Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drumul public
Principial, din punct de vedere administrativ (al administratoruluui drumului), un drum public deschis
circula�iei poate fi �mp�r�it �n 3 (trei) categorii, deosebirea dintre ele fiind data de parametrii
constructivi ai drumului(latime, capacitate portanta) precum �i de simbolurile grafice folosite pentru
definirea drumului(culoarea bornei kilometrice �i a indicatorului de identificare al drumului):
european����� ���Autostrada�
Din punct de vedere administrativ, �n aceast� categorie se includ �i drumurile expres, cele na�ional
europene �i autostrazile)
��������������
���������������
1. �n sec�iune
�����������������������������
Drumurile au dou� sensuri, cu exceptia str�zilor cu sens unic, pe care circula�ia se desf�oar� intr-un
singur sens, pe toata l�rgimea p�r�ii carosabile. Daca sensul este atit de larg incit permite circula�ia
simultana a mai multor siruri de vehicule, acesta poate fi impartit� �n benzi (daca exista marcaje),
sau rinduri (daca marcajele lipsesc). L��imea unei benzi de circula�ie este de obicei cel pu�in 3,5 m.
����������������������������
2. �n plan longitudinal
�������������
Intersectiile����
A. Dupa modul de dirijare, acestea se impart �n:
1. Intersectii nedirijate- se aplica regula prioritatii de dreapta
2. Intersectii dirijate � a. prin indicatoare
������������������������������ -� b. prin semafoare
������������������������������ - c. prin agent de circulatie
B. Dupa forma constructiva
1. Intersectii clasice (fara giratie)
2. Intersectii cu sens giratoriu-se aplica prioritatea de stinga-cel care este deja �n intersectie are
prioritate
Intersectia� cu sens giratoriu se considera dirijata!
Daca intr-o intersectie sunt mai multe mijloace de semnalizare, ele se respecta �n urmatoarea ordine:
a) semnalele politistului;
b) semnalele speciale de avertizare luminoasa �i/sau sonora (autovehiculele cu regim special);
c) semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei;
d) semnalele luminoase;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulatie;
2. Mijloace de semnalizare
2.1. Indicatoarele
Semnificatia unui indicator se respecta indiferent pe care parte a drumului este plasat. Dac� se monteaz�
deasupra unei benzi, se respect� doar de cei care circul� pe banda respectiv�.
Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
2.1.1) de avertizare;
2.1.2) de reglementare, care pot fi:
a. de prioritate;
b. de interzicere sau restric�ie;
c. de obligare;
2.1.3) de orientare �i informare, care pot fi:
a. de orientare;
b. de informare;
c. de informare turistic�;
d. panouri adi�ionale;
e. indicatoare kilometrice �i hectometrice;
2.1.4) mijloace de semnalizare a lucr�rilor, care cuprind:
����������� a. indicatoare rutiere temporare; Indicatoarele rutiere temporare corespondente
indicatoarelor de avertizare, de restric�ie sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au acelea�i
caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea c� fondul alb este �nlocuit cu fondul galben.
����������� b. mijloace auxiliare de semnalizare a lucr�rilor.
���������������������
Cazuri particulare
����������������������
1. Presemnalizare trecere de pietoni- se monteaza atunci cind aparitia trecerii de pietoni ar putea
surprinde conducatorul auto-la intilnirea acestui indicator pietonii nu au inca prioritate de trecere!
2. La intersectii
Se intersecteaza drumuri de
aceeasi categorie. �n general se
acorda prioritate de dreapta.
����������
��������������������������������������������������
����������������������������������������������������
Se intersecteaza drumuri de
diferite categorii. Are prioritate cel
�nt�lne�te indicatorul.
������������������������
3. La treceri la nivel cu calea ferata, care poate fi de dou� feluri: curent� (cu sau f�r� bariere,
indicatoarele 1 �i 2) sau industrial� (3).
1. Trecere la nivel cu bariere
(semibariere, semnal luminos). Se
reduce viteza, f�r� a se preciza limita!
����� ��������������
������������������������������������������
����������������������������������������������������
���
3. Cale ferata industriala. Se
opreste vehiculul la semnalul
agentului de cale ferata!
������������������������
4. Alte indicatoare de avertizare
Circulatie �n ambele sensuri.
Se instaleaza acolo unde pe acelasi
drum se termina sensul unic �i
circula�ia devine �n ambele
sensuri. Nu implica alte obligatii.
��������������������������� ������������������������
�������������������������������������
���
�������������������������� ���
Accident. Balize
Obliga directionale
la reducerea pentru ocolirea
vitezei la obstacolelor
30/50 km/h!
Crucea Sf. Andrei simpla. Se
opreste vehiculul �n dreptul
indicatorului!
���������� ���������������
�����������������������������������������
����������������������������������������
Crucea Sf. Andrei dubla. Se
opreste vehiculul �n dreptul
indicatorului!
