Sunteți pe pagina 1din 43

1.

Drumul public
Principial, din punct de vedere administrativ (al administratoruluui drumului), un drum public deschis
circula�iei poate fi �mp�r�it �n 3 (trei) categorii, deosebirea dintre ele fiind data de parametrii
constructivi ai drumului(latime, capacitate portanta) precum �i de simbolurile grafice folosite pentru
definirea drumului(culoarea bornei kilometrice �i a indicatorului de identificare al drumului):

1. Drum na�ional. Administrator: CNADNR. Simbolizare-Borna kilometrica ro�ie �i/sau indicatorul


(indicatoarele) de mai jos:

� � ���Drum na�ional���� �Drum na�ional

european����� ���Autostrada�

Din punct de vedere administrativ, �n aceast� categorie se includ �i drumurile expres, cele na�ional
europene �i autostrazile)

De retinut! Pe partea carosabila a drumurilor na�ional europene �i pe autostr�zi este


interzisa oprirea voluntara! (deci �i stationarea). Este obligatorie folosirea luminilor de intilnire �i
pe timpul zilei de catre cei care circula pe autostr�zi, drumuri expres sau na�ional-europene!

2. Drum judetean. Administrator: Consiliul jude�ean. Simbolizare-Borna kilometrica albastr� �i


indicatorul de mai jos:

��������������

3. Drum comunal. Administrator: Consiliul local. Simbolizare-Borna kilometrica galben� �i indicatorul


de mai jos:

���������������

Elementele constructive ale drumului

1. �n sec�iune
�����������������������������

Drumurile au dou� sensuri, cu exceptia str�zilor cu sens unic, pe care circula�ia se desf�oar� intr-un
singur sens, pe toata l�rgimea p�r�ii carosabile. Daca sensul este atit de larg incit permite circula�ia
simultana a mai multor siruri de vehicule, acesta poate fi impartit� �n benzi (daca exista marcaje),
sau rinduri (daca marcajele lipsesc). L��imea unei benzi de circula�ie este de obicei cel pu�in 3,5 m.

����������������������������
2. �n plan longitudinal

�������������

Intersectiile����
A. Dupa modul de dirijare, acestea se impart �n:
1. Intersectii nedirijate- se aplica regula prioritatii de dreapta
2. Intersectii dirijate � a. prin indicatoare
������������������������������ -� b. prin semafoare
������������������������������ - c. prin agent de circulatie
B. Dupa forma constructiva
1. Intersectii clasice (fara giratie)
2. Intersectii cu sens giratoriu-se aplica prioritatea de stinga-cel care este deja �n intersectie are
prioritate
Intersectia� cu sens giratoriu se considera dirijata!
Daca intr-o intersectie sunt mai multe mijloace de semnalizare, ele se respecta �n urmatoarea ordine:
a) semnalele politistului;
b) semnalele speciale de avertizare luminoasa �i/sau sonora (autovehiculele cu regim special);
c) semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei;
d) semnalele luminoase;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulatie;
2. Mijloace de semnalizare
2.1. Indicatoarele
Semnificatia unui indicator se respecta indiferent pe care parte a drumului este plasat. Dac� se monteaz�
deasupra unei benzi, se respect� doar de cei care circul� pe banda respectiv�.
Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
2.1.1) de avertizare;
2.1.2) de reglementare, care pot fi:
a. de prioritate;
b. de interzicere sau restric�ie;
c. de obligare;
2.1.3) de orientare �i informare, care pot fi:
a. de orientare;
b. de informare;
c. de informare turistic�;
d. panouri adi�ionale;
e. indicatoare kilometrice �i hectometrice;
2.1.4) mijloace de semnalizare a lucr�rilor, care cuprind:
����������� a. indicatoare rutiere temporare; Indicatoarele rutiere temporare corespondente
indicatoarelor de avertizare, de restric�ie sau interzicere ori indicatoarelor de orientare au acelea�i
caracteristici cu cele permanente, cu deosebirea c� fondul alb este �nlocuit cu fondul galben.
����������� b. mijloace auxiliare de semnalizare a lucr�rilor.

