Investeşte în oameni!

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie: 1.5 „Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul
cercetării”
Titlul proiectului: “Dezvoltarea şi susţinerea de programe postdoctorale multidisciplinare în
domenii tehnice prioritare ale strategiei naţionale de cercetare - dezvoltare - inovare” 4D-
POSTDOC
Cod Contract: POSDRU/89/1.5/S/52603
Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

3. Redactarea unei propuneri de proiect în FP 7

3.1. Pregătirea unei propuneri FP7
3.1.1. Introducere
3.1.2. Paşi în elaborarea unei propuneri FP7. Factori de succes ai unui
proiect de cercetare în FP7
3.1.3. Surse pentru noi propuneri de proiect
3.2. Structura unei propuneri FP7
3.3. Etape cheie în dezvoltarea unei propuneri FP7. Prezentarea unor
scenarii pentru învăţarea modului de evidenţiere a unor elemente cheie ce
conturează valoarea unei propuneri de proiect FP7 (studii de caz)
3.4. Principii de evaluare în FP 7
3.5. Principii de implementare

Conf. Dr. Ing. Manea Liliana Rozemarie

3.1. Pregătirea unei propuneri FP7
3.1.1. Introducere
Proiectul, în general poate fi definit ca o realitate operantă, structurată
logic în etape şi activităţi specifice, conform unui plan de implementare ce
urmăreşte obţinerea unui rezultat care să satisfacă o necesitate (nevoie)
existentă sau potenţială, de ordin tehnic, tehnologic, economic, educaţională etc.,
(fig.3.1).
Informaţii curente, la zi, asupra apariţiei diferitelor call-uri, sunt
disponibile pe următoarele website-uri:
http://cordis.europa.eu/fp7/home.html
http://ec.europa.eu/research/fp7
http://ec.europa.eu/research/future/index_en.cfm
http://cordis.europa.eu/fp7/acp_en.html
www.ipr-helpdesk.org
Informaţii media:
http://ec.europa.eu/information_society/
http://cordis.europa.eu/ist/
http://cordis.europa.eu/ist/directorate
RTD info: http://ec.europa.eu/research/rtdinfo/
Cercetare EU: http://ec.europa.eu/research
Informaţii despre programe şi proiecte de cercetare: http://cordis.europa.eu/
Informaţii despre programul de cercetare FP7 în domeniul sănătate:
http://cordis.europa.eu/fp7/health/home_en.html
Înregistrarea evaluatorilor experţi: https://cordis.europa.eu/emmfp7/
 PROGRAM CADRU
7/program specific/
/schema de finanţare
(lansare competiţie/apel) activităţi specifice
NECESITATE
(NEVOIE)

INITIALIZARE
rezultate analiza ideii
(IDEE care să răspundă
necesităţii)
ideea de
proiect
CE?
DEFINIRE
(identificare soluţii, concept, fundamentarea ideii şi
formulare scop, obiective, problematicii proiectului;
studii de fezabilitate etc.)
definirea
proiectului, formulare, descriere,
studiu de CUM ? planificare, analiză resurse,
oportunitate PROIECTARE organizare, planificare,
programarea resurselor,
intocmire plan, identificare
Depunere propunere de riscuri, studiu de fezabilitate,
proiect (oferta de proiect, indicatori de evaluare
cerere de finanţare) EVALUARE
EX-ANTE evaluarea eligibilităţii şi conformităţii; evaluarea
calităţii proiectului; evaluarea capacităţii
decizie de partenerilor şi calitatea parteneriatului;
finanţare a evaluarea financiară ( buget-eficienţă)
propunerii,
propunere
aprobată a. negociere; b. întocmirea
CONTRACTARE formalităţilor de contractare

1contract de a. identificare probleme,

finanţare particularizate pe fiecare
IMPLEMENTARE etapă, activitate, obiectiv
(etape, activităţi, rezultate, specific; b. managementul
realizarea obiectivelor) resurselor; c. realizarea
rapoartelor de fază, anuale;
evaluarea implementării;
rezultate
intermediare,
realizarea raportului final; b.
rezultate finale, evaluare impact; c.
produs final (proiect diseminare informaţii; d.
finalizat) EVALUAREA FINALA transfer tehnologic;
( evaluare ex-post
impact şi rezultate)

