Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Matematică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigationJump to search
Portal icon Portal Matematică
Euclid, matematician grec, secolul al III-lea î.Hr., așa cum este imaginat de către
Rafael într-un detaliu al lucrării „Școala ateniană”
Matematica (și matematici[1]) este în general definită ca știința ce studiază
relațiile cantitative, modelele de structură, de schimbare și de spațiu. În sens
modern, matematica este investigarea structurilor abstracte definite în mod
axiomatic folosind logica formală.
Din punct de vedere istoric, ramurile majore ale matematicii au derivat din
necesitatea de a face calcule comerciale, de a măsura terenuri și de a predetermina
evenimente astronomice cu scopuri agriculturale. Aceste domenii specifice pot fi
folosite pentru a delimita în mod generic tendințele matematicii până în ziua de
astăzi, în sensul delimitării a trei tendințe specifice: studiul structurii,
spațiului și al schimbărilor.
Studiul schimbării este o necesitate mai ales în cazul științelor naturale, unde
măsurarea și predicția modificărilor unor variabile este esențială. Calculul
diferențial a fost creat pentru acest scop, pornind de la definiția relativ
naturală a funcțiilor dintre diverse dimensiuni și rata lor de schimbare în timp,
metodele de rezolvare ale acestora fiind ecuațiile diferențiale. Din considerente
practice, este convenabil să se folosească numerele complexe în această ramură.
O ramură importantă a matematicii aplicate este statistica, aceasta utilizând
teoria probabilității care facilitează definirea, analiza și predicția a diverse
fenomene, și care este folosită într-o multitudine de domenii.
Cuprins
1 Etimologie
2 Istorie
3 Inspirație, matematică pură și aplicată, estetica matematicii
4 Perceperea matematicii de publicul larg
5 Limbajul matematic
6 Matematica privită ca știință
7 Subiecte
7.1 Cantitate
7.2 Spațiu
7.3 Schimbare
7.4 Structură
7.5 Fundamente și metode
7.6 Matematici discrete
7.7 Matematici aplicate
7.8 Relații spațiale
7.9 Teoreme și postulate celebre
7.10 Teoreme și conjecturi importante
7.11 Istoria și lumea matematicienilor
8 Note
9 Bibliografie
10 Legături externe
11 Vezi și
Etimologie
Cuvântul matematică își are originea în cuvântul grecesc μάθημα máthēma, care
însemna „învățare”, „studiu”, „știință”, la rândul lui provenind din verbul
manthanein, „a învăța”.[2] Termenul mathema a căpătat încă din perioada clasică și
sensul precis de „studiu matematic”. Adjectivul corespunzător este μαθηματικός
mathēmatikós, însemnând „legat de învățare” sau „studios”, iar mai târziu,
„matematic”. Din greacă, termenii au fost preluați în latină, unde științele
matematice, numite în grecește μαθηματικὴ τέχνη mathēmatikḗ tékhnē, au fost
denumite cu pluralul ars mathematica.
Istorie
Articol principal: Istoria matematicii.
Euclid
Este posibil ca oamenii să-și fi dezvoltat anumite abilități matematice încă
înainte de apariția scrierii. Cel mai vechi obiect care dovedește existența unei
metode de calcul este osul din Ishango, descoperit de arheologul belgian Jean de
Heinzelin de Braucourt în regiunea Ishango din Republica Democrată Congo, care
datează din 20.000 înaintea erei noastre[4][5][6]. Dezvoltarea matematicii, ca
bagaj de cunoștințe transmis de-a lungul generațiilor, în primele civilizații, este
legată strict de aplicațiile sale concrete: comerțul, gestiunea recoltelor,
măsurarea suprafețelor, predicția evenimentelor astronomice și, câteodată, de
ritualurile religioase. Aceste nevoi au dus la împărțirea matematicii în ramuri ce
se ocupau cu studiul cantității, structurii și spațiului.