2.1.1. Indicatoarele de avertizare���


Au forma triunghiulara, chenar rosu, fond alb, simbol de culoare neagra. Semnifica�ia indicatorului de
avertizare �ncepe din locul unde este amplasat. �n cazul indicatoarelor care avertizeaz� sectoare
periculoase, zona de ac�iune a indicatoarelor este reglementat� prin pl�cu�e adi�ionale.
Indicatoarele de avertizare se instaleaz� �naintea locului periculos, la o distan�� de maximum 50 m�
�n localit��i, �ntre 100 m �i 250 m �n afara localit��ilor, respectiv �ntre 500 m �i 1000 m pe
autostr�zi �i drumuri expres. C�nd condi�iile din teren impun amplasarea la o distan�� mai mare, sub
indicator se instaleaz� un panou adi�ional �Distan�a �ntre indicator �i �nceputul locului periculos�.
Pe autostr�zi �i drumuri expres, �n toate cazurile, sub indicator este obligatoriu s� se instaleze un panou
adi�ional �Distan�a �ntre indicator �i �nceputul locului periculos�. �n situa�ia c�nd lungimea
sectorului periculos dep�e�te 1000 m, sub indicator se monteaz� panoul adi�ional �Lungimea sectorului
periculos la care se refer� indicatorul�. Nu este obligatorie reducerea vitezei la fiecare indicator de
avertizare, ci doar la unele. Legea prevede �n general obligativitatea reducerii vitezei la 30 km/h �n
localit��i �i la 50 km/h �n afara acestora (30/50), dar sunt �i situa�ii �n care se prvede reducerea
vitezei, dar nu se precizeaz� limita la care se reduce. Aceste cazuri le g�si�i la capitolul referitor la
vitez�.�������������������������������������������������������
�����
Impreuna cu acestea se pot folosi indicatoare aditionale, care le precizeaza, completeaza ori limiteaza
semnificatia.
De exemplu:
a. Distanta de la indicator la inceputul locului
periculos

b. Distanta pe care actioneaza indicatorul

���������������������

Cazuri particulare

����������������������
1. Presemnalizare trecere de pietoni- se monteaza atunci cind aparitia trecerii de pietoni ar putea
surprinde conducatorul auto-la intilnirea acestui indicator pietonii nu au inca prioritate de trecere!
2. La intersectii
Se intersecteaza drumuri de
aceeasi categorie. �n general se
acorda prioritate de dreapta.
����������

��������������������������������������������������

����������������������������������������������������
Se intersecteaza drumuri de
diferite categorii. Are prioritate cel
�nt�lne�te indicatorul.

Sens giratoriu. Are prioritate


cel care circul� �n intersectie!
(prioritate de stinga).

������������������������

3. La treceri la nivel cu calea ferata, care poate fi de dou� feluri: curent� (cu sau f�r� bariere,
indicatoarele 1 �i 2) sau industrial� (3).
1. Trecere la nivel cu bariere
(semibariere, semnal luminos). Se
reduce viteza, f�r� a se preciza limita!

����� ��������������

������������������������������������������

����������������������������������������������������
���
3. Cale ferata industriala. Se
opreste vehiculul la semnalul
agentului de cale ferata!

2. Trecere la nivel fara bariere.


Se opreste vehiculul �n dreptul
Crucii Sf. Andrei!

������������������������
4. Alte indicatoare de avertizare
Circulatie �n ambele sensuri.
Se instaleaza acolo unde pe acelasi
drum se termina sensul unic �i
circula�ia devine �n ambele
sensuri. Nu implica alte obligatii.

���������� ������������������������������ ���

��������������������������� ������������������������

�������������������������������������

Animale. Primul se instaleaza Copii. Se instaleaza �n


�n localitati(rurale), al doilea locuri frecventate de Drum cu denivelari.
�n afara lor. copii(scoli, gradinite, Obliga la reducerea
terenuri de joaca). vitezei la 30/50
Obliga la reducerea km/h!
vitezei la 30/50
km/h!

���

�������������������������� ���

�������������������� ��������������������������� �����

Accident. Balize
Obliga directionale
la reducerea pentru ocolirea
vitezei la obstacolelor
30/50 km/h!
Crucea Sf. Andrei simpla. Se
opreste vehiculul �n dreptul
indicatorului!

Panouri suplimentare. Fiecare dunga


inseamna 50m.(150,100,50m). �ntre cel
de 50m �i calea ferata toate manevrele
sunt interzise (depasire, oprire, stationare,
intoarcere)

���������� ���������������

�����������������������������������������

����������������������������������������
Crucea Sf. Andrei dubla. Se
opreste vehiculul �n dreptul
indicatorului!