���������������������������
����������������������������
Nu vor avea prioritate cei ce �nt�lnesc indicatoarele 1,2,4,5. Vor avea prioritate cei ce �nt�lnesc
indicatoarele 3 �i 6.
Panou aditional
���������������
��������������������������
Daca drumul prioritar isi schimba directia �n intersectie, se vor instala sub toate indicatoarele de prioritate
aflate �n intersectie panouri aditionale, ca cel de mai sus, pentru a se preciza directia drumului prioritar.
Din punct de vedere al efectului pe care il au indicatoarele de prioritate asupra drumului (�n sensul ca il
definesc ca� prioritar sau secundar), putem spune ca :
-Cei ce �nt�lnesc indicatorul� �Drum cu prioritate�sunt pe drumul prioritar �i vor avea prioritate.
�ntre drumurile prioritare se aplica regula prioritatii de dreapta!
-Cei ce �nt�lnesc indicatoarele �Cedeaz� trecera�sau �Oprire� sunt pe drum secundar �i nu vor
avea prioritate. �ntre drumurile secundare se aplica regula prioritatii de dreapta! Cele dou� indicatoare
sunt egale ca semnificatie, �i anume pierderea prioritatii (ele difera doar prin procedura de respectare).
Ca urmare, cei ce �nt�lnesc �Cedeaza trecerea� nu au prioritate fata de cei ce �nt�lnesc �Oprire� ,
decit daca vin din dreapta ! (ca �n fig. 1 de mai jos)
1. Prioritate de dreapta
���������������������������������������������������������
Unde se monteaza �Cedeaza trecerea� �i unde �Oprire�?
��������
���������������������������������������������������
�������������������������������������
�����������������������������������������������������������
�����������������������������������������
���������������������������������
������������������������������������ 1.��������������
���������������������������������������������������������2.
Atentiune!
1. Daca sub indicatorul �Prioritate pentru circula�ia din sens invers� intilniti un panou aditional ca �n fig.
2 de mai sus, nu sinteti obligati sa acordati prioritate vehiculului 2 decit daca conduceti un vehicul la care se
refera panoul aditional (daca conduceti un autoturism , de exemplu, nu va trebui sa acordati prioritate)!
2. Semnificatia indicatoarelor �Prioritate pentru circula�ia din sens invers�, respectiv �Prioritate fata de�
circula�ia din sens invers� se mentine indiferent cum sunt montate!
�
�Pe drumurile publice �nguste �i/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circul� din sensuri
opuse, unele pe l�ng� altele, este imposibil� sau periculoas�, se procedeaz� dup� cum urmeaz�:
a)la �nt�lnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul conduc�torul acestuia din urm� trebuie s�
manevreze cu spatele;
b)la �nt�lnirea unui vehicul greu cu un vehicul u�or, conduc�torul acestuia din urm� trebuie s�
manevreze cu spatele;
c)la �nt�lnirea unui vehicul care efectueaz� transport public de persoane cu un vehicul de transport
m�rfuri conduc�torul acestuia din urm� trebuie s� manevreze cu
spatele.����������������������������
����������������������������
1. Circulatie interzisa �n ambele sensuri. (Au acces doar pietonii. Nici un vehicul nu are acces, cu
exceptia riveranilor, adica a celor ce locuiesc �n zona)
3. Accesul interzis autovehiculelor (cu exceptia motocicletelor fara atas). �n zona pot patrunde
pietoni, carute, biciclete, ciclomotoare, carucioare, motociclete fara atas.
5. � Depasirea autovehiculelor (cu exceptia motocicletelor fara atas), interzisa. Se pot depasi carute,
biciclete, ciclomotoare, carucioare, motociclete fara atas.
7. �� Oprirea interzisa
8. ��� Stationarea interzisa. Avem voie sa oprim, dar nu mai mult de 5 minute.
9. ��� Zona de stationare cu durata limitata. Indicatorul va fi insotit de un panou aditional, care va
preciza intervalul orar �n care stationarea este interzisa. �n intervalul respectiv nu avem voie sa stationam,
dar avem voie sa oprim, nu mai mult de 5 minute.
10. Stationare alternanta. Nu avem voie sa stationam �n zilele impare, respectiv pare. Avem
voie sa oprim, dar nu mai mult de 5 minute.
11. Sfirsitul tuturor restrictiilor. Numele nu trebuie sa ne induca �n eroare. Acest indicator
ridica doar urmatoarele 3 (trei) categorii de restrictii , �n situatia cind actioneaza simultan cel putin 2
(dou�) dintre ele :
���������� ��������������������������������
�������������������������������������������
�� Cele de interzicere a depasirii������������� Cele de limitare de
viteza����������������������������� Claxonatul interzis
Indicatorul nu ridica interdictia de a opri sau stationa!