Fig. 3.1. Exemplu de ciclu de viaţă al proiectelor

3.1.2. Paşi în elaborarea unei propuneri FP7
Orice propunere de proiect FP7 trebuie să ofere informaţii clar şi tranşant
exprimate în cifre şi fapte. Apariţia diferitelor competiţii (apeluri, call-uri) în
cadrul programului FP7, determină ofertantul la urmărirea următorilor paşi:
- selectarea schemei de finanţare optime (domeniu de interes, tip program
specific, condiţii de eligibilitate etc.);
- selectarea partenerilor pentru formarea unui consorţiu de implementare a
proiectului;
- redactarea propunerii de proiect în conformitate cu regulile, cerinţele
specifice, procedurile, ghidul programului specific respectiv selectat,
criteriile de evaluare aflate în ghidul de informaţii al call-ului respectiv
etc.).
O propunere bună se bazează pe o idee bună însă nu întotdeauna o idee
bună poate asigura reuşita unei propuneri bune care să primească finanţarea din
fonduri comunitare. Dezvoltarea unei idei inovative necesită timp pentru
documentare şi maturizare în vederea atingerii unui nivel de performanţă
aşteptat unei reale idei de succes care să poată fi formulată ca propunere de
proiect.
O idee bună, cu şanse de a fi bază pentru o propunere de proiect comunitar
are anumite caracteristici esenţiale şi anume: este inovativă, vizionară, fezabilă,
etică, depăşeşte nivelul actual de dezvoltare în domeniul respectiv de cunoaştere,
are un grup ţintă bine specificat, are un impact vizibil asupra rezolvării unei
nevoi specificate sau potenţiale, identificate la nivelul comunităţii europene.
Dacă ideea de proiect aleasă, nu are caracteristicile mai sus menţionate, nu
este recomandată elaborarea propunerii de proiect.

Factori de succes ai unui proiect de cercetare în FP 7

Succesul unui proiect este dat de echilibrul stabilit între trei elemente de bază:
- timp (încadrarea în timp, încadrarea în diagrama temporară);
 - cost (costul produsului rezultat în urma implementării proiectului, existenţa
echilibrului între cost şi performanţă în condiţiile încadrării în timp);
- performanţă (produsul răspunde scopului proiectului în condiţii de
eficienţă economică şi satisfacţie deplină a cerinţelor consumatorului).
Cele trei alcătuiesc triunghiul proiectului.
Succesul unui proiect este obţinut în următoarele condiţii specificate[1], [2]:
- propunerea de proiect este clar şi logic prezentată, este relevantă în raport cu
obiectivele programului specific în care s-a făcut încadrarea propunerii;
- proiectul prezintă o idee novatoare ce se încadrează corect în priorităţile
programului specific, platformei tehnologice în domeniu etc.;
- proiectul respectă schema de finanţare şi restricţiile impuse de schema
aleasă pentru dezvoltarea proiectului;
- partenerii din consorţiu sunt eligibili iar personalul implicat deţine expertiza
şi competenţa necesar derulării activităţilor programate;
- instituţia gazdă cât şi aplicantul au experienţă managerială în gestionarea
unui proiect de cercetare european;
- produsul ştiinţific (produs, tehnologie, serviciu) este livrat la termen către
beneficiar;
- cerinţele aşteptate ale clientului sunt satisfăcute;
- echipa îşi poate continua activităţile şi după finalizarea proiectului prin
integrarea experienţei în dezvoltarea altor proiecte;
- beneficiarul îşi arată disponibilitatea în continuarea colaborării cu entitatea ce a
dezvoltat proiectul.

Întrebarea este cum putem asigura şansele de succes ale proiectului?

Majoritatea cercetătorilor care au abordat dezvoltarea managerului de
proiect au susţinut că probabilitatea de succes este mai mare în momentul
corelării următorilor factori:
- stabilirea corectă şi respectarea întocmai a obiectivelor stabilite în
ofertare;
 - selectarea unei echipe competente;
- susţinerea din partea conducerii instituţiei gazdă a proiectului
(conducerea la vârf);
- resursele financiare, de timp, materiale şi de personal sunt suficiente şi
bine organizate;
- comunicare şi control funcţional (feedback etc.).

Toate proiectele se dezvoltă în medii ce comportă un anumit grad de risc.

Apariţia unor situaţii defavorabile nu implică decât impunerea implementării
unor soluţii manageriale (suplimentarea de resurse, reluarea unor activităţi de
planificare, control, audit intern etc.) astfel încât proiectul să-şi îndeplinească
obiectivele în condiţiile corelării factorilor de succes menţionaţi anterior. De
aceea obligaţia managerului de proiect este să stabilească şi să urmărească
îndeplinirea factorilor de succes. În aceste condiţii, trebuie subliniat faptul că
managementul de proiect este un proces complex ce implică sarcini stricte
managerului de proiect, în ceea ce priveşte:
- estimarea şi planificarea proiectului;
- alcătuirea echipei de proiect;
- asigurarea instrumentelor necesare;
- gestionarea, coordonarea activităţilor;
- managementul schimbării etc.
În evaluarea unui coordonator bun, evaluatorii desemnaţi ai Comisiei
Europene utilizează următoarele criterii:
- profilul organizaţiei (număr de proiecte coordonate anterior în cadrul
planurilor naţionale de cercetare sau în cadrul european, dacă este evaluator sau
expert al Comisiei Europene etc.);
- ideea de proiect (sursa ideii, opinia CE faţă de relevanţa ideii abordate în
contextul priorităţilor stabilite prin programul cadru şi programul specific);
- modul de elaborare, concepţie a planului de implementare al proiectului
individual sau în consorţiu (etapele proiectului, modul de repartizare a fondurilor
etc.);
- selecţia partenerilor consorţiului din punct de vedere al abilităţilor,
resurselor, infrastructurii de cercetare etc.).