���������������������������

Exemplu de semnalizare a trecerilor la nivel cu calea ferata


�������������� ������������������

2.1.2. Indicatoarele de reglementare, care pot fi:


a. Indicatoare de prioritate������ -
Nu au caracteristici comune-sunt redate mai jos

���� ���� ����� ���� �����


���������������� 1������������ 2�������������� 3��������������
4�������������� 5�������������� 6��������������������
�����������������������������������������������������������

����������������������������
Nu vor avea prioritate cei ce �nt�lnesc indicatoarele 1,2,4,5. Vor avea prioritate cei ce �nt�lnesc
indicatoarele 3 �i 6.
Panou aditional

���������������
��������������������������

Daca drumul prioritar isi schimba directia �n intersectie, se vor instala sub toate indicatoarele de prioritate
aflate �n intersectie panouri aditionale, ca cel de mai sus, pentru a se preciza directia drumului prioritar.
Din punct de vedere al efectului pe care il au indicatoarele de prioritate asupra drumului (�n sensul ca il
definesc ca� prioritar sau secundar), putem spune ca :
-Cei ce �nt�lnesc indicatorul� �Drum cu prioritate�sunt pe drumul prioritar �i vor avea prioritate.
�ntre drumurile prioritare se aplica regula prioritatii de dreapta!
-Cei ce �nt�lnesc indicatoarele �Cedeaz� trecera�sau �Oprire� sunt pe drum secundar �i nu vor
avea prioritate. �ntre drumurile secundare se aplica regula prioritatii de dreapta! Cele dou� indicatoare
sunt egale ca semnificatie, �i anume pierderea prioritatii (ele difera doar prin procedura de respectare).
Ca urmare, cei ce �nt�lnesc �Cedeaza trecerea� nu au prioritate fata de cei ce �nt�lnesc �Oprire� ,
decit daca vin din dreapta ! (ca �n fig. 1 de mai jos)
1. Prioritate de dreapta

2.Exemplu de semnalizare completa


��������������������������

���������������������������������������������������������
Unde se monteaza �Cedeaza trecerea� �i unde �Oprire�?

��������
���������������������������������������������������

�������������������������������������
�����������������������������������������������������������
�����������������������������������������

�n cazul indicatoarelor de prioritate montate la drum ingustat

���������������������������������
������������������������������������ 1.��������������
���������������������������������������������������������2.
Atentiune!
1. Daca sub indicatorul �Prioritate pentru circula�ia din sens invers� intilniti un panou aditional ca �n fig.
2 de mai sus, nu sinteti obligati sa acordati prioritate vehiculului 2 decit daca conduceti un vehicul la care se
refera panoul aditional (daca conduceti un autoturism , de exemplu, nu va trebui sa acordati prioritate)!
2. Semnificatia indicatoarelor �Prioritate pentru circula�ia din sens invers�, respectiv �Prioritate fata de�
circula�ia din sens invers� se mentine indiferent cum sunt montate!


�Pe drumurile publice �nguste �i/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care circul� din sensuri
opuse, unele pe l�ng� altele, este imposibil� sau periculoas�, se procedeaz� dup� cum urmeaz�:
a)la �nt�lnirea unui ansamblu de vehicule cu un vehicul conduc�torul acestuia din urm� trebuie s�
manevreze cu spatele;
b)la �nt�lnirea unui vehicul greu cu un vehicul u�or, conduc�torul acestuia din urm� trebuie s�
manevreze cu spatele;
c)la �nt�lnirea unui vehicul care efectueaz� transport public de persoane cu un vehicul de transport
m�rfuri conduc�torul acestuia din urm� trebuie s� manevreze cu
spatele.����������������������������
����������������������������

b. Indicatoarele de interzicere sau restrictie


Au forma rotunda, chenar rosu, fond alb, simbol negru. Semnificatia indicatoarelor de interzicere sau
restrictie incepe sau este aplicabila din dreptul acestor indicatoare. �n lipsa unei semnalizari care sa
precizeze lungimea sectorului pe care se aplica reglementarea ori a unor indicatoare care sa anunte sfarsitul
interdictiei sau al restrictiei, semnificatia acestor indicatoare inceteaza �n intersectia cea mai
apropiata. Cand indicatoarele de interzicere sau restrictie sunt instalate impreuna cu indicatorul ce anunta
intrarea intr-o localitate, semnificatia lor este valabila pe drumul respectiv, cu exceptia locurilor unde alte
indicatoare dispun altfel.
Cazuri particulare

1. Circulatie interzisa �n ambele sensuri. (Au acces doar pietonii. Nici un vehicul nu are acces, cu
exceptia riveranilor, adica a celor ce locuiesc �n zona)

2. Accesul interzis. Se plaseaza la capatul interzis al str�zilor cu sens unic.

3. Accesul interzis autovehiculelor (cu exceptia motocicletelor fara atas). �n zona pot patrunde
pietoni, carute, biciclete, ciclomotoare, carucioare, motociclete fara atas.

