Spuneţi-le ''Porţile Stelelor'', dacă vreţi.

Termen lu
a fost solid fixat în mintea publicului de scriitori
S F cu bolnăvicioasa lor pasiune pentru cuvintele
pompoase, şi asta cu ci ncizeci de ani înaintea
îc
neperii războiului. Dacă le numiţi ''Porţile Stelelor'',
pe noi numiţi-ne ''Paznicii Porţilor'' sau mai pe
scurt paznici. Noi însă le spunem 'G
ă
u
ri' şi nouă ne
zicem ''Găozari''. Bineînţeles, contează cum priveşti
problema. Dacă am fi intrat vreodată î ntr-una doar
ca sa privim, să vedem ce se întâmplă, poate că am
fi găsit alt nume pentru ele, şi in ultimă instanţă
pentru noi înşine. Nume fără pretenţii, ca să putem
încăpea în bancuri.
D ar navele automate ale inamicului se arătau la
intervale neregulate. erau planetoizi -staţii automate,
cu un program simplu, dar foarte precis, scris undev a
î ntr-un hău dn
î epărtat al spaţiului. Aşa că î n afara
eroilor care trebuiau să le vâneze — şi aveau slăbiciu n
e
a
să se mai şi întoarcă — mai trebuia cineva care
s ă păzească fiecare ''Gaură'' cunoscută, să sune
alarma la apariţia navelor şi cu toată speranţa să
î n c e r c e să le neutralizeze. Războiul, după douăzeci
de ani, era t o t l a f a z a c â n d s e dădeau recompense
g r a s e ş i nu ţi n e a u să fii un erou mort. Totuşi răzb o iul
n e pricinuia multe p a g u b e ş i o vom ţine tot aşa
in anii care v o r veni. L a fel de mult şi pe inamic.
Prima navă inamica văzută de mine ne-ar fi lich i dat
cu siguranţă dacă n-aş fi fost pe fază. Pentru
W a lle r si mine, a fost tocmai nimerit că nu locuiam
î n aceeaşi păstaie. Nu eram niciodată împreună.
Singurele lucruri pe care le aveam in comun erau: a)
o ură nepotolită faţă de g uvernul c a r e ne azvârlise în
cea mai tâmpită şi sinucigaşă misiune — înainte să
p
a ucăm să ne prezentăm voluntari, c a nişte gentlemani;
b) un interes profund pentrn muzică. Dar toţi
G ăoza r ii împart aceste două lucruri, Una din puţinele
c ompensaţii ale îm bâcsitelor şi clautrofobicelor noastre
„păstăi" era colecţia de înregistrări — n u p u tea
citi la lumina stelelor şi starea de război n t-ui
m
rep itea alte distracţii .Aşa c ă era posibil ca Walter
şi eu să p e t r e c e m o re nes f ârşite a s c u lt ând m uzică Ia
căşli şi c e rtându-ne uneori. W alte r nu a vea nici u r m ă
d e umor, dispreţuia pe cei c e -l a v e a u. era imposibil
— • • . _ . AW _____________» <—________________________-____ _________________________ •
să discuţi m i f i c â ou ol. s.iu orie o a lic e i a. A şadar
puteai asculta o ţroa/ft do niu/iifl bună doi.” n -a\eai
altccM» mai i>«m de Incul.
T ra i a in dc* ş a p te sp re z e c e orc in m u /ic a lui U a s n c r ,
sto rs M iilotcţli', ciud vocca Itti W a lter inii uăvfdi în
căşti.
— Cipow ...
— D a ? an» s l r i p t , d a r i r ; i p re a mulţii liâl.'tgie. A
treb u it să ne o p rim ben/ilo. s ă fiu al naibii d aca
n -a sc u lta tot W a r n e r , a sta m a cam e n e r v a t, tiindca
in mod s ig u r ii p lăcea doar m a c a b ru l din mu/icn lui
W ngner.
— S t a r e de a la r m a , spuse, a d iic in d u -m â la realitate.