3.1.3. Surse pentru noi propuneri de proiect (noi idei) pot fi consultate din:
- programele de lucru existente;
- cercetări ştiinţifice, conferinţe, tendinţe, rapoarte (viziuni ale industriei,
academiilor, forurilor politice);
- adresele platformelor tehnologice din fiecare domeniu de cercetare în
parte.

3.2. Structura unei propuneri FP7

Programul cadru FP 7 operează în baza apelurilor la propuneri ce sunt
publicate în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene (www.cordis.lu). Ghidul
aplicantului (pachetul de informaţii) conţine datele necesare formulării unei
propuneri FP7. Structura generala a unui astfel de ghid conţine următoarele
informaţii utile aplicantului:
- obiectivele programului;
- contextul economic şi social de lansare: platforme tehnologice la nivel
european, iniţiative tehnologice comune, coordonarea programelor de
cercetare extra-comunitare, legătura cu alte programe;
- conţinutul apelurilor din cadrul programului cadru şi programului
specific;
- proceduri de implementare a apelurilor;
- anexe: condiţii minime de participare, scheme de finanţare, distribuţia
bugetului programului, lista ţărilor ce pot aplica, criterii de eligibilitate şi
evaluare, forme de grant-uri, ratele maxime de rambursare etc.
 Conţinutul apelurilor din cadrul programului prezintă aplicanţilor
următoarele informaţii:
– informaţii generale, identificatorii de proiect (ex. FP7-ICT-200X-
1), bugetul alocat apelului, graficul de derulare (data publicării apelului, termen
de depunere a propunerilor, perioada de evaluare, termen pentru transmiterea
rapoartelor de evaluare, termene pentru transmiterea scrisorilor de invitaţie la
interviu pentru propunerile acceptate în vederea demarării negocierilor de
contractare, termen pentru transmiterea mesajelor de informare pentru
propunerile respinse, termen pentru semnarea acordurilor de grant etc.
- tematica apelului în care sunt specificate domeniile şi
subdomeniile de intervenţie ce aparţin apelului respectiv cu identificatorii
specifici apelului (Ex. „Challenge 1: Pervasive and Trusted Network and
Service Infrastructures: ICT-2010.1.1 The network of the future: CP, NoE, CSA
(buget: ..... M€), ICT-2010.1.2 Service and software architectures,
infrastructures and engineering: CP, NoE, CSA (..... M€) etc.”), [3].
- ghidul de aplicare în care sunt specificate: schemele de finanţare,
procedura de aplicare, structura propunerii, procedura de depunere, lista de
control, proceduri de pregătire a propunerii, activităţi ulterioare depunerii;
- anexe, ce oferă următoarele informaţii: criterii şi proceduri de
evaluare, instrucţiuni pentru întocmirea propunerii, ghid de etică pentru
domeniul şi subdomeniul apelului, alte informaţii specifice.
Fiecare apel (call) are o proprie structură dar care include linii generale
similare tuturor apelurilor. Structura propunerii poate de asemenea să
includă şi criterii specifice (extra criteria) unui anumit apel. Structura
generală a oricărei propuneri este după cum urmează:
- Formulare tip A ce conţin informaţii administrative despre propunere şi
participanţii consorţiului:
 A1 – sinteza propunerii (completată de coordonator): acronim,
denumire, schema de finanţare, durată, cuvinte cheie, abstract,
propuneri de max. 2000 cuvinte;
A2 – structura consorţiului (completată de fiecare partener):
denumire legală, acronim, adresa legală, tipul organizaţiei,
persoană de contact;
A3 – buget (completată de coordonator şi membrii consorţiului):
metoda de calculaţie a costurilor indirecte, tipuri de activităţi,
categorii de costuri, contribuţia solicitată de la CE.
- Formular B ce constă într-o descriere ştiinţifică şi tehnică a propunerii,
structurată conform cu criteriile de evaluare prestabilite în ghidul aplicantului;
conţinutul formularului B este următorul:
- pagina de prezentare: denumire proiect, acronim, tip
schemă de finanţare, obiectivele din Programul de lucru abordate în
proiect, numele coordonatorului, lista participanţilor consorţiului;
- secţiunea (capitolul) 1 – calitatea ştiinţifică şi tehnică în
raport cu obiectivele apelului;
- secţiunea 2 – prezentarea implementării proiectului;
- secţiunea 3 – prezentarea impactului proiectului;
- secţiunea 4 – aspecte etice.
Menţiuni: a. există o limită de 10 MB pentru acest document, cu variaţii în
funcţie de schema de finanţare aplicată; b. în redactarea documentului de
ofertare se recomandă neutilizarea culorilor.