4. � Limitare de viteza. Reprezinta viteza maxima cu care putem circula.

5. � Depasirea autovehiculelor (cu exceptia motocicletelor fara atas), interzisa. Se pot depasi carute,
biciclete, ciclomotoare, carucioare, motociclete fara atas.

6. �� Depasirea interzisa autovehiculelor destinate transportului de marfa. Indicatorul se refera la


aceste vehicule, ca urmare, ceilal�i participan�i la trafic pot dep�i. Conducatorii acestor vehicule pot
depasi carute, biciclete, ciclomotoare, carucioare, dar nu pot dep�i motociclete fara atas! Atentiune! �n
raza de actiune a ambelor indicatoare de interzicere a depasirii (5,6) este interzisa oprirea!

7. �� Oprirea interzisa

8. ��� Stationarea interzisa. Avem voie sa oprim, dar nu mai mult de 5 minute.

9. ��� Zona de stationare cu durata limitata. Indicatorul va fi insotit de un panou aditional, care va
preciza intervalul orar �n care stationarea este interzisa. �n intervalul respectiv nu avem voie sa stationam,
dar avem voie sa oprim, nu mai mult de 5 minute.

10. Stationare alternanta. Nu avem voie sa stationam �n zilele impare, respectiv pare. Avem
voie sa oprim, dar nu mai mult de 5 minute.
11. Sfirsitul tuturor restrictiilor. Numele nu trebuie sa ne induca �n eroare. Acest indicator
ridica doar urmatoarele 3 (trei) categorii de restrictii , �n situatia cind actioneaza simultan cel putin 2
(dou�) dintre ele :

���������� ��������������������������������

�������������������������������������������
�� Cele de interzicere a depasirii������������� Cele de limitare de
viteza����������������������������� Claxonatul interzis
Indicatorul nu ridica interdictia de a opri sau stationa!

Daca actioneaza doar una dintre ele, are indicator de ridicare specific
Raza de actiune
Daca indicatorul apartine uneia din cele trei
categorii de restrictii ridicate de indicatorul
�Sfirsitul tuturor restrictiilor� sau de
indicatorul specific de ridicare a restrictiei

Raza de actiune a indicatorului


�Zona de stationare cu durat
limitata�

Daca nu exista alte reglementari, orice indicator


de restrictie actioneaza pina la prima intersectie
���������� �������������

�����������������������������

Indicatoarele de limitare de gabarit sau greutate


actioneaza doar �n zona locului la care se refera.

Indicatoarele de interzicere a opririi, stationarii �i


parcarii daca sunt insotite de indicatoare
aditionale ca �n figura, actioneaza �ntre cel de
inceput �i cel de sfirsit de zona
������������������������������������ �����
�������������������������������������������

Nota: Nu prezentam toate indicatoarele de interzicere, cele de limitare de gabarit sau masa nu
necesita comentarii.������������������ ��������������

c. Indicatoarele de obligare�����
Au forma rotunda, fond albastru, simbol alb �i obliga, �n general, la respectarea unei anumite directii, dar
pot impune si alte obligatii
Indicatorul �Inainte�Nu permite virajul la stinga sau dreapta
�i implicit nu permite intoarcerea, care este interzisa �n
intersectiile �n care este interzis virajul la stinga. Atentie! A nu
se confunda cu indicatorul �Sens Unic�, care permite virajul la
st�nga sau la dreapta, dar nu permite �ntoarcerea!

Cazuri specifice

�Inainte������������������������������������������������������

������������������������������������� ��Sens unic


�����������������������������������������������������������
�����������������������������������������������������������
Reprezinta viteza minima pe care trebuie sa o respectam pe
sectorul de drum respectiv. �n general se plaseaza pe indicatoarele
de informare, pe drumuri cu mai multe benzi, pe banda destinata
vehiculelor mai rapide

�����������������������������������������������������������
���������������������������������������

La dreapta. Obliga la viraj dreapta


pe prima strada dupa indicator

������
�����������������������������������������������������������
���������������������������������������������������������

2.1.3. Indicatoarele� de orientare �i informare


a)Indicatoarele de informare dau informatii generale asupra locului �n care ne aflam:
� � � � � � � � �

� �etc.
Unele dintre ele creeaza obligatii sau restrictii pentru conducatorul auto:
Statie de tramvai. Oprire �n spatele
tramvaiului daca statia e fara refugiu!
Intezisa oprirea �i intoarcerea(25m)!