— P c r f c c t . A m atins b u to an ele. I)uu ti renale» . .G ă u ­
ri»**, nu ? S - a r putea lăsa cil o ninarte g lo rio a să în
c îtc v a secu n d e. A lă tu r iu d u - m ă lui W a lter iii lo a lă
v ite z a posibilă, am o rie n tat tirul sp re ,,G aur;Y\ T i­
călosul a a p ă ru t insă din fla n c şi uc*a lovit pe umtn-
doi. IV n ea ştep ta te : in e x p lic a b il. C'biar şi Abucus Al.
co m p u teru l pe c a r e se putea conta, a fosl depăşit de
.situaţie. M a prins in faruri, elan?; ! IJotirc rapida.
C'I.ANG ! sint zăpăcit de şocuri. TING ! na mai am
lumini.
— Georui*. N a lte r mii \orbea in căşti, eşti t e a f ă r ?
— Să v ă d . . * am replicat. Nai a inamică aşezase un
fel de barieră antitaser uni abandonat armamentul
laser. Am sem nalizat şi mi-am verificat ,.pâstata‘’. t:ra
atins sistemul giroscopic. Ecranele erau vtinse toate,
cu excep ţia unuia care imi arăta cant douăieci de ra­
de din spaţiu] înstelat de „deasupra** mea. poziţia mea
faţă dc VValter era necunoscută. Toate astea trebuia
să le iau în serios dacă voiam să trăiesc, şi intenţio­
nam s-o fac. înainte de a controla radioul trebuia sa
mă uit la sistemul dc control al tirului (era blocat pe
direcţia ,*sns*‘), la navigaţie (incă opera, dar nu s u fi­
cient cit sfi i u i intru in derivă), să mă controlez pe
mine (eram incâ neatins). Apoi am conectat emiţătorul
pe frecven ţa obişnuită pentru urgenţe.
— Am im bulinat-o, am spus crispat şi repezit, apoi
brusc un /somot de fond a tăiat legătura. Atunci am
transmis pe urniăloarcii Irecveuţâ de urnenlâ, iiistrn*
indu-1 pe Abaeus Al Analogul să schimbi* pe \ ina
iote de a tranm ite. Walter ?
— Prezent. Voce monotona, m e r a n h i. I» fel ca c o ­
cea lui Al*
— S ntem nişte* găgăuţe.
— I)a.
— Sintcrn de capturat, nu de ucis. \*.la e p rogra­
mat să ne imobilizeze, să ne d ivarm e/c, sâ nc a iu ­
rească şi sfi facă imposibilă comunicarea intre noi.
Parcă-m i picase lot cc*rul in cap. Am schimbat trec»
venţa pe II, cică a r fi mai greu dc bruiat. Wnlter mă
aştepta po noua frecvenţa.
— E important. înccpu, să determinam cit lip de
navă au, un Murk t sau un Mark If.
— Ai dreptate, l-r.m aprobat, daca nc-ain putea Io.
calira poziţia ani putea incerca c ec a. şi un zgomot
de fond tăie conversaţia. Ambele tipuri de nave —
asternid ale inamicului au doar două reflectoare, să
Ic» distingi pn/itia* — o adevărată cazna.
Dacă ar li un Murlc I, am putea să nc cumulăm a r ­
mamentul şi lără s.» riscăm prea mult am diri.la llrul
pinii in interiorul asternidului, lovind tot och>pămân­
tul electronic.
Dur dacă ăsta era un Mnrk II. aceen.vi manevra ar
#

atinge rezervele iui de energic, ceea ce ar produce «

cxplo/ic care ne-ar reduce la atomi. Ilar cum ne pu­
team determina poziţia, cind eram ..nrfii" şi cum p u ­
team comunica intro noi coordonatele fărâ sâ nu tim
In cheremul astoroidului ? Ticălosul dracului Imitase
frecvenţa I? extrem de uşor, cred cf» liruia orice se-
mânu cii iin schimb de informaţii indiferent ducii des
cifru sun nu mesajele. Asin mi-a sugerat sâ recurg la
t r c i M n | a t\ părea singura soluţie. Era o frecvenţă de
sij'tiratifil, pentru mesaje codificate. Dar pe In t \« n-
ţa ( ’ emiteau» cu dificultate, după cum mi se părea
a>a cii am ezitat sâ o folosesc. I)acâ pierdeam «ansa
asta. partida se termina prosl pentru noi. „O, doam­
ne — m-am rugot — dă-l măcar o dată. doar pentru
cincisprezece minute lui Waltcr o Jumătate de kil de
minte*’. \m comutat pe noua f r e c w n ţ ă .