Daca actioneaza doar una dintre ele, are indicator de ridicare specific
Raza de actiune
Daca indicatorul apartine uneia din cele trei
categorii de restrictii ridicate de indicatorul
�Sfirsitul tuturor restrictiilor� sau de
indicatorul specific de ridicare a restrictiei
�����������������������������
Nota: Nu prezentam toate indicatoarele de interzicere, cele de limitare de gabarit sau masa nu
necesita comentarii.������������������ ��������������
c. Indicatoarele de obligare�����
Au forma rotunda, fond albastru, simbol alb �i obliga, �n general, la respectarea unei anumite directii, dar
pot impune si alte obligatii
Indicatorul �Inainte�Nu permite virajul la stinga sau dreapta
�i implicit nu permite intoarcerea, care este interzisa �n
intersectiile �n care este interzis virajul la stinga. Atentie! A nu
se confunda cu indicatorul �Sens Unic�, care permite virajul la
st�nga sau la dreapta, dar nu permite �ntoarcerea!
Cazuri specifice
�Inainte������������������������������������������������������
�����������������������������������������������������������
���������������������������������������
�
������
�����������������������������������������������������������
���������������������������������������������������������
� �etc.
Unele dintre ele creeaza obligatii sau restrictii pentru conducatorul auto:
Statie de tramvai. Oprire �n spatele
tramvaiului daca statia e fara refugiu!
Intezisa oprirea �i intoarcerea(25m)!
Statie autobuz(troleibuz).
Intezisa oprirea �i
intoarcerea(25m)!
���� ��������������������������������
�������������������������������
������������������������������������
b)Indicatoarele de orientare ne dau �n general informatii privind directia �i distantele de parcurs pina la
anumite locatii.
� � � � � ��etc.
c) de informare turistica
�� ��� ��� ��� ��� ���etc.
d) panouri aditionale
Indicatoarele� pot fi insotite de panouri cu semne aditionale (indicatoare aditionale) care le
precizeaza, completeaza ori limiteaza semnificatia.
�� ��� � �� �� �� �� ��
�etc.
Semnul aditional �reprezinta categoria de autovehicule care trebuie sa respecte indicatorul sub
care acesta este instalat.
e) indicatoare kilometrice �i hectometrice
� �� �� ��
� �� �� ���� ��etc.
2.2. Marcajele
�Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circula�ie;
2. de separare a benzilor pe acela�i sens;
b) de delimitare a p�r�ii carosabile;
c) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru bicicli�ti;
d) diverse, care pot fi :
1. de ghidare;
2. pentru spa�ii interzise ;
3. pentru interzicerea sta�ion�rii ;
4. pentru sta�ii de autobuze, troleibuze, taximetre;
5. pentru locuri de parcare;
6. s�ge�i sau inscrip�ii;
e) laterale aplicate pe :
1. lucr�ri de art� (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
2. parapete ;
3. st�lpi �i copaci situa�i pe platforma drumului ;
4. borduri.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua simpla sau dubla interzice trecerea cu vehiculul peste el.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinua simpla sau dubla permite trecerea peste acesta, daca
manevra impune acest lucru.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua �i una discontinua alaturate are pentru conducatorul
de vehicul semnificatia liniei celei mai apropiate �n sensul de mers. Aceasta dispozitie nu-l impiedica pe cel
care a efectuat o depasire sa-�i reia locul pe sensul de mers.
Marcajele ce reprezinta o suprafata hasurata cu
contur deschis sau inchis desemneaza spatii
interzise circulatiei.
�������������������������
Marcajele de tip �Oprire� sau �Cedeaza trecerea�
sunt valabile numai daca sunt insotite de
indicatoarele respective!
Marcajul continuu , discontinuu �i mixt cu
benzi �i sageti directionale
��� ��������
����������������������������
����������������������������
����������������������������
����������������������������
���������������������
Marcaj pe lucrari de arta (pasaj)
���� ������
�����
������� ���������������� �
��������������������� ������������
��������������������
���� a)�����������������������������������������
b)��������������������������������������������
c)����������������������� d)�������������������������������
e)��������������������� ���
3. Reguli de circulatie
3.1. Semnalele conducatorilor de vehicule
Conducatorii de vehicule semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, luminoasa sau cu bratul, ori
de cate ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat.
