAR NIVEL NUMAR INFRACTIUNI
NR.CRT. MACROREGIUNEA JUDETUL INFRACTIUNI (LA (media la nivelul
100000 LOCUITORI) populatiei=1867.439)
1 MACROREGIUNEA TREI Calarasi 2199 mai mare decat media
2 MACROREGIUNEA TREI Prahova 2081 mai mare decat media

TABELUL 22. Rata infracționalității pentru județele din macroregiunile 1,2 și 3

Macroregiunea 1 Macroregiunea 2 Macroregiunea 3
2065 1879 2199
2178 1493 2081
1536 1528
2553 1772
TABELUL 23. Rezultatele testării ipotezelor asupra a trei eșantioane independente conținând rata
infracționalității din macroregiunile 1,2 și 3
Anova: Single Factor

SUMMARY
Groups Count Sum Average Variance
Macroregiunea 1 4 8332 2083 176486
Macroregiunea 2 4 6672 1668 35187.33
Macroregiunea 3 2 4280 2140 6962

ANOVA
Source of
Variation SS df MS F P-value F crit
Between Groups 456386.4 2 228193.2 2.488158 0.152655 4.737414
Within Groups 641982 7 91711.71429

Total 1098368.4 9

Etapele testării:
1.Formularea ipotezelor
: = = (Nu există diferențe semnificative între cele 3 populații)
: ≠ , ∀ , = 1,3 ș ≠ (Mediile a cel puțin două populații sunt diferite)
2.Statistica test Fisher

F= = ∗
3.Alegerea pragului de semnificație și citirea valorii critice a testului F din tabelul repartiției Fisher
pentru riscul admis
, , = , , = =4.737414
Unde = − 1, = − grade de libertate
4. Valoarea satisticii F calculată la nivelul unui eșantion

= = ∗ =2.488158
Unde ESS=variația explicată sau intergrupe (variația sub influența factorilor esențiali)
RSS=variația reziduală sau intragrupe(variația sub influența factorilor întâmplători)
n=volumul eșantionului
k=numărul de grupe
5.Regula de decizie
> , , sau sig< (=P-value) se respinge ipoteza nulă pentru riscul admis
≤ , , sau sig≥ (=P-value) nu se respinge ipoeza nulă
6.Decizia statistică
Deoarece ( =2.488158) > ( , , =4.737414) se respinge ipoteza nulă pentru riscul
=0,05 admis
Interpretare:
Se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 că macroregiunea influențează semnificativ numărul
infracțiunilor din România în anul 2014.
De asemenea, se poate afirma cu o probabilitate de 0,95 că există diferențe semnificative între numărul
de infracțiuni din România în funcție de factorul de grupare, macroregiunea.

3. Analiza statistică descriptivă a unei serii de timp

Prin acest capitol ne propunem analiza statistică a ratei infracționalității în perioada 2008-2014 din
România, folosind indicatorii absoluți, relativi și medii ai unei serii de timp. Datele au fost preluate de pe
site-ul Institului Național de Statistică, baza de date TEMPO-online.
În tabelul următor prezentăm rata infracționalității din România în perioada 2008-2014.
TABELUL 24. Rata infracționalității din România în perioada 2008-2014
NUMAR INFRACTIUNI
Anul
(LA 100000 LOCUITORI)
2008 1345
2009 1397
2010 1366
2011 1212
2012 1538
2013 1555
2014 2015
TOTAL 10428

Rezultatele calculelor indicatorilor seriei de timp sunt prezentate în tabelul 25. Pentru calculul
indicatorilor cu bază fixă s-a considerat ca an de referință anul 2008 ( = ).
TABELUL 25. Elementele de calcul pentru determinarea indicatorilor seriei de timp

Anul ∆/ ∆/ / /
infracțiuni
2008 1345 0 - 1,0 -
2009 1397 52 52 1,03 1,03
2010 1366 21 -31 1,01 0,97
2011 1212 -133 -154 0,9 0,89
2012 1538 193 326 1,14 1,27
2013 1555 210 17 1,16 1,01
2014 2015 670 460 1,49 1,29
TOTAL 10428 - - - -
3.2.1. Indici absoluți
Ne propunem să interpretăm indicii absoluți aferenți anului 2014.
NIVELUL ABSOLUT
= 2015 infracțiuni
Nivelul absolut al României în anul 2014 a fost de 2015 infracțiuni.

VOLUMUL ABSOLUT
∑ = 10428
Numărul total de infracțiuni în perioada 2008-2014 în România a fost de 10428 infracțiuni.