Statie autobuz(troleibuz).
Intezisa oprirea �i
intoarcerea(25m)!

Sens unic. Interzisa


intoarcerea!

Trecere pietoni. Reducerea vitezei!


Interzicerea tuturor manevrelor pe
trecere!

���� ��������������������������������

�������������������������������

������������������������������������

b)Indicatoarele de orientare ne dau �n general informatii privind directia �i distantele de parcurs pina la
anumite locatii.

� � � � � ��etc.
c) de informare turistica
�� ��� ��� ��� ��� ���etc.
d) panouri aditionale
Indicatoarele� pot fi insotite de panouri cu semne aditionale (indicatoare aditionale) care le
precizeaza, completeaza ori limiteaza semnificatia.

�� ��� � �� �� �� �� ��
�etc.

Semnul aditional �reprezinta categoria de autovehicule care trebuie sa respecte indicatorul sub
care acesta este instalat.
e) indicatoare kilometrice �i hectometrice

� �� �� ��

2.1.4 mijloace de semnalizare a lucr�rilor, care cuprind:

a)Indicatoarele temporare-au aceeasi semnificatie ca cele permanente �i se respecta ca atare, ele


folosindu-se doar pe perioada de executare a unor lucrari, fondul fiind de culoare galben�.

�� ���� ��� ��� ���� ���� ������

���� ���� �etc.


b. mijloace auxiliare de semnalizare a lucr�rilor.

� �� �� ���� ��etc.

2.2. Marcajele
�Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt:
a) longitudinale, care pot fi:
1. de separare a sensurilor de circula�ie;
2. de separare a benzilor pe acela�i sens;
b) de delimitare a p�r�ii carosabile;
c) transversale, care pot fi:
1. de oprire;
2. de cedare a trecerii;
3. de traversare pentru pietoni;
4. de traversare pentru bicicli�ti;
d) diverse, care pot fi :
1. de ghidare;
2. pentru spa�ii interzise ;
3. pentru interzicerea sta�ion�rii ;
4. pentru sta�ii de autobuze, troleibuze, taximetre;
5. pentru locuri de parcare;
6. s�ge�i sau inscrip�ii;
e) laterale aplicate pe :
1. lucr�ri de art� (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);
2. parapete ;
3. st�lpi �i copaci situa�i pe platforma drumului ;
4. borduri.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua simpla sau dubla interzice trecerea cu vehiculul peste el.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinua simpla sau dubla permite trecerea peste acesta, daca
manevra impune acest lucru.
Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua �i una discontinua alaturate are pentru conducatorul
de vehicul semnificatia liniei celei mai apropiate �n sensul de mers. Aceasta dispozitie nu-l impiedica pe cel
care a efectuat o depasire sa-�i reia locul pe sensul de mers.
Marcajele ce reprezinta o suprafata hasurata cu
contur deschis sau inchis desemneaza spatii
interzise circulatiei.

Pe drumurile cu circula�ie �n ambele sensuri prev�zute cu o singur� band� pe sens, pe distan�a


cuprins� �ntre indicatoarele de avertizare "Copii", aferente celor dou� sensuri, marcajul de separare a
sensurilor se execut� cu linie continu�.
Marcajul de interzicere a sta�ion�rii

�������������������������
Marcajele de tip �Oprire� sau �Cedeaza trecerea�
sunt valabile numai daca sunt insotite de
indicatoarele respective!
Marcajul continuu , discontinuu �i mixt cu
benzi �i sageti directionale

��� ��������

Marcaj �n zona de preselectie

����������������������������
����������������������������
����������������������������
����������������������������
���������������������
Marcaj pe lucrari de arta (pasaj)

������ simplu, dublu


Marcajele din parcari obliga la respectarea lor, parcarea
facindu-se doar corespunzator directiilor �i spatiior indicate de
acestea. Indicatoarele de parcare vor fi respectate intocmai,
privind locul, modul �i timpii de parcare!
�����������
Marcajul sub forma unei sau unor s�ge�i, aplicat pe banda ori pe benzile delimitate prin linii continue,
oblig� la urmarea direc�iei sau direc�iilor astfel indicate. S�geata de repliere care este oblic� fa�� de
axul drumului, aplicat� pe o band� sau intercalat� �ntr-un marcaj longitudinal format din linii discontinue,
semnalizeaz� obliga�ia ca vehiculul care nu se afl� pe banda indicat� de s�geat� s� fie condus pe acea
band�. Marcajul format dintr-o linie �n zig-zag semnifica interzicerea stationarii vehiculelor pe partea
drumului pe care este aplicat. O astfel de linie completata cu inscrisul �BUS" sau �TAXI" poate fi folosita
pentru semnalizarea statiilor de autobuze �i troleibuze, respectiv de taximetre.