1. Claxonul (avertizarea sonora sau acustica)
1.1. Folosirea claxonului este obligatorie ori de cate ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat.
1.2. Claxonatul este interzis:
a) la o distanta mai mica 25 m fata de cei carora li se adreseaza
b)�n zona de actiune a indicatorului �Claxonarea interzisa� (exceptie cazul de la pct. 1.1, precum
�i conduc�torii autovehiculelor cu regim de circula�ie prioritar� c�nd se deplaseaz� �n ac�iuni de
interven�ii sau �n misiuni care au caracter de urgen��;)
2. Luminile (avertizare luminoasa sau optica)
2.1 Conduc�torii de autovehicule, tramvaie �i mopede sunt obliga�i s� foloseasc� instala�iile de
iluminare �i/sau semnalizare a acestora, dup� cum urmeaz�:
a)luminile de pozi�ie sau de sta�ionare pe timpul imobiliz�rii vehiculului pe partea carosabil� �n afara
localit��ilor, de la l�sarea serii �i p�n� �n zorii zilei, ziua c�nd plou� toren�ial, ninge abundent sau
este cea�� dens� ori �n alte condi�ii care reduc vizibilitatea pe drumul public;
b)luminile de �nt�lnire sau de drum, �n mers, at�t �n localit��i, c�t �i �n afara acestora, dup� gradul
de iluminare a drumului public;
c)luminile de �nt�lnire �i cele de cea�� pe timp de cea�� dens�;
d)luminile de �nt�lnire ale autovehiculelor care �nso�esc coloane militare sau cortegii, transport� grupuri
organizate de persoane �i cele care tracteaz� alte vehicule sau care transport� m�rfuri ori produse
periculoase, �n timpul zilei;
e)luminile de �nt�lnire atunci c�nd plou� toren�ial, ninge abundent ori �n alte condi�ii care reduc
vizibilitatea pe drum;
f)luminile pentru mersul �napoi atunci c�nd vehiculul este manevrat c�tre �napoi;
g)luminile indicatoare de direc�ie pentru semnalizarea schimb�rii direc�iei de mers, inclusiv la punerea �n
mi�care a vehiculului de pe loc.
2.2 Pe timpul nop�ii, la apropierea a dou� vehicule care circul� din sensuri opuse, conduc�torii acestora
sunt obliga�i ca de la o distan�� de cel pu�in 200 m s� foloseasc� luminile de �nt�lnire concomitent cu
reducerea vitezei. C�nd conduc�torul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circul� �n fa�a sa,
acesta este obligat sa foloseasc� luminile de �nt�lnire de la o distan�� de cel pu�in 100 m.
2.3 Pe timpul nop�ii sau �n condi�ii de vizibilitate redus� conduc�torii de autovehicule �i tramvaie care
se apropie de o intersec�ie nedirijat� prin semnale luminoase sau de c�tre poli�i�ti sunt obliga�i s�
semnalizeze prin folosirea alternant� a luminilor de �nt�lnire cu cele de drum dac� nu �ncalc� astfel
prevederile alin. (2.2).
2.4 Pe timpul nop�ii sau �n condi�ii de vizibilitate redus� autovehiculele sau remorcile cu defec�iuni la
sistemul de iluminare �i semnalizare luminoas� nu pot fi conduse sau remorcate f�r� a avea �n
func�iune pe partea st�ng�, �n fa�� o lumin� de �nt�lnire �i �n spate una de pozi�ie.
2.5 C�nd circul� prin tunel conduc�torul de vehicul este obligat s� foloseasc� luminile de �nt�lnire.
2.6 Un vehicul poate fi oprit sau sta�ionat cu toate luminile stinse, �n locurile �n care aceste manevre
sunt permise, atunci c�nd se afl�:
a)pe un drum iluminat, astfel �nc�t vehiculul este vizibil de la o distan�� de cel pu�in 50 m;
b)�n afara p�r�ii carosabile, pe un acostament consolidat;
c)�n localit��i, la marginea p�r�ii carosabile, �n cazul motocicletelor cu dou� ro�i, f�r� ata� �i a
mopedelor, care nu sunt prev�zute cu surs� de energie.
2.7 Conduc�torii de vehicule sunt obliga�i s� semnalizeze schimbarea direc�iei de deplasare, dep�irea,
oprirea �i punerea �n mi�care.
Inten�ia conduc�torilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba direc�ia de mers, de
a ie�i dintr-un r�nd de vehicule sta�ionate sau de a intra �ntr-un asemenea r�nd, de a trece pe o alt�
band� de circula�ie sau de a vira spre dreapta ori spre st�nga sau care urmeaz� s� efectueze
�ntoarcere, dep�ire ori oprire se semnalizeaz� prin punerea �n func�iune a luminilor indicatoare de
direc�ie cu cel pu�in 50 m �n localit��i �i 100 m �n afara localit��ilor, �nainte de �nceperea
efectu�rii manevrelor. Semnalizarea schimb�rii direc�iei de mers trebuie s� fie men�inut� pe �ntreaga
durat� a manevrei
Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor, tramvaielor sau mopedelor pe partea
carosabil� se semnalizeaz� cu lumina ro�ie din spate.
�2.8 Conduc�torii vehiculelor cu dou� ro�i, precum �i ai celor cu trac�iune animal� ori ai celor trase sau
�mpinse cu m�na sunt obliga�i s� efectueze urm�toarele semnale:
a)bra�ul st�ng �ntins orizontal atunci c�nd inten�ioneaz� s� schimbe direc�ia de mers spre st�nga sau
de a dep�i;
b)bra�ul drept �ntins orizontal atunci c�nd inten�ioneaz� s� schimbe direc�ia de mers spre dreapta;
c)bra�ul drept �ntins orizontal balansat �n plan vertical atunci c�nd inten�ioneaz� s� opreasc�.
