Sunteți pe pagina 1din 2

Zăvoi Alexandra, grupa 2, seria A

Temă Bioetică – MG RO
2015 – 2016

De-a lungul anilor, în Statele Unite au fost efectuate mai multe experimente cu
radiații pe oameni, multe dintre acestea fiind finanțate de diverse agenții guvernamentale
ale Statelor Unite, precum Departamentul de Apărare al Statelor Unite și Comisia de Energie
Atomică a Statelor Unite. Experimentele au inclus (dar nu erau limitate doar la asta):
- hrănirea cu material radioactiv a copiilor cu dizabilități mintale
- expunerea soldaților americani și a prizonierilor la nivele crescute de radiații
- iradierea testiculelor prizonierilor, ceea ce a dus la defecte de naștere severe
- exhumarea cadavrelor din cimitire pentru a le testa pentru radiații (fără
consimțământul familiilor celor decedați).
Experimentele cu radiații pe oameni au fost întreprinse de Comisia de Energie
Atomică a Statelor Unite și în cadrul Proiectului Manhattan. În Nashville, femeilor însărcinate
le erau date amestecuri radioactive de substanțe. În Cincinnati, aproximativ 200 de pacienți
au fost iradiați pe o perioadă de 15 ani. În Massachusetts, 74 de băieți de vârstă școlară au
fost hrăniți cu fulgi de ovăz ce conțineau substanțe radioactive. În toate cazurile, subiecții nu
știau ce se petrece și nu oferiseră consimțământ informat. Guvernul a ascuns majoritatea
datelor referitoare la aceste experimente, până în anul 1993, când președintele Bill Clinton a
decis o schimbare a politicii, ceea ce a dus la începerea unei investigații conduse de Comisia
Consultativă asupra Experimentelor cu Radiații pe Oameni (ACHRE).

1. Aspecte etice importante în acest caz:


- experimentele au fost efectuate fără știrea și consimțământul subiecților
- substanțele utilizate aveau efecte necunoscute asupra sănătății oamenilor
- toate aceste date au fost ascunse publicului o perioadă îndelungată de timp
- experimentele nu au fost efectuate în scop terapeutic pentru subiecți
- experimentele au fost efectuate pe femei însărcinate, pe copii instituționalizați sau cu
dizabilități mintale, pe prizonieri, soldați

2. Dileme etice:
- este etică experimentarea pe oameni fără aprobarea acestora, chiar dacă acest fapt
ar duce, în final, la progrese în cadrul medicinei?
- este etică folosirea oamenilor în interesul guvernului, chiar dacă datele obținute ar
putea fi de folos pentru populația generală? (punct de vedere utilitarian – merită să
sufere mai puțini pentru potențialul bine al celor multi?)
- cum pot fi oamenii protejați dacă dorința unor cercetători de a aduna informații este
în contradicție cu angajamentul de a face bine pacienților? (punct de vedere
deontologic – datoria față de pacient este mai mare decât cea de cercetător?)

3. Este etică experimentarea pe oameni fără aprobarea acestora, chiar dacă acest
fapt ar duce, în final, la progrese în cadrul medicinei?
În primul rând, subiecților nu li s-a respectat autonomia, deoarece aceștia nu au fost
informați asupra experimentelor și nici nu li s-a cerut consimțământul lor, al tutorilor (în
cazul copiilor) sau al familiilor persoanelor decedate, ale căror corpuri au fost exhumate.
De asemenea, a fost încălcat și principiul datoriei de a face bine, deoarece scopul
final al actului medical nu a fost binele pacientului, subiecților fiindu-le administrate
substanțe ale căror efecte erau necunoscute. Pe același raționament se poate concluziona că
a fost încălcată și datoria de a nu vătăma, deoarece medicilor le era indiferentă starea finală
a pacientului și consecințele substanțelor asupra sănătății sale, în final acestea producând
mai mult rău decât bine.
Se poate spune că a fost încălcat și principiul dreptății, deoarece nu toți pacienții au
fost tratați corect și drept. De exemplu, femeilor care nu erau însărcinate li se oferea
tratament adecvat, pe când, în cadrul aceluiași spital, femeilor însărcinate li se administrau
substanțe radioactive.

4.
Din punct de vedere utilitarian, atunci când s-a luat decizia ca aceste experimente să
fie derulate, șansele ca acestea să aibă rezultate bune și să ajute lumea erau mai mari decât
cele ca ele sa eșueze, astfel încât suferința celor testați fără consimțământ nu era la fel de
mare, în comparație cu beneficiile succesului. Scopul inițial al experimentelor era de a avea
mai multe informații referitoare la substanțele radioactive, pentru a ști efectele acestora și,
eventual, pentru folosirea lor în scopuri terapeutice. Întrebarea esențială devine, astfel, dacă
merită să sufere câteva persoane, în speranța că restul majoritar nu va mai suferi? Acest
lucru devine și mai discutabil în condițiile în care doctorul îi promite unui om, dar
cercetătorul se dedică unui scop abstract, neavând, așadar, certitudinea, ci doar posibilitatea
de succes.