— .. vii ne luăm «Jupă stele, spunea- K singurul
mod de a . . •.
— G l Iî.V î Nu mai serate nici un sunet. Ascultă.
C A A A P ! . . . O-K. ? f i i prudent. Da. (lupa stele, dar
io nici un ca/ nu repeta propoziţiile sau cuvintele
mele. C o m p r e n d e ?
— De ce sii nu rep 1 propoziţiile sau cuvintele tale?
rosti W.ilter, diud cu oiştea-n siurd.
— r ir - a r a dracului- Ani mormăit, dar mă adresam
unui alt mormăit, al bruiajului. G ru p u ri de semne
identice, in propoziţii repetate, erau singura dovada
de care avea ne\oie computerul inamicului. Constitu-
ia ..schimb de informaţii'*, aşa că ne.au tăiat maca­
roana. Mai rămăsese o singură frecvenţă pe listS. Da-
c-ar ti trebuit s?i ne căutăm unul pe altul in noianul
de frecven(u ne ar fi trebuii o icş n icie . Frecventa C
rra inutili/abilă, nu mai aveam de ales L»ain consul­
ta! pe Abacus Al. „C u m ", — am coditical — „pot să
fac schimb de informaţii fără să transmit informaţii?**
Asta era Renul de întrebări care făceau computerele
să se du<ă dracului. întocmai ca amplificatoarele fă­
ră nimic conectat ta ele. Insă Abacus Al era cons­
truit in aşa fel im it ţi-o întorcea cu aceeaşi monedă,
şi simţul umorului nu era cu mai puţin subtil ca
meu. „ S C K I E O POEZIE — replică — S A l C I STA
l \ C'lNTKC", A m strlmbat din nas. „Nu i bine, nu
pot folosi cuvintele**. „IIM M ...** — alişă Al. Deoda­
tă îmi veni fisa.
Mi*am d e r u l a t î n r e g i s t r ă r i l e . Am conectat i»p ulii*
in a frcc%enlâ. nu vru bruiaţii, ilar cru l.*cr re. VVallrr
pricepuse în slirşil ce neghiobie făcuse*. Mă aştcplu
pe mine să iau iniţialivn. Ani dat drumul la primele
m aluri dintr-un vechi cinice al Bcatles-îlor : ,.U K
( AN W O K K IT Ol'T** şi am oprii banda înainte ca
melodia să se repete. Se lăsă o linişte luiiuă. timp iu
care VValter >»• chinuia s-n scoată la capăt ru mintea
tui crcouic. „Hui odată. tontule, imi spuneam, fă ceva
caro să-mi dea de lucru". 11 ruse, căştile uni tură um ­
plute do primele acorduri ale eelui mai reprezentativ
cintcc al grupului Cabaret ; „1*0ATU DK D A T A A S ­
TA*'. S la v ă cerului f I -am pus pe Al să-mi arate o
hartă stelară a zonei. liucata de cer t ă s u fă do luine
nu făcea două parale d a t ă nu ştiam ce vedea W al-
ter* Cunoaşterea reciprocă a poziţiei ne era necesmă
pentru stabilirea perimetrului de tragere. Nu pufearn
vedea ..gaura" ţi nu ştiam dacă el o putea vedea.
Sau ponte «ă d a ? O ricine cu puţină minte ar f i . . .