Semnalele prev�zute la alin. (2.8) trebuie efectuate cu cel pu�in 25 m �nainte de efectuarea manevrelor.
2.9 Luminile de avarie se folosesc �n urm�toarele situa�ii:
a)c�nd vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabil�;
b)c�nd vehiculul se deplaseaz� foarte lent �i/sau constituie el �nsu�i un pericol pentru ceilal�i
participan�i la trafic;
c)c�nd autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.
d)c�nd circula�ia este blocata pe sensul de mers, luminile de avarie se pun �n functiune �n mod succesiv,
�n ordinea opririi
2.10. Triunghiurile reflectorizante (dou� bucati!!!) se instaleaza �n spatele �i fata vehiculului �i pe
aceeasi banda, la o distanta de cel putin 30 m de acesta, astfel incat sa poata fi vazut de conducatorii care
se apropie. �n localitati, atunci cand circula�ia este intensa, triunghiul de presemnalizare se poate aseza la
o distanta mai mica sau chiar pe vehicul, astfel incat, �i �n aceasta situatie, sa poata fi observat din spate.
3.4. Remorcarea
�(1)Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea urm�toarelor reguli:
a)conduc�torii autovehiculelor tr�g�tor �i, respectiv, remorcat trebuie s� posede permise de conducere
valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;
b)autovehiculul tr�g�tor s� nu remorcheze un autovehicul mai greu dec�t masa lui proprie, cu excep�ia
cazului c�nd remorcarea se efectueaz� de c�tre un autovehicul destinat special depan�rii;
c)remorcarea trebuie s� se realizeze prin intermediul unei bare metalice �n lungime de cel mult 4 m.
Autoturismul ale c�rui mecanism de direc�ie �i sistem de fr�nare nu sunt defecte poate fi remorcat cu o
leg�tur� flexibil� omologat�, �n lungime de 3-5 m. Bara sau leg�tura flexibil� trebuie fixat� la
elementele de remorcare cu care sunt prev�zute autovehiculele;
d)conduc�torul autovehiculului remorcat este obligat s� semnalizeze corespunz�tor semnalelor efectuate
de conduc�torul autovehiculului tr�g�tor. Atunci c�nd sistemul de iluminare �i semnalizare nu
func�ioneaz�, este interzis� remorcarea acestuia pe timpul nop�ii �i �n condi�ii de vizibilitate redus�,
iar ziua poate fi remorcat dac� pe partea din spate are aplicate inscrip�ia "F�r� semnalizare", precum �i
indicatorul "Alte pericole".
(2)Dac� remorcarea se realizeaz� prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platform� de
remorcare a p�r�ii din fa�� a autovehiculului remorcat, atunci �n acesta nu trebuie s� se afle nicio
persoan�.
(3)Se interzice remorcarea unui autovehicul cu dou� ro�i, cu sau f�r� ata�, a autovehiculului al c�rui
sistem de direc�ie nu func�ioneaz� sau care nu este �nmatriculat ori �nregistrat sau c�nd drumul este
acoperit cu polei, ghea�� ori z�pad�. Se interzice �i remorcarea a dou� sau mai multe autovehicule, a
c�ru�elor, a vehiculelor care �n mod normal sunt trase sau �mpinse cu m�na ori a utilajelor agricole.
(4)Prin excep�ie de la prevederile alin. (3), se permite remorcarea unui autovehicul al c�rui sistem de
direc�ie nu func�ioneaz� numai �n cazul c�nd remorcarea se realizeaz� prin suspendarea ro�ilor
directoare ale autovehiculului remorcat cu o macara sau
(5)Conduc�torul poate �mpinge sau tracta, cu propriul autovehicul, �n situa�ii deosebite, pe distan�e
scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul �n func�iune sau pentru a efectua scurte manevre, f�r�
a pune �n pericol siguran�a deplas�rii celorlal�i participan�i la trafic. sprijinirea ro�ilor directoare ale
autovehiculului remorcat pe o platform� de remorcare.
3.5.1.Depasirea
Definitie
Depasirea este manevra prin care un vehicul trece �naintea altui vehicul ori pe l�ng� un obstacol, aflat pe
acela�i sens de circula�ie, prin schimbarea direc�iei de mers �i ie�irea de pe banda de circula�ie sau din
�irul de vehicule �n care s-a aflat ini�ial. Nu constituie dep�ire situa�ia �n care un vehicul circul� mai
repede pe una dintre benzi dec�t vehiculele care circul� pe alt� band� �n acela�i sens de circula�ie.