În timpul Renașterii, o parte din textele arabe sunt studiate și traduse în latină.
Cercetarea matematică se concentrează în Europa. Calculul algebric se dezvoltă ca
urmare a lucrărilor lui François Viète și René Descartes. Newton și Leibniz au
inventat, independent, calculul infinitezimal.
David Hilbert
În secolul al XVIII-lea și secolul al XIX-lea, matematica cunoaște o nouă perioadă
de dezvoltare intensă, cu studiul sistematic al structurilor algebrice, începând cu
grupurile (Évariste Galois) și inelele (concept introdus de Richard Dedekind).
Cei care au înclinații spre matematică găsesc adesea aspecte estetice în multe
domenii din matematică. Mulți matematicieni vorbesc despre eleganța matematicii,
despre o estetică intrinsecă și o frumusețe ascunsă. Sunt apreciate simplitatea și
generalizarea. Se poate vorbi de frumusețea și eleganța unei demonstrații, cum ar
fi cazul demonstrației lui Euclid asupra infinității numerelor prime, a metodei
numerice de calcul rapid ca în cazul transformatei rapide Fourier. G. H. Hardy, în
„A Mathematician's Apology” își exprima credința că aceste considerații estetice
sunt, în ele însele, suficiente pentru a justifica studiul matematicii pure.[11]
După Paul Erdős, care ar fi vrut să afle „Cartea” în care Dumnezeu a notat
demonstrațiile lui favorite, matematicienii năzuiesc adeseori să găsească
demonstrații ale teoremelor care sunt, în special, elegante.[12][13]) Popularitatea
matematicii distractive este un alt indiciu al plăcerii găsite în rezolvarea
problemelor de matematică.
Limbajul matematic
Matematica folosește un limbaj propriu. Anumiți termeni din limbajul curent, cum ar
fi grup, inel sau corp pot avea un înțeles diferit în limbajul matematic. Mai des
însă, termenii sunt inventați și introduși în funcție de necesități: izomorfism,
topologie, iterație etc. Numărul relativ mare al termenilor noi sau cu înțeles
schimbat face ca înțelegerea matematicilor avansate de către nespecialiști să fie
dificilă.
Subiecte
Cantitate
Ipoteza lui Riemann – Teorema lui Pitagora – Teorema limită centrală – Teorema
Gauss-Bonnet – Teorema de factorialitate a lui Gauss
Istoria și lumea matematicienilor
Istoria matematicii – Matematicieni – Concursuri matematice – Gândire laterală
Note
^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul
dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, 2007
^ American Heritage Dictionary of the English Language, mathematical; Online
Etymology Dictionary, mathematics
^ Dicționarul explicativ al limbii române, 1998, matematică
^ fr Bastonul din Ishango - Institut royal des Sciences naturelles de Belgique
^ en Osul din Ishango - MathWorld
^ fr Les os incisés d'Ishango font naître la numération en Afrique, Le Monde
^ en Elementele lui Euclid, sit interactiv
^ alte formulări a mecanicii cuantice sunt „formularea matricială”, propusă de
Heisenberg, sau formularea sub forma unei ecuații diferențiale, propusă de
Schrödinger
^ Johnson, Gerald W.; Lapidus, Michel L. (2002). The Feynman Integral and Feynman's
Operational Calculus. Oxford University Press
^ Eugene Wigner, 1960, "The Unreasonable Effectiveness of Mathematics in the
Natural Sciences," Communications on Pure and Applied Mathematics 13(1): 1–14
^ Hardy, G. H. (1940). A Mathematician's Apology. Cambridge University Press
tradusă în limba română (1970) cu titlul Crezul meu? Matematica!.