Depunerea propunerilor de proiecte FP 7

Propunerile FP 7 se depun obligatoriu electronic, utilizând sistemul EPSS
(Electronic Proposal Submission System). Sistemul EPSS este pus la
dispoziţie de Comisia Europeană şi poate fi accesat de pe pagina Apelului.
 Responsabilitatea depunerii propunerilor de proiecte FP7 revine
coordonatorului propunerii de proiect care încarcă propunerea în baza de date a
sistemului EPSS.
Sistemul EPSS permite depunerea succesivă a diferitelor versiuni
preliminare, versiunea existentă în baza de date a sistemului EPSS, la termenul
limită de depunere, fiind considerată versiunea finală.
Partenerii din consorţiu utilizează sistemul electronic EPSS numai pentru
completarea formularului A2 şi a primei secţiuni din formularul A3, precum şi
pentru descărcarea template -ului formularului B.
Trimiterea efectivă a unei propuneri de proiect FP7 se realizează în 2
etape:
- etapa 1 ce constă în înregistrare (+ parolă) - trimiterea propunerii de proiect în
versiune sintetizată (formă scurtă, sub 12 pagini) care va fi supusă unei prime
evaluări din partea experţilor CE;
- etapa 2 - trimiterea versiunii lungi, realizată de ofertant numai în cazul în care
propunerea a trecut de prima evaluare; această versiune detaliată este evaluată
după care urmează acceptarea sau respingerea cererii de finanţare din fonduri
comunitare.

3.3. Etape cheie în dezvoltarea unei propuneri FP7. Prezentarea unor

scenarii pentru învăţarea modului de evidenţiere a unor elemente cheie ce
conturează valoarea unei propuneri de proiect FP 7 (studii de caz)

Recomandări utile în abordarea unei iniţiative de lansare a unor noi

propuneri de proiecte FP7:
- parcurgerea cu atenţie a întregii documentaţii specificate în Ghidul
aplicantului;
- elaborarea propunerii în concordanţă perfectă cu cerinţele impuse de criteriile
de evaluare ale apelului;
- formularea concisă, clar exprimată şi motivată, orientată spre scop cu
evidenţierea punctelor tari care să susţină ideea de proiect, respectiv finanţarea
din fonduri europene;
- propunerea să aibă un cuprins bine organizat, logic structurat, cu diagrame
şi grafice uşor de înţeles fără greşeli de ortografie, contradicţii între conţinutul
diferitelor capitole ale propunerii (ex. buget - plan, resurse – buget - plan), pasaje
copiate, numerotare necorelată cu textul exprimat, pagini lipsă etc.);
- verificarea finală (versiunea încărcată în baza de date a EPSS să fie ultima şi
cea mai completă;
- propunerea trebuie sa răspundă concret şi concis criteriilor de evaluare
demonstrând logica, capacitatea de sinteză în condiţiile expunerii unui
conţinut care să aparţină integral ofertanţilor.

O exprimare clară, un parcurs logic, corelat şi formulat ca răspunsuri la

criteriile de evaluare uşurează efortul evaluatorilor de a vă acorda punctaje
maxime. Nu îngreunaţi acest efort! Nu lăsaţi evaluatorii să îşi dea seama de cât
de bun este proiectul dumneavoastră ci exprimaţi dumneavoastră clar
răspunsuri la toate cerinţele impuse de criteriile de evaluare. Nu lăsaţi loc de
închipuiri, scenarii, subînţelesuri, explicaţii intrinseci!
Există o serie de întrebări cheie pentru care este necesar să găsim
răspunsuri rapide, obiective şi clar exprimate, înainte de a începe acţiunile legate
de o nouă propunere de proiect FP7. Aceste întrebări sunt:
o Care este tema de cercetare cu care ne propunem să intrăm în
competiţie? Ce încercăm, ce dorim să realizăm?
o Este tema propusă o prioritate la nivel european? Rezolvă tema
propusă o nevoie socială europeană, existentă sau potenţială? Tema
propusă poate fi rezolvată la nivel naţional?
 o Există soluţii deja disponibile ca răspuns la tema de cercetare
propusă (produs, tehnologie, serviciu)?
o Propunerea are elemente de noutate care pot fi replicate sau extinse
la nivelul comunităţii europene?
o Este tema propusă o necesitate actuală? De ce acum este necesară
implementarea acestui proiect? Ce repercusiuni ar putea avea
nerezolvarea acelei necesitaţi (nevoi), acum, ca moment existenţial?
o De ce tu? Ai tu competenţa ştiinţifică şi managerială pentru
rezolvarea acestei teme? ......pentru a găsi soluţii în rezolvarea
acelei nevoi existente? Eşti cel mai bun să efectuezi această
cercetare?
Răspunsurile la aceste întrebări cheie trebuiesc tratate cu insistenţă în expunerea
propunerii de proiect.

Alte elemente utile în iniţierea unei propuneri de proiect FP7:

- necesitatea proiectului - “de ce trebuie realizat proiectul?”
- relevanţa proiectului (la nivel european, naţional, sectorial sau la nivelul
partenerilor);
- elemente de noutate faţă de stadiul actual al cunoaşterii şi de rezultatele
existente în domeniu; importanţa proiectului (“de ce trebuie realizat acest
proiect”, “care sunt elementele de noutate ale proiectului?”, “de ce trebuie
realizat proiectul acum şi nu mai târziu?”, “de ce nu se folosesc produse şi
servicii deja existente?”, “care sunt rezultatele cercetării dezvoltării proiectelor
finanţate anterior în acest domeniu?” etc.). În acest caz se va realiza o estimare
clară a rezultatelor şi impactului proiectului (ex. valorificarea rezultatelor
proiectului va conduce la îmbunătăţirea performanţelor utilizării
echipamentului...cu...%) pentru a justifica necesitatea proiectului.
Criterii de eligibilitate şi conformitate ale unei propuneri de proiect se
referă la următoarele aspecte:
- propunerea transmisă prin sistemul EPSS respectă termenul indicat în fişa
Apelului;
- sunt respectate cerinţele privind participanţii în conformitate cu cerinţele
apelului (numărul minim de participanţi, instituţiile şi apartenenţa acestora (state
membre, tari asociate etc.);
- propunerea transmisă este completă (conţine toate formularele specificate în
ghidul aplicantului);
- încadrarea corectă a propunerii - conţinutul propunerii este în concordanţă cu
tematica şi schemele de finanţare precizate în Programul de lucru al apelului
respectiv;
- propunerea de proiect cuprinde activităţi eligibile precizate în conţinutul
apelului, respectă schema de finanţare şi/sau alte cerinţe specifice stabilite în
ghidul ofertei;
- eligibilitatea temporală (propunerea de proiect se încadrează în perioada de
implementare stabilita în apelul în care se încadrează propunerea);
Criteriile de evaluare ale propunerilor de proiect FP7 sunt specifice
fiecărui tip de proiect în parte însă există linii generale urmărite, respectiv:
1. Calitatea ştiinţifică şi/sau tehnică (se regăseşte tratată de ofertanţi în
formularul B, cap.1) se stabileşte prin:
- calitatea concepţiei şi obiectivele proiectului;
- excelenţa ştiinţifică şi/sau tehnică;
- relevanţa în raport cu obiectivele programului specific;
- contribuţii estimate ale proiectului la dezvoltarea cunoştiinţelor în domeniu faţă
de stadiul mondial actual relevând oportunitatea cercetărilor propuse, gradul de
noutate, complexitate şi originalitate al soluţiilor propuse, nivelul parametrilor
de performanţă şi complexitatea soluţiilor propuse, (CP);
- contribuţia la dezvoltarea şi integrarea pe termen lung a cercetării de înalt nivel
(NoE);
- contribuţia la coordonarea cercetării ştiinţifice de înalt nivel (CSA);
- calitatea şi eficienţa metodelor de cercetare utilizate şi a planului de lucru
asociat (CP);
- calitatea şi eficienţa planului comun de realizare şi a planului de lucru asociat
(NoE);
- calitatea şi eficienţa mecanismelor de coordonare /de acţiuni suport şi a
planului de lucru asociat (CSA).

2. Implementarea (se regăseşte tratată de ofertanţi în formularul B, cap. 2) şi

se referă la următoarele aspecte:
- calitatea structurilor, mecanismelor şi procedurilor manageriale aplicate în
folosul atingerii obiectivelor propuse;
- calitatea, relevanţa şi profesionalismul experienţei fiecărui partener;
- calitatea consorţiului în ansamblu urmărind:
- complementaritate, caracter echilibrat al sarcinilor repartizate
partenerilor asociaţi (CP);
- capacitatea de a trata tema în contextul domeniului de cercetare
respectiv şi disponibilitatea de integrare instituţională pe termen lung (NoE);
- justeţea alocării resurselor (buget, timp, resursa umană, infrastructura de
cercetare), (CP şi CSA);
- modalităţi de evaluare şi corelare a resurselor în raport cu planul comun de
activităţi (NoE).

3. Impact (se regăseşte tratat de ofertanţi în formularul B, cap. 3)

Punctul de pornire în tratarea acestui capitol, sunt priorităţile UE, nevoi
identificate, satisfăcute prin derularea proiectului în contextul priorităţilor
identificate ale UE şi exprimate în conţinutul apelului; se au în vedere următoarele
aspecte:
• “priorităţile priorităţilor”, impact aşteptat;
• “gaps”;
• potenţiale contribuţii ale consorţiului;
• accesibilitatea rezultatelor;
• analize de impact pe axe orizontale şi verticale, pe axe temporale, geografice
şi sectoriale, pe termen lung şi scurt, în plan economic, social, politic, ştiinţific
etc.;
• oportunitatea măsurilor de diseminare şi/sau valorificare a rezultatelor
proiectului, managementul proprietăţii intelectuale (CP);
• oportunitatea măsurilor de diseminare a excelenţei în domeniu, a
cunoştinţelor, de valorificare a rezultatelor prin implicarea organizaţiilor şi
comunităţilor interesate (NoE şi CSA);
• prezentarea unor indicatori de impact şi a tuturor elementelor şi informaţiilor
necesare pentru ca evaluatorul să fie convins de importanţa, eficacitatea,
utilitatea şi sustenabilitatea propunerii de proiect (CP);
• precizarea modalităţii în care impactul poate fi evaluat /cuantificat (CP şi
NoE);
• valoarea adăugată a derulării proiectului la nivel european.