���� ������

�����

2.3. Semnalele luminoase


1. Semnalul verde permite trecerea.
2. Semnalul rosu interzice trecerea. La semnalul rosu vehiculul trebuie oprit inaintea marcajului pentru
oprire sau, dupa caz, pentru trecerea pietonilor, iar �n lipsa acestuia, �n dreptul semaforului. Daca
semaforul este instalat deasupra ori de cealalta parte a intersectiei, �n lipsa marcajului pentru oprire sau
pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit inainte de marginea partii carosabile a drumului ce
urmeaza a fi intersectat.
3. Atunci cand semnalul rosu functioneaza concomitent cu cel galben, acesta anunta aparitia semnalului
verde.
4. Cand semnalul galben apare dupa semnalul verde, conducatorul vehiculului care se apropie de intersectie
nu trebuie sa treaca de locurile prevazute la alin. (2), cu exceptia situatiei �n care, la aparitia semnalului,
se afla atat de aproape de acele locuri, incat nu ar mai putea opri vehiculul �n conditii de siguranta.
5. Semnalul galben intermitent permite trecerea, cu vitez� redus�, cu respectarea semnalizarii rutiere �i a
regulilor de circulatie aplicabile �n acel loc.
6. Se interzice intrarea intr-o intersectie chiar daca semnalul luminos ori un indicator de prioritate permite,
daca din cauza aglomerarii circulatiei conducatorul de vehicul risca sa ramana imobilizat, stanjenind sau
impiedicand desfasurarea traficului.
7. Cand semaforul este insotit de una sau mai multe lampi care emit lumina intermitenta de culoare verde
sub forma uneia sau unor sageti pe fond negru catre dreapta, acestea permit trecerea numai �n directia
indicata, oricare ar fi �n acel moment semnalul �n functiune al semaforului.
8. Daca pe sau sub semafor se gasesc sageti care indica o anumita directie, semaforul respectiv se
adreseaza benzii corespunzatoare.
9. Semafoarele pt. pietoni �i biciclisti au doar dou� lumini �i nu trebuiesc respectate decit de cei carora li
se adreseaza.

2.4. Semnalele politistului


(1)Semnalele poli�istului care dirijeaz� circula�ia au urm�toarele semnifica�ii:
a) bra�ul ridicat vertical semnific� �aten�ie, oprire� pentru to�i participan�ii la trafic care se
apropie, cu excep�ia conduc�torilor de vehicule care nu ar mai putea opri �n condi�ii de siguran��.
Dac� semnalul este dat �ntr-o intersec�ie, aceasta nu impune oprirea conduc�torilor de vehicule care se
afl� deja angaja�i �n traversare;
b) bra�ul sau bra�ele �ntinse orizontal semnific� �oprire� pentru to�i participan�ii la trafic care,
indiferent de sensul lor de mers, circul� din direc�ia sau direc�iile intersectate de bra�ul sau bra�ele
�ntinse. Dup� ce a dat acest semnal, poli�istul poate cobor� bra�ul sau bra�ele, pozi�ia sa
�nsemn�nd, de asemenea, �oprire� pentru participan�ii la trafic care vin din fa�� ori din spate;
c) balansarea, pe timp de noapte, �n plan vertical, a unui dispozitiv cu lumin� ro�ie ori a bastonului
fluorescent-reflectorizant, semnific� �oprire� pentru participan�ii la trafic, spre care este �ndreptat;
d) balansarea pe vertical� a bra�ului, av�nd palma orientat� c�tre sol, semnific� reducerea vitezei;
e) rotirea vioaie a bra�ului semnific� m�rirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau gr�birea
travers�rii drumului de c�tre pietoni.
(2) Poli�istul care dirijeaz� circula�ia poate efectua semnal cu bra�ul ca vehiculul s� avanseze, s�
dep�easc�, s� treac� prin fa�a ori prin spatele s�u, s� �l ocoleasc� prin partea sa st�ng� sau
dreapt�, iar pietonii s� traverseze drumul ori s� se opreasc�.
����� (3) La efectuarea comenzilor prev�zute la alin. (1) �i (2), poli�istul poate folosi �i fluierul