SPORUL ABSOLUT
-cu bază fixă: ∆ / = −
∆ / =2015-1345=670 infracțiuni
Numărul de infracțiuni din România a crescut în anul 2014 cu 670 infracțiuni față de anul 2008.
-cu bază în lanț: ∆ / = −
∆ / = 2015 − 1555=460 infracțiuni
Numărul de infracțiuni din România a crescut în anul 2014 cu 460 infracțiuni față de anul 2013.

3.2.2. Indici relativi

RATA (INDICELE DE VARIAȚIE)
-cu bază fixă: / = (∗ )

/ = = 1,49
Numărul de infracțiuni din România a crescut de 1,49 ori în anul 2014 față de anul 2008.
-cu bază în lanț: : / = (∗ )

/ = = 1,29
Numărul de infracțiuni din România a crescut de 1,29 ori în anul 2014 față de anul 2013.
Numărul de infracțiuni din România în anul 2014 reprezintă 129% din numărul de infracțiuni din
România din anul 2013.

RATA SPORULUI
∆/
-cu bază fixă: / = (∗ )= (∗ )= / − (∗ )
r / = = 0,4981 infracțiuni
Numărul de infracțiuni din România a crescut cu 49,81% în anul 2014 față de anul 2008.
∆/
-cu bază în lanț: / = (∗ )= (∗ )= / − (∗ )
r / = = 0,2958
Numărul de infracțiuni din România în anul 2014 a crescut cu 29,58% față de anul 2013.
3.2.3. Indici exprimați prin mărimi medii
NIVELUL MEDIU
∑
= = = 1489,71 ≅ 1490 infracțiuni
Numărul mediu de infracțiuni din România în perioada 2008-2014 a fost de 1490 infracțiuni.

SPORUL MEDIU
∆ /
∆= = = = = 111,66 ≅ 112 infracțiuni
Numărul de infracțiuni din România a crescut în medie anul cu 112 infracțiuni în perioada 2008-2014.

RATA MEDIE DE VARIAȚIE

= = √1,4981 =1,069≅1,07
Numărul de infracțiuni din România a crescut în medie anual de 1,07 ori în perioada 2008-2014.

RATA MEDIE A SPORULUI

= − 1 = 1,07 − 1 = 0,07
Numărul de infracțiuni din România a crescut în medie cu 7% anual în perioada 2008-2014.

4. Concluzii
Obiectivul lucrării a fost de a alcătui analiza statistică a distribuției județelor României după rata
infracționalității, în anul 2014, folosind metode descriptive si metode inferențiale. De
asemenea, s-a realizat analiza statistică descriptivă a unei serii de timp a aceleași distribuții cu
ajutorul inregistrării valorilor pentru 7 ani folosind indici absoluți, relativi și medii.
Ca urmare a prelucrării datelor preluate de pe site-ul Institului Național de Statistică, baza de
date TEMPO-online, au rezultat următoarele concluzii:
În medie, numărul de infracțiuni în România, în anul 2014, este de 1867,439.
Jumătate dintre județele României au un număr de infracțiuni de până la 1862, iar jumătate
dintre județele României au un număr de infracțiuni de peste 1862.

Cele mai multe județe din România au un număr de infracțiuni de 1644.

Județul cu cel mai mic număr de infracțiuni din România,în anul 2014, este Olt cu un număr de
897 infracțiuni.
Municipiul București prezintă cel mai mare număr de infracțiuni din România, în anul 2014, și
anume 3069 de infracțiuni.
Numărul total de infracțiuni din România în anul 2014 este de 76565 infracțiuni.
Distribuția județelor României după rata infracționalității prezintă o asimetrie la
dreapta(pozitivă).
Cu o probabilitate de 0,95 putem afirma că există diferențe semnificative între nivelul mediu al
infracțiunilor din România în anul 2014 si nivelul mediu al infracțiunilor din România în anul 2013.

De asemenea, se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 că nu există diferențe semnificative între

numărul mediu al infracțiunilor din macroregiunea unu si numărul mediu al infracțiunilor din
macroregiunea doi.

Se poate garanta cu o probabilitate de 0,95 că macroregiunea influențează semnificativ numărul

infracțiunilor din România în anul 2014 și se poate afirma că există diferențe semnificative între numărul
de infracțiuni din România în funcție de factorul de grupare, macroregiunea.
Numărul de infracțiuni din România a crescut de 1,49 ori în anul 2014 față de anul 2008.
Numărul de infracțiuni din România a crescut în medie cu 7% anual în perioada 2008-2014.

Bibliografie
-Jaba, Elisabeta, Statistică, ed. a 3-a, București, Editura Economică, 2002
-Institutul Național de Statistică www.insse.ro
-Suportul de curs și seminar din anul universitar 2015-2016