Principii de evaluare a unei propuneri FP 7

Evaluarea asigură analiza independentă şi obiectivă a beneficiilor aduse de

proiect în raport cu criterii de eligibilitate şi evaluare prestabilite. Procesul de
evaluare responsabilizează beneficiarii finanţărilor din fonduri comunitare în
sensul atingerii obiectivelor în condiţii de relevanţă, eficienţă, eficacitate,
utilitate şi sustenabilitate, (fig.3.2).
Propunerea de proiect FP7 prin obiectivele sale generale, specifice,
operaţionale, plan de implementare, trebuie să se încadreze în obiectivele
programului specific în cadrul căruia se face prezenta propunere, fig.3.3.
 NECESITATE OBIECTIVE INTRARI IMPLEMENTARE
(nevoie PROIECT
identificată)
EFICIENTA

RELEVANTA
IESIRI, REZULTATE

EFICACITATE

UTILITATE/SUSTENABILITATE IMPACT

PROIECT

Fig. 3.2. Interacţiuni urmărite în procesul de evaluare

Program cadru FP7

PROIECT/propunere

OBIECTIVE GENERALE IMPACT

Program
specific
OBIECTIVELE OBIECTIVE SPECIFICE REZULTATE
PROGRAMULUI
de lucru (Work
Programmes) OBIECTIVE
OPERATIONALE IESIRI

Fig. 3.3. Evaluarea încadrării obiectivelor proiectului în obiectivele

programului specific

Conform fig.3.1. proiectele sunt supuse evaluării în trei etape ale derularii acestora
tab.3.1.

Tab.3.1. Tipuri de evaluare aplicabile în cazul proiectelor FP7

Tip evaluare Conţinutul evaluării
evaluare ex-ante - evaluarea relevanţa proiectului pentru obiectivele
(evaluarea propunerii
eligibilităţii şi apelului-domeniului, programului etc.,
de proiect)
conformităţii respectiv:
 propunerii; • încadrarea proiectului în obiectivele
- evaluarea programului (argumentarea faptului că
administrativă; proiectul prin obiective, planul de
- evaluarea ştiinţifică a implementare, activităţi şi rezultate estimate
propunerii; răspunde prioritatilor programului,
obiectivelor menţionate în apel, program,
domeniu;
• prezentarea modalităţilor în care
proiectul corespunde acestor obiective,
calitatea globală a proiectului, originalitatea
propunerii, impactul asupra grupului ţintă;
• raport rezultat-costuri;
evaluare evaluarea sunt urmărite aspectele legate de:
intermediară implementării - eficienţa şi eficacitatea propunerii de
proiect;
- conformitatea implementării efective cu
programarea iniţiala;
- stabilirea relevanţei implementării efective
pentru satisfacerea nevoii şi îndeplinirea
scopului proiectului;
evaluare ex-post evaluarea finală - evaluarea impactului şi a rezultatelor -
raportează rezultatele obţinute prin derularea
proiectului la nevoile pe care programul
specific le-a urmărit;
- analizează efectele implementării
proiectului, sustenabilitatea în timp a
proiectulu după întreruperea finanţării din
fonduri europene.

Evaluarea este un proces complex, motiv pentru care CE a formulat cinci

criterii de evaluare (criteriile “DAC”) utilizate în oricare evaluare, indiferent de
tipul programului specific, schema de finanţare, domeniu, subdomeniu, tip de
evaluare (ex- ante, implementare, ex-post): relevanţă, eficienţă, eficacitate,
impact, sustenabilitate (durabilitate), tab. 3.2.
 Tab. 3.2. Evaluarea proiectelor FP7
OBIECTIVE PROIECT
Obiective generale Obiective Obiective
specifice operaţionale
INDICATOR DE IMPACT REZULTAT IESIRI
EVALUARE (fizice, financiare)
EFICACITATE impact efectiv rezultate efective ieşiri efective
vs. vs. vs.
impact planificat rezultate planificate ieşiri planificate
EFICIENTA impact rezultate ieşiri
vs. vs. vs.
costuri costuri costuri

Criteriile efective de evaluare ca şi punctajele acordate respectiv

structura propunerii de proiect sunt specifice fiecarui tip de proiect în parte, însă
în general acestea sunt:
1. eligibilitatea şi conformitatea propunerii;
2. calitatea proiectului;
3. capacitatea resursei umane (a partenerilor şi consortiului) de a indeplini
obiectivele proiectului;
4. calitatea managementului, bugetul şi eficienţei proiectul.
Fiecare din cele două etape de evaluare presupun un proces complex de
expertizare, prezentat schematic în fig. 3.4.
Procedura de evaluare este stabilită de CE şi presupune existenţa celor
două etape de evaluare prezentate anterior. CE stabileşte, organizează şi
monitorizează comisiile de evaluare conform procedurii stabilite şi prezentate în
ghidul aplicantului.
Fig. 3.5. prezintă spre exemplificare procesul de evaluare aplicat proiectelor Idei
(Frontier Research).

Comisia Europeană organizează sesiuni de selecţie a experţilor

evaluatori; procesul de evaluare este esenţial în stabilirea câştigătorilor şi
finanţarea proiectelor de cercetare FP7, motiv pentru care obiectivitatea este un
criteriu impus tuturor experţilor evaluatori.