������� ���������������� �

��������������������� ������������

��������������������
���� a)�����������������������������������������
b)��������������������������������������������
c)����������������������� d)�������������������������������
e)��������������������� ���

2.5. Semnalele speciale luminoase de avertizare


Acestea sunt:
a) lumina ro�ie, care poate fi folosita numai de catre autovehiculele apartin�nd politiei �i pompierilor-
oblig� participan�ii la trafic s� opreasc� �n direc�ia de mers c�t mai aproape de marginea
drumului
b) lumina albastr�, care poate fi folosita doar de catre autovehiculele apartin�nd politiei, jandarmeriei,
politiei de frontiera, serviciului de ambulanta, protectiei civile, Ministerului Apararii Nationale �i de cele
destinate controlului circulatiei vehiculelor din parcul propriu sau care �nsotesc coloane militare, de cele ale
unitatilor speciale ale Serviciului Rom�n de Informatii �i ale Serviciului de Protectie �i Paza, de cele ale
Ministerului Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor, precum �i de cele ale procurorilor criminalisti din
Ministerul Public �i ale Parchetului Na�ional Anticoruptie, atunci c�nd se deplaseaza �n actiuni de
interventie sau �n misiuni care au caracter de urgenta- oblig� participan�ii la trafic s� acorde
prioritate de trecere
c) lumina galben�, care poate fi folosita de catre autovehiculele cu gabarite sau mase depasite ori care
�nsotesc asemenea autovehicule, de cele care transporta substante periculoase, de cele destinate
�ntretinerii, repararii sau executarii unor lucrari de drumuri, curateniei str�zilor, deszapezirii sau tractarii
autovehiculelor ramase �n pana, precum �i de tractoarele sau utilajele agricole- oblig� participan�ii la
trafic s� circule cu aten�ie
C�nd dou� autovehicule cu regim de circula�ie prioritar�, care se deplaseaz� �n misiune av�nd
semnalele luminoase �i sonore �n func�iune, se apropie de o intersec�ie, venind din direc�ii diferite,
vehiculul care circul� din partea dreapt� are prioritate
Conducatorii de autovehicule care se apropie de o coloana cu regim de circulatie prioritara pot depasi
coloana daca li se semnalizeaza aceasta manevra de catre conducatorul coloanei. Se interzice altor
conducatori de autovehicule sa se intercaleze sau sa se ataseze unei coloane cu regim de circulatie
prioritara.