Conduc�torul de vehicul care efectueaz� dep�irea este obligat:
a)s� se asigure c� acela care �l urmeaz� sau �l preced� nu a semnalizat inten�ia �nceperii unei
manevre similare �i c� poate dep�i f�r� a pune �n pericol sau f�r� a st�njeni circula�ia din sens opus;
b)s� semnalizeze inten�ia de efectuare a dep�irii;
c)s� p�streze �n timpul dep�irii o distan�� lateral� suficient� fa�� de vehiculul dep�it;
d)s� reintre pe banda sau �n �irul de circula�ie ini�ial dup� ce a semnalizat �i s-a asigurat c� poate
efectua aceast� manevr� �n condi�ii de siguran�� pentru vehiculul dep�it �i pentru ceilal�i
participan�i la trafic.
�����������������
��������������������������������������������������
3.5.2. Oprirea
De retinut:
Se considera oprire o imobilizare a vehiculului pe o perioada mai mica de 5 minute.
Se considera stationare o imobilizare a vehiculului pe o perioada mai mare de 5 minute.
Nu se consider� oprire:
a) imobilizarea vehiculului at�t timp c�t este necesar� pentru �mbarcarea sau debarcarea unor
persoane, dac� prin aceast� manevr� nu a fost perturbat� circula�ia pe drumul public respectiv;
b) imobilizarea autovehiculului av�nd o mas� total� maxim� autorizat� de p�n� la 3,5 tone, at�t
timp c�t este necesar pentru opera�iunea de distribuire a m�rfurilor alimentare la unit��ile comerciale.
Ambele (oprirea �i stationarea) au loc pe partea carosabila a drumului!
Se consider� parcare sta�ionarea vehiculelor �n spa�ii special amenajate sau stabilite �i semnalizate
corespunz�tor. Circula�ia vehiculelor �i a pietonilor �n spa�iile special amenajate sau stabilite �i
semnalizate corespunz�tor se desf�oar� conform normelor rutiere, pe �ntreaga perioad� c�t parc�rile
sunt deschise circula�iei publice.
Concluzie: Diferenta �ntre oprire �i stationare e data de durata imobilizarii, iar �ntre stationare
�i parcare, de locul unde se face!
Oprirea �i stationarea sunt de dou� feluri: voluntara (cind are loc ca urmare a vointei noastre, fiind uneori
interzisa) �i fortuita (cind are loc ca urmare a unor conditii independente de vointa noastra, fiind mereu
posibila)
(1) �n localitati vehiculele oprite sau stationate voluntar pe partea carosabila trebuie asezate cat mai
aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur
rand, daca printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fara atas, ciclomotoarele �i
bicicletele pot fi oprite sau stationate cel mult dou�, una langa alta.
(2) Pe drumurile cu sens unic, oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor este permisa �i pe partea
stanga, daca ramane libera cel putin o banda de circulatie.
(3) �n afara localitatilor oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor se face �n afara partii carosabile,
iar atunci cand nu este posibil, cat mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia.
(4) Acolo unde se permite oprirea pe trotuar, trebuie s� se asigure un spa�iu de cel pu�in 1 m pentru
circula�ia pietonilor, pe partea opus� carosabilului.
3.5.3. Stationarea
Se interzice stationarea voluntara a vehiculelor: (6 cazuri)
1. �n toate cazurile �n care este interzisa oprirea voluntara;
2. �n zona de actiune a indicatorului cu semnificatia �Stationarea interzisa" �i a marcajului cu semnificatia
de interzicere a stationarii;
3. �n locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia �Stationare alternanta", �n alta zi sau perioada
decat cea permisa, sau indicatorul cu semnificatia �Zona de stationare cu durata limitata" peste durata
stabilita.
4. pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 m;
5. �n dreptul cailor de acces care deservesc proprietatile alaturate drumurilor publice;
6. �n pante �i �n rampe;
Se interzice oprirea sau stationarea pe trotuare. Autoritatea competenta poate permite oprirea sau
stationarea, partial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar �n lipsa acestuia,
numai daca ramane liber cel putin un culoar de minimum 1 m latime inspre marginea opusa partii
carosabile, pentru circula�ia pietonilor. �n cazul imobiliz�rii involuntare a autovehiculului �n pant� sau
�n ramp� conduc�torul trebuie s� bracheze ro�ile directoare.
Nu este permis� sta�ionarea pe partea carosabil�, �n timpul nop�ii, a tractoarelor, a remorcilor, a
mopedelor, a bicicletelor, a ma�inilor �i utilajelor autopropulsate utilizate �n lucr�ri de construc�ii,
agricole sau forestiere, a vehiculelor cu trac�iune animal� ori a celor trase sau �mpinse cu m�na.
