Mihai Eminescu

(1850-1889)
„Luceafărul poeziei româneşti”

Afară-i toamnă
Afară-i toamnă, frunza-mprăştiată, Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
Iar vântul svârlă-n geamuri grele picuri; N'ai vrea ca nimeni-n uşa ta să bată;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată,
Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată. Să stai visând la foc, de somn să picuri.

„ Ape vor seca în albie, și peste locul îngroparii sale va

rasari padure sau cetate, si câte o stea va vesteji pe cer în
departari, pâna când acest pamânt sa-si strânga toate sevele
si sa le ridice în teava subtire a altui crin de taria
parfumurilor sale.”
G. CĂLINESCU
 Ion Creangă
(1837-1889)
cel mai mare povestitor

”Ia, am fost şi eu, în lumea asta, un boţ cu ochi, o bucată de humă

însufleţită din Humuleşti, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cu
minte până la treizeci şi nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar şi
sărac aşa ca în anul acesta, ca în anul trecut şi ca de când sunt, niciodată
n-am fost!”

Povești

 Capra cu trei iezi

 Dănilă Prepeleac
 Fata babei și fata moșneagului
 Făt Frumos, fiul iepei
 Povestea lui Harap-Alb
 Ivan Turbincă
 Povestea lui Ionică cel prost

Povestiri

 Acul și barosul
 Cinci pâini"'
 Inul și cămeșa
 Ion Roată și Cuza-Vodă
 Moș Ion Roată și Unirea

Amintiri din copilărie- roman autobiografic

 Ion Luca
Caragiale
(1852-1912)
cel mai mare dramaturg

“Geniul lui era unul din punctele nediscutate ale crezului

national . Si tot dispretul pe care-l arunca el admiratorilor si
invitatilor sai n-ajungea ca sa-i stirbeasca - lucru rar pe lume -
dreptul de a zice si de a face oricui orice , de a jigni sentimentul
public in orice forma , de a sta impotriva vremii sale , si cand gresea
ea , si cand era el gresitul . ”

Nicolae Iorga

Momente și schițe Nuvele Comedii Drama

Bubico In vreme de război O scrisoare pierdută Năpasta
Vizita… Două loturi O noapte furtunoasă
D-l Goe Kir ianulea D-ale carnavalului
Bacalaureat La hanul lui Mînjoală Conu Leonida față
Triumful talentului cu reacțiunea
 Ioan Slavici
(1848-1925)
părintele nuvelei
româneşti

“Lumea satelor, la noi a găsit în Slavici unul dintre cei dintâi cronicari
fideli și realiști”
( Al. Philippide )

Nuvele Romane Povești Drame Memorii

istorice

Popa Tanda Mara Doi feți cu Bogdan Închisorile

stea în Vodă mele,
frunte
Moara cu Din două Zâna Zorilor Gaspar Amintiri
noroc lumi Graziani
Pădureanca Din bătrâni Limir- Lumea prin
Împărat care am
trecut
Budulea Păcală în
Taichii satul lui
 Tudor Arghezi
(1880-1967)
poetul cuvintelor potrivite

”Este Arghezi un poet religios, un poet mistic?

Răspuns: Arghezi a corupt în chip fericit pentru poezie
tema sacrului și a creat o opera unică, în felul ei,în acest
secol, introducând masiv în problematica religioasă
dramele existențiale și metafizice ale individului."
(Eugen Simion )

 Cuvinte potrivite, poezii  Bilete de papagal

 Flori de mucigai, poezii  Una sută una poeme
 Cartea cu jucării, poezii  Prisaca, poeme pentru
 Cărticica de seară, poezii copii
 Cimitirul Buna-Vestire,  Pagini din trecut,
roman parabolic publicistică
 Versuri  O furnica
 Versuri alese
 George Coșbuc
(1866-1916)
poetul ţărănimii noastre

“În istoria versificației noastre, Coșbuc își are locul

în frunte, ca un nesecat inventiv de forme și de varietăți
ritmice. Artistul a fost un cunoscător adânc a limbii, un
filolog în toată puterea cuvântului.

(ȘERBAN CIOCULESCU)

Opere: Balade şi idile Fire de tort Cântece de vitejie

Numai una Iarna pe uliţă Paşa Hassan
Noapte de vară Noi vrem pământ ! O scrisoare de la Muselim- Selo
Fata morarului Lupta vieţii Povestea căprarului
 Octavian Goga
(1881-1938)
poetul pătimirii noastre

“Octavian Goga este creatorul unei poezii romantic-

vizionare cu accente mesianice, făcând parte dintr-un
univers poetic intim.”
( George Georgescu)

Volume de versuri

Poezii
Rugăciune
Plugarii
Dăscăliţa
Toamna
Dimineaţa
Pe înserate
Ne cheamă pământul
Scrisoare
Un om
Din umbra zidurilor, Cântece fără țară, Din larg

Dăscăliţa
La tine vin nevestele să-şi plângă
Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul,
Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove,
În alte ţări când le trimiţi oftatul...
Şi fete vin, să le-nfloreşti altiţa,
La pragul tău e plină ulicioara,
Şi fetele îşi şoptesc în taină:
- Ce mâini frumoase are domnişoara!
 Emil Gârleanu
( 1878-1914)

„Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos,

lângă iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe
spatele mamei lui, și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și
limba ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl
privește, și-n sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă
pentru ființa fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar
de care trebuia să se despartă chiar azi, căci vremea înțărcatului venise de
mult încă. Și cum se uită așa, cu ochii îndurerați, din pieptul căprioarei scapă
ca un muget înăbușit de durere; iedul deschide ochii. Căprioara se
îmbărbătează, sare în picioare și pornește spre țancurile de stâncă din zare,
printre care vrea să-l lase rătăcit. Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și
de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpăstiilor acelora numai ele,
caprele, puteau a se încumeta.”

Bătrânii
Din lumea celor care nu cuvântă
Nucul lui Odobac
Cea dintâi durere
Odată
Într-o zi de mai
1877. Schițe din război
Punga
Trei vedenii
Amintiri și schițe
Visul lui Pillat
 Mihail Sadoveanu
( 1880-1961)
Ceahlăul literaturii noastre

“Luat în totalitate, M.Sadoveanu e un mare povestitor, cu

o capacitate de a vorbi autentic enormă. „
(George Călinescu)
Opere

Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, roman

Baltagul, roman
Neamul şoimăreştilor
Nunta domniței Ruxandra, roman
Nicoară Potcoavă
Creanga de aur, roman
Locul unde nu s-a întâmplat nimic
Soarele în baltă sau aventurile șahului
Nopțile de Sânziene, roman
Țara de dincolo de negură
Nada florilor
Hanu – Ancuţei
Fraţii Jderi