PROGRESII ARITMETICE

☻Def: Se numeste progresie aritmetica un sir de numere reale in

care fiecare termen se obtine din termenul anterior adunand o
constanta numita ratie (r)

☻Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie aritmetica daca b e

ac
medie aritmetica intre a si c adica b
2
☻an=a1+(n-1)r
n(2a1  (n  1)r )
☻Sn= unde am noatat cu Sn=a1+a2+a3+a4+…+an
2

PROGRESII GEOMETRICE

☻Def: Se numeste progresie geometrica un sir de numere reale in

care fiecare termen se obtine din termenul anterior inmultind cu o
constanta numita ratie (q).

☻Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie geometrica cu

termeni pozitivi daca b e medie geometrica intre a si c adica b  ac
.
in general pentru o progresie geometica cu termeni oarecare a,b,c
sunt in progresie geometrica daca b2=ac
☻an=a1qn-1
(q n  1)
☻Sn= a1 unde am noatat cu Sn=a1+a2+a3+a4+…+an
q 1

PROBABILITATI

nr.cazurifavorabile
☻Probabilitatea=
nr.cazuriposibile
MEDIILE
a1  a2  ....an
☻ Media aritmetica a n numere a1 , a2 , a3 ,...a n este M a 
n
☻ Media geometrica a n numere a1 , a2 , a3 ,...a n este M g  a1  a2  ...  an
 n
☻ Media armonica a n numere a1 , a2 , a3 ,...a n este M h 
1 1 1
  ... 
a1 a2 an
☻ Media ponderata a n numere a1 , a2 , a3 ,...a n cu ponderile p1 , p2 , p3 ,... p n
p1  a1  p2  a2  .... pn  an
este M a 
p1  p2  ...  p n
 LOGARITMI

☻ log a b =puterea la care il ridic pe a astfel incat sa dea pe b.

☻ log a b exista doar pentru a  0, b  0, a  1
☻ log a ab  b (cu ajutorul acestei formule orice numar real poate fi
scris ca log in orice baza vreau)
☻ loga b  c revine la b  a c
☻ logab+ logac= loga(bc)
b
☻logab- logac= loga( )
c
☻logabp=p logab
1
☻ log a b  log a b
p
p
1
☻ log a b 
log b a
☻ a log b  b
a

☻daca a>1 functia log e crescatoare adica logab> logac  b>c

☻daca a<1 functia log e descrescatoare adica logab> logac  b<c

EXPONENTIALA
x y
☻a a  a
x y

ax x y
☻ y a
a
1 x
☻ x a
a
 
y
☻ a
x
 a x y
 COMBINARI
☻Permutari de n se noteaza Pn
Pn=n! si reprezinta numarul de multimi ordonate ce se pot forma
cu n elemente

☻Aranjamente de n luate cate k se noteaza Ank

n!
Ank  reprezinta nr de submultimi ordonate de cate k elemente
(n  k )!
ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente
☻Combinari de n luate cate k se noteaza Cnk
n!
Cnk  reprezinta nr de submultimi neordonate de cate k
k !(n  k )!
elemente ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente.
Cn0  Cn1  Cn2  ...  Cnn  2n
☻Numarul tuturor sumultimilor unei multimi cu n elemente este 2n
☻Numarul submultimilor cu cate k elemente ale unei multimi cu n
elemente este Cnk

FUNCTII
☻ Punctul A(a,b) se afla pe graficul functiei f daca f(a)=b
☻ Punctele de intersectie dintre graficele a doua functii f si g
 y  f ( x)
se rezolva sistemul 
 y  g ( x)
Solutiile (x,y) reprezinta coordonatele punctelor de intersectie.
☻Inversa functiei f:
Daca f ( x)  y atunci f 1 ( y)  x

☻Intersectia cu Ox a graficului functiei f

se rezolva ecuatia f(x)=0
Daca x e o solutie a ecuatiei f(x)=0 .Punctul A(x,0) e un punct de
intersectie dintre axa Ox si graficul functiei f.

☻Intersectia cu Oy a graficului functiei f

Se calculeaza f(0) daca 0 e in domeniu de definitie.
Punctul B(0,f(0)) reprezinta intersectie dintre axa Oy si graficul
functiei f.
In cazul in care 0 nu se afla in domeniul de definitie al functiei ,
graficul functiei nu taie axa Oy.
☻ Compunerea functiilor
f : A  B g : B  C definim compunerea functiilor g si f gof : A  C
definita prin  gof  ( x)  g ( f ( x))
☻ Functii injective.
♣Def: fie f:AB spunem ca f e injectiva daca  x1x2 x1,x2A atunci
f(x1) f(x2)
♣Observatie: pentru functiile numerice putem folosi urmatoarea teorema
:daca f e strict monotona atunci f e injectiva
☻ Functii surjective.
♣Def: fie f:AB spunem ca f e surjectiva daca  yB xA astfel
incat f(x)=y
♣Def: fie f:AB se numeste imaginea lui f si se noteaza Imf sau f(A)
multimea valorilor pe care le ia f(x) Imf={f(x)/xA}
♣Teorema : f e surjectiva  Imf=codomeniul
☻ Functii inversabile. Inversa unei functii
♣ O functie e inversabila daca si numai daca e bijectiva( adica simultan si
injectiva si surjectiva)