2)�n locurile �n care este interzis� oprirea voluntar� a vehiculelor, cu excep�ia intersec�iilor, inclusiv
cele cu circula�ie �n sens giratoriu, precum �i �n zona de preselec�ie unde sunt aplicate marcaje
continue, iar �n lipsa acestora, la o distan�� mai mic� de 25 m de col�ul intersec�iei
3)�n intersec�iile �n care este interzis virajul la st�nga, precum �i �n cele �n care, pentru efectuare,
este necesar� manevrarea �nainte �i �napoi a vehiculului;
4)�n locurile unde soliditatea drumului nu permite;
5)pe drumurile cu sens unic;
Se interzice mersul inapoi cu vehiculul: ( 3 cazuri)
1. �n toate cazurile de interzicere ale intoarcerii, cu exceptia sensului unic
2. pe o distanta mai mare de 50 m;
3. la iesirea din garaje �i curti ori alte spatii laterale drumului.
�n cazul �n care vizibilitatea �n spate este impiedicata, vehiculul poate fi manevrat inapoi numai atunci
cand conducatorul acestuia este dirijat de persoane aflate �n afara vehiculului.
(1)�n zona reziden�ial�, semnalizat� ca atare, pietonii pot folosi toat� l��imea p�r�ii carosabile, iar
jocul copiilor este permis. Conduc�torii de vehicule sunt obliga�i s� circule cu o vitez� de cel
mult 20 km/h, s� nu sta�ioneze sau s� parcheze vehiculul �n afara spa�iilor anume destinate �i
semnalizate ca atare, s� nu st�njeneasc� sau s� �mpiedice circula�ia pietonilor chiar dac�, �n acest
scop, trebuie s� opreasc�. La iesirea din aceasta zona, conducatorul de autovehicul va da prioritate tuturor
vehiculelor cu care se intresecteaza!
(2)�n zona pietonal�, semnalizat� ca atare, conduc�torul de vehicul poate intra numai dac� locuie�te
�n aceast� zon� sau presteaz� servicii publice "din poart� �n poart�" �i nu are alt� posibilitate de
acces. Acesta este obligat s� circule cu viteza maxim� de 5 km/h, s� nu st�njeneasc� ori s� �mpiedice
circula�ia pietonilor �i, dac� este necesar, s� opreasc� pentru a permite circula�ia acestora.
6. Prioritatea
Se impune reglementarea prioritatii daca intr-un loc de pe drumul public se afla simultan cel putin dou�
vehicule ale caror traiectorii se intersecteaza. Stabilirea prioritatii inseamna stabilirea ordinii �n care vor
trece prin locul respectiv veficulele.
A da prioritate inseamna , �n ultima instanta, a nu deranja.
A nu deranja inseamna ca cel caruia i se acorda prioritate , sa nu fie nevoit sa incetineasca sau sa faca o
manevra de evitare.
A da prioritate nu inseamna neaparat a opri! Se poate da prioritate de la caz la caz, prin oprire,
incetinire sau chiar accelerare!
Prioritatea de dreapta se acorda �n:
a. intersectii nedirijate
b. intersectii dirijate �ntre drumurile de acelasi rang (�ntre drumurile prioritare, respectiv �ntre
drumurile secundare). Astfel, se poate spune ca, de obicei, �n intersectiile dirijate, circula�ia
este reglementata atit de indicatoare, cit �i de regula prioritatii de dreapta.
Ca regula generala vehiculele dotate cu semnale luminoase/sonore speciale de avertizare �n
functiune au prioritate �n orice situatie, iar tramvaiele care nu vireaz� la st�nga au prioritate indiferent
din ce parte vin �n intersec�iile nedirijate.
P�trunderea unui vehicul �ntr-o intersec�ie este interzis� dac� prin aceasta se produce blocarea
intersec�iei.
�n intersec�iile cu circula�ie nedirijat�, conduc�torul de vehicul este obligat s� acorde prioritate de
trecere vehiculelor care circul� pe �ine. Acestea pierd prioritatea de trecere c�nd efectueaz� virajul spre
st�nga sau c�nd semnalizarea rutier� din acea zon� stabile�te o alt� regul� de circula�ie.
������������� ���������
2. vehiculul care intra intr-o intersectie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator
de prioritate, fata de vehiculele care circula dinspre dreapta;
Vehiculul 2 are prioritate
��� ���������
3. vehiculul care circula pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele cu semnificatia
�Cedeaza trecerea" sau �Oprire
�������������������
���������������������������� �����������������
4. vehiculul care intalneste indicatorul �Prioritate pentru circula�ia din sens invers";
������������������������������������������
��������������������������
5. vehiculul care intra intr-o intersectie cu circulatie �n sens giratoriu fata de cel care circula �n interiorul
acesteia;
��������� ��������������������������������������������
6. vehiculul care circul� �n pant� fa�� de cel care urc�, dac� pe sensul de mers al celui care urc� se
afl� un obstacol imobil. �n aceast� situa�ie manevra respectiva nu este considerat� dep�ire
7. vehiculul care se pune �n miscare sau care iese din garaj, curte, gang fata de vehiculul care circula pe
drumul public, indiferent de directia de deplasare. Se excepteaza autovehiculul din serviciile de transport
public de persoane care se pune �n miscare din statiile prevazute cu alveole; la apropierea de o statie de
troleibuz sau autobuz prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui astfel de vehicul semnalizeaza
intentia de a iesi, conducatorul de autovehicul care circula pe banda de langa acostament sau bordura este
obligat sa reduca viteza �i, la nevoie, sa opreasca pentru a-i permite reintrarea �n trafic.
