Maturitatea (40-65 ani)

- Generația tip ,,sandwich” – prins între nevoile copiilor și problemele de sănătate ale
părinților
- Generativitate VS stagnare (Erikson)
- Caracterizată prin dualism: 1. Împliniri, stabilitate, control asupra vieții

2. Depresie, apropierea morții, tensiuni interioare

- Funcționarea senzorială: declin al funției vizuale/auditive, menținerea până la 50 de

ani a celor gustative/ olfactive, scade rapiditatea mișcărilor, precizia rămâne (50ani)
- Sănătatea – femeile conștientizează mai mult decât bărbații problemele de
sănătate(cauze: factori biologici – menstruație, responsabilitate față de toți membii
familiei), scade testosteronul/estrogenul, activism sexual(B: constant; F: ușor declin)

Funcționalitatea intelectuală:
- Cresc capacitățile de a sintetiza, rezolutivă, gândire practică
- Testare Standforf Binet (copii) – testare WAIS (20 ani) – retestare (40 ani)
- O creștere semnificativă a scorurilor: inteligență fluidă – declin

inteligență cristalizată – amplificare

- După 45-50 ani, memoria de scurtă durată (recunoașteri/reproduceri) – declin

memoria de lungă durată (memorare logică) – amplificare

Criza vârstei de mijloc:

- Suprapunere cu instalarea menopauzei/andropauzei
- Elliot Jaques este cel care a introdus termenul de ,,midlife crisis”
- Factorii determinanți: îmbătrânirea, plecarea copiilor, ideea morții, conștientizarea
trecerii timpului, modificările fizice etc
- Simptomele crizei: stare de confuzie, regrete pentru nerealizări anterioare, proastă
dispoziție, sentimentul inutilității, nevoia e izolare sau de o anumită persoană,
scăderea libidoului
La femei:

- Generată de încetarea menstruației (nu se mai simt atractive, feminine)

- Percepută diferit: eliberarea de povara maternității (China); perioada de înflorire,
luciditate, toleranță, femeia dorește să se pună în slujba altora; se simte neglijată de
partener, apare frustrarea, autodispreț, predispoziție către gelozie

La bărbați:

- Accentuată de schimbarea poziției bărbatului, datorată creșterii independenței

feminine
- Declinul fizic, compararea cu tinerii
- Pensionarea – nevoia de a fi activi ți utili
- Generată mai degrabă de un nivel scăzut al realizării personale și nivel crescut de
emoții negative, interacțiune socială scăzută (Hermans și Oles – perspectiva
organizării afective a valorilor personale)
- Farrell și Rosenberg – 4 tipologii:
1. Bărbatul transcendent – nu resimte criza, perioadă de relaxare și împlinire
2. Bărbatul pseudo-dezvoltat – se autosugestionează că totul e bine, în realitate e
confuz
3. Bărbatul în plină criză – devine depresiv
4. Bărbatul punitiv – nefericit, ostil cu alții și cu sine

Funcționarea socială și de personalitate:

- R Peck – direcții de dezvoltare socială și de personalitate la maturitate

a) Valorizarea înțelepciunii VS forței fizice
b) Socializare VS sexualitate în relații
c) Flexibilitate emoțională VS epuizare emoțională
d) Flexibilitate mentală VS rigiditate mentală
- Percepția rolului în relație: F - nevoi afective, oferi/primești iubire
B – cap de familie, aspecte financiare
- Scăderea satisfacției maritale și a intimității, sexualitatea însă foarte importantă încă
- Fenomenul ,,divorț emoțional” – lipsă de comunicare, lipsă de activități comune
- Sindromul ,,cuibului gol” – plecarea copiilor
- Relațiile interpersonale, predictor puternis al stării de bine
- Teoria selecției socioemoționale (Carstensen) – nr scăzut de relații interpersonale
constituie rezultatul unui proces de selecție, prin care își mențin sau își întrețin rețelele
sociale, pentru a-și maximiza beneficiile sociale și a reduce riscurile
- Teoria proviziilor sociale (Weiss) – nevoia de 6 provizii sociale pentru a menține
starea de bine:
1. Încredere
2. Ghidare
3. Integrare socială
4. Îngrijire
5. Atașament
6. Trai bun
- Aceste relații se specializează în anumite tipuri de provizii, iar oamenii își cultivă un
anumit nr de relații pentru menținerea stării de bine
- Relațiile cu familia/prietenii:
 Oamenii preferă să își petreacă timpul cu prietenii , nu familia
 Prietenii sunt mai importanți pentru starea de bine, dar cei fără familii/relații
puține cu familia – nivel mult scăzut al stării de bine
 Cauze: obligativitate (familie) VS opționalitate (prieteni)