Depunerea propunerilor de proiect FP7 în EPSS

Etapa 1 de evaluare
(Stage I)

DA Verificarea respectării termenului de NU

depunere

Evaluarea eligibilităţii şi Proiecte

conformităţii neeligibil

Evaluarea calităţii
depunerilor

Evaluator 1 Evaluator 2 Evaluator 3

Raport individual 1 Raport individual 2 Raport individual 3

Sedinţă de consens
(participă evaluatorii şi reprezentanţi din partea CE)

Raport consens

DA Rezultat NU

Evaluare Proiect
etapa 2 respins

Fig. 3.4. Etape de evaluare pentru proiectele FP7

 Propunerea de proiect
(call for Proposals)

Inregistrarea propunerii cu min. 3

săptamani înainte de deadline
(registration)

Depunerea propunerilor de proiect FP7 în

DA EPSS NU
(8 pagini)
Etapa 1 de evaluare
(Stage I)

Proiecte Proiecte respinse

admise

Depunerea propunerilor de proiect în

EPSS NU
(16 pagini)
Etapa 2 de evaluare (Stage II)

Proiecte admise Proiecte respinse

Interviu cu principalul
investigator

Decizie de finanţare a propunerii de

proiect

Proiect spre implementare (semnare acord de grant

etc.)

Fig. 3.4. Procesul de evaluare în cazul proiectelor Idei (Frontier Research)

 Organele abilitate difuzează experţilor evaluatori un „ghid de evaluare”
pe baza căruia fiecare din cei antrenaţi în procesul de evaluare sunt obligaţi să
respecte observaţiile, criteriile şi procedurile cuprinse în ghid. Experţii evaluatori
semnează în acest sens un contract şi un angajament de imparţialitate şi
confidenţialitate prin care semnatarii se angajează să respecte anumite principii
de evaluare (conflict de interese, confidenţialitate, corectitudine,
imparţialitate, independenţă şi obiectivitate în procesul de evaluare etc.).
In procesul de evaluare a propunerilor de proiecte FP7 sunt antrenaţi
deopotrivă experţi din toate categoriile de factori interesaţi, urmărindu-se astfel
perspective diferite de abordare a rezultatelor şi relevanţei proiectelor evaluate.
In evaluarea propunerilor FP7 nu se admit recomandări motivate de factori
politici, ideologici etc.

3.5. Principii de implementare

Etapele de implementare a proiectelor FP7 respectă schema prezentă în fig.

3.5., respectiv:
- definire proiect;
- planificare;
- organizare, coordonare, control, conducere proiect;
- execuţie;
- raportare, monitorizare, evaluare;
- închidere.
Pe tot parcursul implementării proiectului, Comisia Europeana prin
organisme abilitate realizează monitorizarea, evaluarea sistematică a proiectelor
aflate în derulare. Scopul acestora este în principal urmărirea criteriilor de
evaluare DAC în vederea reorientării implementării ulterioare.
 Proiectele FP 7 nu prevăd audituri financiare ci un Certificat furnizat pe
baza “Agreed Upon Procedure” (AUP), document formulat în conformitate cu
standardele de audit internaţionale. AUP se poate realiza în timpul şi/sau după
implementarea proiectului şi presupune două tipuri de verificări, respectiv:
- verificarea cheltuielilor înregistrate, formular intitulat „Certificate on
Financial Statement” (CFS), obligatoriu atunci când finanţarea solicitată
depăşeşte suma de 375.000 Euro / partener; excepţie de la predarea CFS
fac următoarele cazuri:
- proiectele derulate pe perioade de 2 ani sau mai puţin de 2
ani, caz în care CFS este emis o singură dată, după perioada
implementării acestuia;
- proiectele care oferă de la începutul perioadei de
implementare certificarea metodologiei de calcul a cheltuielilor
realizate de fiecare partener din consorţiu;

- verificarea procedurilor metodologice de calcul a costurilor, formular

eliberat o singură dată şi valabil pentru întreaga perioadă de implementare a
proiectului; Comisia Europeană validează acest document.
Avantajele introducerii în FP 7 ale AUP sunt multiple: a. simplificarea
procedurilor de plată, b. derularea facilă a proiectelor, c. implementarea auditului
de performanţă (Performance audit) care să analizeze eficienţa şi managementul
rezultatelor parţiale /finale ale proiectelor derulate.
Cotele maxime de rambursare ale costurilor eligibile, aplicabile
proiectelor FP7, derulate prin diferite scheme de finanţare sunt prezentate în tab.
3.3.
Tab. 3.3. Cote de rambursare aplicabile în proiectele FP7
Rate maxime de Activităţi de Activităţi de Activităţi de Management Alte
rambursare a cercetare şi demonstrare formare şi activităţi
costurilor dezvoltare instruire Specifice (ex.
eligibile tehnologică diseminare)
Reţele de - - 100% Sume globale
excelenţă
Proiecte mari de 100% 100% -
cercetare
colaborativă 50%* 50%
Proiecte mici - 100% -
/medii de 75%**
cercetare
colaborativă
Acţiuni - - 100% 100% 100%
coordonatoare
Acţiuni de sprijin - - - 100% 100%

(*) - rata de rambursare pentru activităţi CDI;

(**) - excepţie: rata de rambursare aplicată organizaţiilor publice non-profit,
instituţiilor de învăţământ, INCD-urilor şi IMM-urilor
Pentru evitarea obţinerii de profit prin implementarea de proiecte din
fonduri comunitare, formularul C (bugetul) trebuie să includă (dacă este cazul) şi
veniturile atrase din alte surse de finanţare decât cele comunitare (ex.
sponsorizări, contribuţii financiare acordate de terţi, contribuţii în natură,
venituri generate prin implementarea proiectului etc.).
În cazul în care suma rezultată din valoarea iniţială a bugetului şi valoarea
dedusă din alte surse, depăşeşte totalul costurilor eligibile, se va reduce
finanţarea cu această diferenţă la plata finală, după implementare.