♣Pentu a afla inversa unei funzctii procedez astfel:

-plec de la f(x)=y
-scot pe x in functie de y
-expresia gasita e f-1(y)

FUNCTIA DE GRADUL DOI

b  
☻Varful parabolei este V  , 
 2a 4a 
-daca a  0 varful este punct de minim
 b
este valoare minima iar punct de minim
4a 2a
-daca a<0 varful este punct de maxim
 b
este valoare maxima iar punct de maxim
4a 2a

☻Graficul functiei de gradul doi e tangent la axa Ox daca are

0
☻Graficul functiei de gradul doi e situat deasupra axei Ox daca are
  0

a  0
☻Axa de simetrie pentru graficul functiei.
b
Dreapta de ecuatie x  e axa de simetrie pt parabola ce reprezinta
2a
graficul functiei de gradul doi.

☻Relatiile lui Viette

Pentru ecuatia de gradul doi cu radacini x1 , x2 au loc relatiile:
 b
 x1  x2 
 a

 x x  c


1 2
a
 b 
2
c
☻Observatie x  x2   x1  x2 
2
1
2 2
 2 x1 x2     2
 a  a
☻Ecuatia cu radacini x1 , x2 este x 2  Sx  P  0 unde S  x1  x2 iar
P  x1  x2
☻
o Conditia ca a 2  bx  c  0 x  este   0, a  0
o Conditia ca a  bx  c  0 x 
2
este   0, a  0
o Conditia ca a 2  bx  c  0 x  este   0, a  0
o Conditia ca a  bx  c  0 x 
2
este   0, a  0
☻
 Conditia ca ecuatia a 2  bx  c  0 sa aibe doua solutii reale este   0
 Conditia ca ecuatia a 2  bx  c  0 sa aibe doua solutii egale este   0
 Conditia ca ecuatia a 2  bx  c  0 sa nu aibe solutii reale este   0

NUMERE COMPLEXE
☻ Forma algebrica a unui numar complex
z  a  ib a se numeste parte reala si ib se numeste parte imaginara
notam a  Re z b  Im z

☻ Puterile lui i i 2  1 i 3  i i 4  1
i 4k  1 i 4 k 1  i i 4 k  2  1 i 4 k  3  i unde
k este un numar intreg.
☻ Conjugatul unui numar complex z  a  ib este z  a  ib
☻ Proprietatile conjugatului z1  z2  z1  z2 z1  z2  z1  z2 z1  z2  z1  z2
 z1  z1
 
 z2  z2
zn  z n

☻Modulul unui numar complex z  a  ib este z  a2  b2

☻Proprietatile modulului unui numar complex z1  z2  z1  z2
z1 z
zn  z  1
n
z1  z2  z1  z2 z1  z2  z1  z2
z2 z2
☻Ecuatia de gradul doi ax 2  bx  c  0 cu   0 nu are radacini reale
dar are radacini in multimea numerelor complexe anume
b  i 
x1,2 
2a
 VECTORI IN PLAN

☻Modulul vectorului v  a  i  b  j este v  a 2  b 2

☻Produsul scalar a doi vectori v  a  i  b  j si w  c  i  d  j este
v w  ac bd
☻Suma a doi vectori v  a  i  b  j si w  c  i  d  j este
v  w  (a  c)i  (b  d ) j
☻Conditia ca doi vectori sa fie coliniari doi vectori v si u sunt
coliniri daca exista a numar real astfel incat v  a  u
Daca vectorii sunt dati sub forma v  a  i  b  j si u  c  i  d  j conditia
a b
de coliniaritate revine la 
c d
☻Cosinusul unghiului dintre doi vectori v  a  i  b  j si w  c  i  d  j este
ac  bd
cos(v, w) 
a 2  b2  c 2  d 2
☻Conditia ca doi vectori sa fie perpendiculari este ca unghiul dintre ei sa
aibe 90 0 . Adica daca v  a  i  b  j si w  c  i  d  j
conditia este ca a  c  b  d  0

☻Daca A( xA , y A ) si B( xB , yB ) atunci AB  ( xB  xA )  i  ( yB  yA )  j
☻Daca A( xA , y A ) vectorul de pozitie al lui A este OA  xA  i  yA  j se
mai noteaza rA
 TRIGONOMETRIE

x 0 π/6(30o) π/4(45o) π/3(60o) π/2(90o)

sinx 0 1 2 3 1
2 2 2
cos x 1 3 2 1 0
2 2 2
tgx 0 1 1 3 Nu
3 exista
ctgx Nu 3 1 1 0
exista 3