�����������������������������������������������������
8. vehiculul care executa virajul spre stanga fata de cel care circula din sens opus, inclusiv atunci cand
circula�ia �n intersectie este dirijata prin semnale luminoase; conduc�torul de vehicul care execut� un
viraj la st�nga sau la dreapta la semnalul verde al semaforului, trebuie s� acorde prioritate de trecere
pietonilor angaja�i �n traversare dac� semnalul semaforul pentru pietoni este verde
���������������������������������������������������
9. vehiculul care efectueaza un viraj spre stanga sau spre dreapta �i se intersecteaza cu un biciclist care
circula pe o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare.
��������������������������������������������
10. �n intersectii nedirijate, tramvaiul care efectueaza virajul spre stanga, raportat la vehiculul din fa��,
daca semnalizarea rutiera din acea zona nu stabileste o alta regula;
�n cazul reprezentat �n figura:
-T1 are prioritate fata de vehiculul 1
-T2 trebuie sa acorde prioritate vehiculului 1
Conduc�torul vehiculului al c�rui mers �nainte este obturat de un obstacol sau de prezen�a altor
participan�i la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, este obligat s� reduc� viteza �i, la nevoie, s�
opreasc� pentru a permite trecerea vehiculelor care circul� din sens opus.
2.
3.
4.
2. Titularulpermisului de conducere trebuie s� declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document
autorit��ii emitente, �n cel mult 48 de ore de la constatare, �i s� solicite eliberarea unui nou permis de
conducere.
3. Participan�ii la trafic sunt obliga�i s� anun�e administratorul drumului public ori cea mai apropiat�
unitate de poli�ie atunci c�nd au cuno�tin�� despre existen�a pe drum a unui obstacol sau a oric�rei
alte situa�ii periculoase pentru fluen�a �i siguran�a circula�iei. Orice persoana care este implicata sau
are cunostinta despre producerea unui accident de circulatie soldat cu moartea sau vatamarea integritatii
corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, precum �i atunci cand �n eveniment este implicat
un vehicul care transporta marfuri sau produse periculoase, este obligata sa anunte de indata politia apeland
numarul unic pentru urgente 112 �i sa transporte persoanele accidentate la cea mai apropiata unitate
sanitara, numai daca prin aceasta nu se agraveaza starea de sanatate a victimelor.
4. Conducatorii �i pasagerii autovehiculelor, care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri de
siguranta, sunt obligati sa le poarte �n timpul circulatiei pe drumurile publice, atat �n localitati, cat �i �n
afara acestora. �n cazul �n care �n autovehicul exista atat locuri dotate cu centuri de siguranta, cat �i
locuri fara astfel de dispozitive, se ocupa de preferinta locurile dotate cu centurii de siguranta.� Copiii cu
varsta sub 12 ani sau cu inaltimea sub 150 cm trebuie sa poarte centuri de siguranta adaptate greutatii �i
dimensiunilor lor, iar cei cu varsta sub 3 ani se transporta numai �n dispozitive de retinere omologate. Se
excepteaza de la obligatia de a purta centura de siguranta, �n interiorul localitatilor:
a) conduc�torii de autoturisme pe timpul execut�rii manevrei de mers �napoi sau care sta�ioneaz�;
b) femeile �n stare vizibil� de graviditate;
c) conduc�torii de autoturisme care execut� servicii de transport public de persoane, �n regim de taxi,
c�nd transport� pasageri;
d) persoanele care au certificat medical �n care s� fie men�ionat� afec�iunea care contraindic�
purtarea centurii de siguran��;
e) instructorii auto pe timpul preg�tirii practice a persoanelor care �nva�� s� conduc� un
autovehicul pe drumurile publice sau examinatorul din cadrul autorit��ii competente �n timpul desf�ur�rii
probelor practice ale examenului pentru ob�inerea permisului de conducere;
De�in�torii de vehicule pot monta pe acestea sisteme sonore antifurt. Durata semnalului emis de sistemul
prev�zut la alin. (1) nu trebuie s� fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie s�
dep�easc� pragul fonic prev�zut �n reglement�rile legale �n vigoare. Se interzice montarea pe vehicule
a sistemelor sonore antifurt care se declan�eaz� la trecerea, �n imediata apropiere, a altui vehicul.