Arene

Arenele sunt substanţe organice numite şi hidrocarburi aromatice, conţinând în molecula

lor unul sau mai multe cicluri de 6 atomi de carbon (nucleul benzenic). Arenele sunt
mononucleare sau polinucleare, în funcţie de numărul de cicluri din molecula lor.

Chimie organică - alchenele

CLASIFICARE:
I) mononucleare

II) polinucleare
- nuclee izolate

- nuclee condensate

STRUCTURA NUCLEULUI BENZENIC

Deşi formula moleculară a fost cunoscută de mult, prima formulă structurală a fost dată
de Kekulé:

Structura Kekulé explică anumite proprietăţi ale benzenului, dar vine în contradicţie cu
celelalte.
Dovezi experimentale care confirmă structura Kekulé:
- raportul 1:1 dintre C şi H;
- cei 6 atomi de H din molecula benzenului sunt echivalenţi între ei;
- în condiţii speciale, benzenul participă şi la reacţii de adiţie.
Dovezi experimentale care vin în contradicţie cu structura Kekulé:
- benzenul participă cu uşurinţă la reacţii de substituţie, asemănător compuşilor saturaţi;
- dacă molecula benzenului ar fi aşa de nesaturată, ar trebui să participe cu uşurinţă la
reacţii de polimerizare, fapt neconstatat experimental;
- prevede la derivaţii di-substituiţi existenţa unor izomeri care nu au fost găsiţi în realitate;
- agenţii oxidanţi caracteristici alchenelor sunt fără acţiune asupra benzenului, molecula
sa fiind stabilă la oxidare;
- ţinând cont de distanţele dintre atomi, în formularea dată de Kekulé laturile ar trebui să
fie inegale; în realitate molecula benzenului este un hexagon regulat şi plan.
Pentru a realiza o concordanţă între proprietăţile benzenului şi structura sa, mecanica
cuantică admite atomii de C ca având hibridizare sp2. Orbitalii p perpendiculari se
contopesc, formând deasupra şi dedesubtul ciclului un orbital molecular extins în care
electronii π se delocalizează, fenomen cunoscut şi sub numele de conjugare. Consecinţa
conjugării este modificarea distanţelor interatomice.
S-a admis că acest fenomen de conjugare are loc cu degajarea unei energii de circa 36
kcal/mol, ceea ce determină o stabilitate mai mare pentru moleculele cu electroni π
delocalizaţi. Reacţiile de adiţie la nucleul aromatic decurg în condiţii mai energice tocmai
datorită acestei delocalizări a electronilor π şi necesităţii localizării lor în procesele de
adiţie.
IZOMERIA DERIVAŢILOR POLISUBSTITUIŢI AI BENZENULUI
Derivaţii polisubstituiţi ai benzenului prezintă izomerie de poziţie.
- derivaţii disubstituiţi:

- derivaţii trisubstituiţi:

PROPRIETĂŢI FIZICE
Sunt substanţe solide şi lichide, cu miros specific, insolubile în apă, solubile în solvenţi
organici. Arenele lichide sunt solvenţi pentru diverse substanţe organice.

PROPRIETĂŢI CHIMICE
1) Reacţii de substituţie: înlocuirea unui atom de hidrogen de pe nucleu aromatic cu alt
element chimic sau grupă funcţională.
a) Halogenarea:
Br2 + C6H6 --> C6H5 ─ Br (bromobenzen) + HBr
Scrisă cu formule structurale, reacţia arată astfel:

b) Sulfonarea:
HOSO3H + C6H6 --> C6H5 ─ SO3H (acid benzen-sulfonic) + H2O
Scrisă cu formule structurale, reacţia arată astfel:

c) Nitrarea:
HONO2 + C6H6 --> C6H5 ─ NO2 (nitrobenzen) + H2O
Scrisă cu formule structurale, reacţia arată astfel:

d) Alchilarea:
CH3Cl + C6H6 --> C6H5 ─ CH3 (toluen) + HCl , catalizator AlCl3.
CH3─CH2─Cl + C6H6 --> C6H5─CH2─CH3 + HCl (etil – benzen)
Acest tip de reacţie se numeşte Friedel-Crafts şi se utilizează la obţinerea omologilor
benzenului. Scrise cu formule structurale, reacţiile arată astfel:

C2H4 + C6H6 --> C6H5─C2H5 (etil – benzen)

Intermediar, se formează C2H5Cl:
AlCl3 + 3H2O --> Al(OH)3 + 3HCl
HCl + H2C ═ CH2 --> H3C ─ CH2 ─ Cl (clorură de etil).

Al doilea substituent la nucleul aromatic, se orientează în funcţie de categoria din care

face parte:
- substituenţi de ordinul I: ─CH3, ─OH, ─X, ─NH2, orientează al doilea substituent în
poziţiile orto şi para (o, p);
- substituenţii de ordinul II: ─NO2, ─SO3H, ─COOH orientează al doilea substituent în
poziţia meta.

2 ) Reacţia de oxidare:
C6H5 ─ CH3 (toluen)+ 3[O] --> C6H5 ─ COOH (acid benzoic) + H2O, în prezenţă
de KMnO4
3 ) Reacţia de adiţie:
- adiţia clorului:

- adiţia hidrogenului:
3H2 + C6H6 --> C6H12 (ciclohexan), în prezenţă de Ni şi Pt.