Contribuţia beneficiarilor fondurilor comunitare la Fondul de Garantare

este de 5% din contribuţia financiară a UE, alocată implementării proiectelor şi
prevazută în Anexa 1 (Description of work) a acordului semnat. Dobânzile
generate din contribuţiile parţiale la Fondul de Garantare se capitalizează. Plata
finală a proiectelor FP7 va conţine suma aferentă depusă la Fondul de Garantare
la care se adaugă dobânzile aferente deduse prin capitalizare.

Raportarea în FP7
Rapoartele periodice se transmit de către coordonatorul consorţiului în
termen de 60 de zile de la termenul calendaristic înscris în planul de lucru
aprobat prin acordul semnat. Rapoartele periodice cuprind un rezumat publicabil,
raportul ştiinţific intermediar şi financiar (Financial Statement - Formular C).
Rapoartele finale se transmit de către coordonatorul consorţiului în
termen de 60 de zile de la termenul final, calendaristic înscris în planul de lucru
şi cuprinde un raport final publicabil, impact, rezultate, plan de diseminare
(“foreground”).

Comisia de monitorizare şi evaluare a rapoartelor proiectelor implementate, în

termen de 105 zile de la primirea rapoartelor, emite o decizie de aprobare
/respingere a plăţii. În urma analizei efectuate, Comisia poate decide aprobarea,
solicitarea de completări, reformulări, sau poate chiar respinge justificat plata
raportului.
 DEFINIRE PROIECT
- analiza cerinţelor;
- studiul de fezabilitate;
- specificaţii funcţionale;
- dezvoltarea de scenarii;
- analiza cost- beneficii;
- fixarea obiectivelor;
- compararea alternativelor

PLANIFICARE
- identificarea sarcinilor şi stabilirea succesiunii acestora
în vederea îndeplinirii obiectivelor proiectului;
- stabilirea provenienţei resurselor (financiare, logistică,
personal);
- recrutarea personalului pentru fiecare secvenţă de
activitate în parte;
- estimarea timpilor de execuţie şi a costurilor;
- determinarea necesarului de personal;
- planificarea valorii (fixarea criteriilor/instrumentelor)
pentru aprecierea succesului îndeplinirii sarcinilor;
- estimarea riscurilor şi stabilirea deciziilor cu privire la
gestionarea acestora, în fiecare caz în parte

ORGANIZARE, COORDONARE,
Implementare CONTROL SI CONDUCERE PROIECT
– desfăşurarea - stabilirea structurii de organizare a
proietului propriu- echipei;
zis = ciclul de viaţă - stabilirea succesiunii sarcinilor;
elementar - programarea lucrărilor;
- stabilirea instrumentelor de control;
- repartizarea lucrărilor

EXECUTIE
- emiterea ordinelor de schimbare;
- analiza stadiului proiectului;
- stabilirea instrumentelor de control;
- transfer tehnologic (instalarea
produsului către beneficiarul direct);
- întocmire rapoarte asupra proiectului;
- revizuire asupra bugetului, planificării
timp-activităţi-costuri;
- ingineria valorii;

INCHEIERE sau închiderea

- obţinerea acordului final al
beneficiarului;
- întocmirea documentaţiei;
- semnarea recepţiei;
- audit post-implementare;
- studii de mentenanţă;
- evaluarea valorii
Bibliografie
[1]. B. Norris, Management Project, 2007
[2]. Manea Liliana Rozemarie – Managementul proiectelor de cercetare, Editura
Tehnopress, ISBN – 978-972-702-841-9, Iasi, 2010.
[3]. http://cordis.europa.eu/fp7
[4]. http://cordis.europa.eu/fp7/ideas/home_en.html
[5]. http://cordis.europa.eu/fp7/dc/index.cfm?fuseaction=UserSite.IdeasDetailsCallPage&call_id=3
[6]. www.cordis.europa.eu/fp7
[7]. http://cordis.europa.eu/fp7/people/home_en.html
[8]. http://cordis.europa.eu/fp7/dc/index.cfm
[9]. www.mct.ro
[10]. http://ec.europa.eu/research/index.cfm?pg=enquiries
[11]. http://www.mct.ro/ancs_web/index.php?action=view&idcat=399
[12]. http://www.rosteu.net
[13]. http://www.finance-helpdesk.org/Front/ShowCategory.aspx?CatId=30
[14]. www.mct.ro