Învățarea la vârsta adultă, învățarea permanentă:

- Învățarea permanentă presupune: autodirijare, autonomie, autodidacticism

- Permanența educației adulților e nota esențială a procesului dezvoltării umane
- Caracteristici ale educției permanente:
 Este continuă
 Este integrantă
 Se sprijină și pe resursele educaționale ale familiei
 Are caracter universal
 Permite forme alternative si complementare
 Vizează creșterea calității vieții
- Particularități ale învățării adulte (Knowles):
 Motivată intrinsec
 Bazată pe responsabilitatea propriilor decizii
  Fructifică experiențele anterioare
 Centrată pe viață

Profesia și statusul ocupațional:

- Richard Bolles – 3 direcții în viața omului: educație (0-20 ani); muncă (20-60 ani);
relaxare (60+)
- Caracteristici ce fac o muncă interesantă, agreabilă:
 Varietatea abilităților solicitate
 Identitatea sarcinii
 Semnificația
 Autonomia
 Feedback-ul
- Post concordat cu interesele – satisfacția în muncă crescută
- Satisfacție scăzută la muncă corelată cu bolile coronariene

Stresul:
- Este un răspuns adaptativ
- Poate neutraliza efectele inteligenței în realizarea unei activități
- Munca în sine nu generează stres

Diferențe în rezistența/acomodarea la stres:

- Genul
- Locul controlului
- Încrederea în sine
- Afectivitate negativă
- Optimism/pesimism

Cuvinte cheie: eustres, distres, burnout

Schimbări profesionale contemporane:

Fenomenul de mobbing:

- Mobbing = nedreptate, denigrare, umilire, hărțuire la locul de muncă

- Efecte la nivel psihoindividual și de grup
- Femeile au o probabilitate mai mare de a fi hărțuite, in special de către alte femei
- 84% din cazurile de mobbing – femei asupra altor femei
- Organizații dominate de femei – nivel înalt de agresiune
Organizații cu nr egal de B si F – nivel mai scăzut de agresivitate
- 18-35 ani – cel mai des victime ale mobbing-ului

Workaholism-ul:

- Lcurează până la 50-60 de h/săpt

- Caracteristici:
 Obsesia muncii, atracția fță de muncă
 Ruperea echilibrului psihosocial
 Nevoia de a crește timpul dedicat muncii
 Sentiment de vinovăție când nu munesc
- Prevalent la bărbați
- La femei el se datorează nevoii de competiție, dar și preconcepției că se așteaptă mai
mult de la ele; este mai accentuat la debutul profesional

Pierderea slujbei:

- Nu doar pierderea veniturilor, ci și pierderea stimei de sine

- Depresie, poate dura 2 ani, alcoolism, suicid
- Efecte fizice: colesterol mare, rata mortalității mare
- Efectele pot fi evitate: suportul familiei, găsirea unei activități alternative, atașament
scăzut față de job, perceperea cauzelor impersonale ale șomajului
- Satisfacția de sine crește când nivelul local al șomajului crește
- Efectele șomajului pe termen scurt: efecte mai negative în rândul femeilor ce mai
fuseseră șomere
- Efectele pe termen lung: mai pronunțate cu înaintarea în vârstă
Burnout-ul:

- ,,Sindromul stresului cronic la locul de muncă” – plictiseală, apatie, surmenaj,

tulburări de somn, sentimentul frustrării, sentiment de inutilitate
- Apare în 3 etape:
1. Epuizare emoțională, secat de energie
2. Devine cinică, răutăcioasă, grad scăzut de toleranță
3. Consideră că are o carieră lipsită de succes, este neproductiv
- Factori predispozanți: lipsa de suport social, neconcordanța cu interesele vocaționale
- Predispuse persoanele ambițioase, dedicate, energice
- Persoanele implicate – satisfacții ridicate
- Persoanele workaholice – satisfacție scăzută