^ Gold, Bonnie; Simons, Rogers A. (2008). Proof and Other Dilemmas: Mathematics and
Philosophy. MAA
^ Aigner, Martin; Ziegler, Gunter M. (2001). Proofs from the Book. Springer
^ Solomon Marcus, (în colaborare cu Al. Boboc, Gh Enescu, C. Popa și S. Stati)
Limbaj, logică, filozofie. Ed. Știintifică, București, 1968, p 59 .
^ Rusu, op. cit., p. 286
^ Grigore Moisil, Prefață la cartea Introducere în combinatorică, Ioan Tomescu,
Editura Tehnică, 1972, p. 11-13
^ Rozsa Peter, op. cit., p.9
^ Moisil, op. cit., p.13
^ ***, Legarea teoriei de practică în studiul matematicii, EDP, 1958, op. cit., p
147
^ Fries, Rosenberger, op. cit., p. 16-17
^ en Primele apariții ale simbolurilor matematice (Conține mai multe referințe)
^ Einstein, p. 28. Citatul este răspunsul lui Einstein la următoarea întrebare: „de
ce matematica, un produs al gândirii umane prin excelență, este atât de potrivit
pentru studiul realității? El era astfel preocupat de excepționala eficiență a
matematicii vis-à-vis de științele naturii.
^ Shasha, Dennis Elliot; Lazere, Cathy A. (1998). Out of Their Minds: The Lives and
Discoveries of 15 Great Computer Scientists. Springer. p. 228.
^ Popper 1995, p. 56
Bibliografie
Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar
universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București - Chișinău,
2007 ISBN 978-973-675-307-7
Postelnicu, V., Coatu, S., Mică enciclopedie matematică, Editura Tehnică,
București, 1980
Răileanu, B., Dicționar englez-român de termeni tehnici și matematici, Contemporary
Literature Press, București, 2013. ISBN 978-606-8366-41-8
Rozsa Peter, Jocul cu infinitul, Editura Științifică, București, 1959
Eugen Rusu, Psihologia activității matematice, Editura Științifică, București, 1969
Eberhard Fries, Rudi Rosenberger, Învățămîntul prin cercetare (traducere din limba
germană Forschender Unterricht), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1973
***, Legarea teoriei de practică în studiul matematicii, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1958
Legături externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de matematică
Wikia are un wiki despre: Matematică
Clasificarea Zecimală Universală, udcdata.info
Vezi și
Matematicieni
Medalia Fields
Tabel de simboluri matematice
Semne grafice
Matematica jocurilor de noroc
[ascunde]
v • d • m
Matematică
Teorii
Teoria categoriilor · Teoria grafurilor · Teoria grupurilor · Teoria seturilor ·
Teoria mulțimilor
Concepte
Axiomă · Concavitate · Convexitate · Funcție · Lemă · Mulțime · Număr · Teoremă
[arată]vdm
Logică
[arată]vdm
Elementele naturii
Informații bibliotecare
GND: 4037944-9 The HDS id 008274 is not valid. LCCN: sh85082139 NDL: 00571521
Categorie: Matematică
Meniu de navigare
Nu sunteți autentificatDiscuțiiContribuțiiCreare
contAutentificareArticolDiscuțieLecturăMai mult
Căutare
Căutare în Wikipedia
Pagina principală
Schimbări recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Cum încep pe Wikipedia
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Donații
În alte proiecte
Wikimedia Commons
Tipărire/exportare
Creare carte
Descarcă PDF
Versiune de tipărit
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modificări corelate
Trimite fișier
Pagini speciale
Navigare în istoric
Informații despre pagină
Element Wikidata
Citează acest articol
În alte limbi
Български
Deutsch
Ελληνικά
English
Español
Français
Magyar
Српски / srpski
Türkçe
Încă 215
Modifică legăturile
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 4 ianuarie 2020, ora 01:21.
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire
în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii
de utilizare.
Politica de confidențialitateDespre WikipediaTermeniDezvoltatoriStatisticsCookie
statementVersiune mobilăWikimedia FoundationPowered by MediaWiki