☻ sin(180o  x)  sin x ☻ cos(180o  x)   cos x

☻ sin(90o  x)  cos x ☻ cos(90o  x)  sin x
☻ sin 2 x  cos2 x  1 oricare ar fi x real
sin x cos x
☻ tgx  ctgx 
cos x sin x
☻Semnele in cele 4 cadrane
 
x   0, 
Cadranul I  2 sin x  0 cos x  0

 
x   , 
Cadranul II 2  sin x  0 cos x  0
 3 
x   , 
Cadranul III  2  sin x  0 cos x  0
 3 
x  , 2 
Cadranul IV  2  sin x  0 cos x  0

☻
sin(a  b)  sin a cos b  cos a sin b
sin(a  b)  sin a cos b  cos a sin b
cos(a  b)  cos a cos b  sin a sin b
cos(a  b)  cos a cos b  sin a sin b
☻

sin(2 x)  2sin x cos x

cos 2 x  cos 2 x  sin 2 x
cos 2 x  2 cos 2 x  1
cos 2 x  1  2sin 2 x
☻ arcsin( x)   arcsin x
arccos( x)    arccos x
arctg ( x)  arctgx
arcctg ( x)    arcctgx
GEOMETRIE
x y 1
☻Ecuatia dreptei AB : xA yA 1  0
xB yB 1
☻Panta dreptei AB
y A  yB
o daca stiu doua puncte panta este mAB 
x A  xB
o daca dreapta e data sub forma y=mx+n atunci m este panta
a
o daca ecuatia e sub forma ax+by+c=0 panta este b
o Obs : dreptele verticale (x=a) nu au panta
☻Ecuatia unei drepte cand stiu un punct A si panta m este
y  y A  m( x  xA )
☻Conditia de paralelism a doua drepte d1 d 2  md  md 1 2

☻Conditia de perpendicularitate a doua drepte d1  d 2  md  md  1 1 2

☻Distanta dintre doua puncte | AB | ( xA  xB )2  ( y A  yB )2

x x y y
☻mijlocul segmentului AB este M ( A B , A B )
2 2
xA y A 1
☻Conditia ca trei puncte A,B,C sa fie coliniare xB yB 1  0
xC yC 1

☻Punctul de intersectie dintre doua drepte se determina rezolvand

sistemul facut de ecuatiile lor.
xA yA 1

☻Aria triunghiului ABC este S ABC  unde   xB yB 1
2
xC yC 1
☻Distanta de la un punct A( xA , y A ) la dreapta d:ax+by+c=0 este
a  xA  b  y A  c
a 2  b2

baza  inaltimea
☻Aria triunghiului S ABC 
2
l2 3
☻Aria triunghiului echilateral cu latura l este: S 
4
☻In triunghiul dreptunghic mediana e jumatate din ipotenuza
☻Aria triunghiului ABC (Heron) S ABC  p( p  a)( p  b)( p  c) unde
abc
p
2
BC  AC  sin C BC  AB  sin B AB  AC  sin A
☻Aria triunghiului ABC= = =
2 2 2
☻Teorema lui Pitagora in triunghiul dreptunghic b2+c2=a2
☻Teorema cosinusului
BC 2  AC 2  AB 2  2  AB  AC  cos( Aˆ )
AC 2  AB2  BC 2  2  AB  BC  cos( B)
AB 2  AC 2  BC 2  2  BC  AC  cos(C )

BC AC AB
☻Teorema sinusurilor    2R unde R raza cercului
sin A sin B sin C
circumscris triunghiului
☻Prima bisectoarea este bisectoarea cadranului 1 in reperul xOy si are
ecuatia y=x.
☻A doua bisectoarea este bisectoarea cadranului 2 in reperul xOy si
are ecuatia y=-x.

☻Mediana in trunghi este segmentul ce uneste un varf cu mijlocul

laturii opuse
☻Mediatoarea unui segment e perpendiculara pe mijlocul segmentului
☻Inaltimea in triunghi e perpendiculara din varf pe latura opusa
☻Bisectoarea este semidreapta care imparte un unghi in 2 unghiuri
congruente.
Cateta _ opusa Cateta _ alaturata
☻In trunghiul dreptunghic sin  cos 
ipotenuza ipotenuza
CONDITII DE EXISTENTA
☻ E ( x) E ( x)  0
☻ 3 E( x) exista oricare ar fi x real deci nu se pun conditii de existenta
☻ loga E ( x) E ( x)  0 a  0 a 1
☻ daca avem numitor , avem conditia numitor diferit de 0.
☻ arcsin E ( x) 1  E ( x)  1
☻ arccos E ( x) 1  E ( x)  1

☻ tgE ( x ) E ( x)   2 k
2
☻ domeniul maxim de definitie se obtine din conditiile de existenta
ale expresiei care da functia.