Am transmit acordurile unei simfonii rcvitaliste de
pe la începutul secolului X X I : ,,IJP S K S T K CEVA
l ) l \ IU C t i r . T I ’ l. T \ f ?" cu speranţa ca nu c u m ­
va să creadă că ii ceream un raport despre starea lui
tclinica. K .iS|)|iiiSf cu o balada antircvitalistâ d<* Im
stirşim l secolului X X I : ,.NIi M AI S lN T C A I R I IN
CKK". I'crfect acuma Hui înapoi la Ucatlcs : „T K 1.L
ME W'IIAT V O t r S f l-;*\ I’ăcu o pan/ii luncă, apoi lan­
să balada lui Von G o g b tic Uonald Mc I.ean : ,.IN-
S T E L A T A . f\'STI I VT \ NOAPTE** Mu cam punea
in inctircfilură. I lt u m . . - va Ircbui sâ cimleM' pt n ,
Iru amtu*foi. Sobil, uni veni inspiraţia. Am dai dru-
inul la un ci«»t«*« siropos d(* la tin d o secolului \ \ l :
„ F R A T E . VEZI ROŞL'L A M l 'K G Erau \ ren ci-
Icva stele roşii mai vi/.îbilc in vecinătatea noastră,
iar dacă W alter Ir puica votlea la fereastră însemna
câ A bacus \l ar li pul ut determ ina coordonatele. P u­
terea iui de înlclctfcrc in acel moment r_*ra copleşi-
toare. lini răspunse imediat cu nemuritoarea plrv.» a
lui Ih ik e IClliiiKton: ..I A I V T G O T N O T I I I V 151 T
TH E l ’.l I ES". Era iueurcatS Ircaba, iar eu eram de-
busolat. Nu-mi mai venea in minte nici o in lrcb are-
cîicic pe care sil l-o pun lui IValter cu njutorul ir.u-
zicii. Hac.» rl nu-şi putea pune măcar acuma mint'-a
la contribuţie, eram terminali* In orice m om ent. înn-
micii in carne si oase puteau să apară şi nimeni nu
era in s'are să spună cum arătau, fiindcă nu existau
supravieţuitori in urma iniilnirîlor cu ii. Ilaide, \\ »i-
Icr. ş i mă ului «lin nou. Piesa pe cart o alesese t j i
«■ova obscur. un cintcc pentru copii. im re d ib il fie
vechi : „ l K M t A T K K C l ' T MI NTII” . Din poziţia
noastră se putea distinge constelaţia 1 r*>:i Mare. \m
consultat cu febrilitate hărţile stelare, inccrcind
să-mi imaginez geometria — cosinomctria — locului.
Imi lipseau unele dale şi nti-l puteam pune pe Al să
facă treaba asta pentru mine. Dacă şi Walter vedea
C rsa Mare; atunci se părea c ă . . . Am trimis corul
d i n : ..ŞTF.KGK-T1 HOTUI. C A S A - Ţ I D A U I N r l î .
TIC" Sn legendara versiune a lui Charles şi cu spe­
ranţa «-'A va surprinde tonul optimist al transmisiei.
Ităspunsul lui. din nou Beatles : .,A L L Y O l ‘ NI I I)
IS I.OVK“. Te pomeneşti că i-o fi venit mintea la
cap ? Am răspuns imediat : DA ! DA î Ani atins npot
butoanele lui Abacus AI şi o lumină roşiatică, agrea­
bilă, străbătu ecranul A părură evalu ările tactice ale
lui Ahacus Al. M A IiK I se putea cili pe displa*.
— Wallcr ! uni **trit;al fără nici o Jenă, cu toata vi­
teza f Acum !
Aşa că alunei cîrnl duşmanii in carnc şi oase nă­
v ă l i r i prin „ g a u r ă " ni-am aruncat grăm ad ă pc cl şi
astfel puteam turni/a ştiinţei primele specimene e x ­
traterestre, ceea cc era esal — asia dacii te luai du­
pă statul major — cu ciştlgarea război ului. Dur ceea
ce mi a rămas clar întipărit in minte din tot episodul
a tost aşteptarea morţii in spaţiul acela al ambusca­
dei. ţi ciud U’a ller a urăit după ce toată zăpăceala se
terminase :
— Cea mai interesantă chestie mi se pare faptul că
afurisita lor de ua\ă n stal lot timpul acolo, ş i sroa-
se un sunet bi/ar care trebuia interpretai ca fiind fe­
lul lui de a rido A stat acolo fot timpul, luînd uoti|e,
aiu in d u -n c cum complotam im p o t r h a ei, fără să facă
nimic. Si rise de-a binolea. Tin minte că si pe mine
mă umflase risul.
In româneşte d. S î l . V I l C E N K S f l »