3. Reguli de circulatie
3.1. Semnalele conducatorilor de vehicule
Conducatorii de vehicule semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, luminoasa sau cu bratul, ori
de cate ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat.
1. Claxonul (avertizarea sonora sau acustica)
1.1. Folosirea claxonului este obligatorie ori de cate ori este necesar, pentru evitarea unui pericol imediat.
1.2. Claxonatul este interzis:
a) la o distanta mai mica 25 m fata de cei carora li se adreseaza
b)�n zona de actiune a indicatorului �Claxonarea interzisa� (exceptie cazul de la pct. 1.1, precum
�i conduc�torii autovehiculelor cu regim de circula�ie prioritar� c�nd se deplaseaz� �n ac�iuni de
interven�ii sau �n misiuni care au caracter de urgen��;)
2. Luminile (avertizare luminoasa sau optica)
2.1 Conduc�torii de autovehicule, tramvaie �i mopede sunt obliga�i s� foloseasc� instala�iile de
iluminare �i/sau semnalizare a acestora, dup� cum urmeaz�:
a)luminile de pozi�ie sau de sta�ionare pe timpul imobiliz�rii vehiculului pe partea carosabil� �n afara
localit��ilor, de la l�sarea serii �i p�n� �n zorii zilei, ziua c�nd plou� toren�ial, ninge abundent sau
este cea�� dens� ori �n alte condi�ii care reduc vizibilitatea pe drumul public;
b)luminile de �nt�lnire sau de drum, �n mers, at�t �n localit��i, c�t �i �n afara acestora, dup� gradul
de iluminare a drumului public;
c)luminile de �nt�lnire �i cele de cea�� pe timp de cea�� dens�;
d)luminile de �nt�lnire ale autovehiculelor care �nso�esc coloane militare sau cortegii, transport� grupuri
organizate de persoane �i cele care tracteaz� alte vehicule sau care transport� m�rfuri ori produse
periculoase, �n timpul zilei;
e)luminile de �nt�lnire atunci c�nd plou� toren�ial, ninge abundent ori �n alte condi�ii care reduc
vizibilitatea pe drum;
f)luminile pentru mersul �napoi atunci c�nd vehiculul este manevrat c�tre �napoi;
g)luminile indicatoare de direc�ie pentru semnalizarea schimb�rii direc�iei de mers, inclusiv la punerea �n
mi�care a vehiculului de pe loc.
2.2 Pe timpul nop�ii, la apropierea a dou� vehicule care circul� din sensuri opuse, conduc�torii acestora
sunt obliga�i ca de la o distan�� de cel pu�in 200 m s� foloseasc� luminile de �nt�lnire concomitent cu
reducerea vitezei. C�nd conduc�torul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circul� �n fa�a sa,
acesta este obligat sa foloseasc� luminile de �nt�lnire de la o distan�� de cel pu�in 100 m.
2.3 Pe timpul nop�ii sau �n condi�ii de vizibilitate redus� conduc�torii de autovehicule �i tramvaie care
se apropie de o intersec�ie nedirijat� prin semnale luminoase sau de c�tre poli�i�ti sunt obliga�i s�
semnalizeze prin folosirea alternant� a luminilor de �nt�lnire cu cele de drum dac� nu �ncalc� astfel
prevederile alin. (2.2).
2.4 Pe timpul nop�ii sau �n condi�ii de vizibilitate redus� autovehiculele sau remorcile cu defec�iuni la
sistemul de iluminare �i semnalizare luminoas� nu pot fi conduse sau remorcate f�r� a avea �n
func�iune pe partea st�ng�, �n fa�� o lumin� de �nt�lnire �i �n spate una de pozi�ie.
2.5 C�nd circul� prin tunel conduc�torul de vehicul este obligat s� foloseasc� luminile de �nt�lnire.
2.6 Un vehicul poate fi oprit sau sta�ionat cu toate luminile stinse, �n locurile �n care aceste manevre
sunt permise, atunci c�nd se afl�:
a)pe un drum iluminat, astfel �nc�t vehiculul este vizibil de la o distan�� de cel pu�in 50 m;
b)�n afara p�r�ii carosabile, pe un acostament consolidat;
c)�n localit��i, la marginea p�r�ii carosabile, �n cazul motocicletelor cu dou� ro�i, f�r� ata� �i a
mopedelor, care nu sunt prev�zute cu surs� de energie.
2.7 Conduc�torii de vehicule sunt obliga�i s� semnalizeze schimbarea direc�iei de deplasare, dep�irea,
oprirea �i punerea �n mi�care.
Inten�ia conduc�torilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a schimba direc�ia de mers, de
a ie�i dintr-un r�nd de vehicule sta�ionate sau de a intra �ntr-un asemenea r�nd, de a trece pe o alt�
band� de circula�ie sau de a vira spre dreapta ori spre st�nga sau care urmeaz� s� efectueze
�ntoarcere, dep�ire ori oprire se semnalizeaz� prin punerea �n func�iune a luminilor indicatoare de
direc�ie cu cel pu�in 50 m �n localit��i �i 100 m �n afara localit��ilor, �nainte de �nceperea
efectu�rii manevrelor. Semnalizarea schimb�rii direc�iei de mers trebuie s� fie men�inut� pe �ntreaga
durat� a manevrei
Reducerea vitezei de deplasare sau oprirea autovehiculelor, tramvaielor sau mopedelor pe partea
carosabil� se semnalizeaz� cu lumina ro�ie din spate.
�2.8 Conduc�torii vehiculelor cu dou� ro�i, precum �i ai celor cu trac�iune animal� ori ai celor trase sau
�mpinse cu m�na sunt obliga�i s� efectueze urm�toarele semnale:
a)bra�ul st�ng �ntins orizontal atunci c�nd inten�ioneaz� s� schimbe direc�ia de mers spre st�nga sau
de a dep�i;
b)bra�ul drept �ntins orizontal atunci c�nd inten�ioneaz� s� schimbe direc�ia de mers spre dreapta;
c)bra�ul drept �ntins orizontal balansat �n plan vertical atunci c�nd inten�ioneaz� s� opreasc�.
Semnalele prev�zute la alin. (2.8) trebuie efectuate cu cel pu�in 25 m �nainte de efectuarea manevrelor.
2.9 Luminile de avarie se folosesc �n urm�toarele situa�ii:
a)c�nd vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabil�;
b)c�nd vehiculul se deplaseaz� foarte lent �i/sau constituie el �nsu�i un pericol pentru ceilal�i
participan�i la trafic;
c)c�nd autovehiculul sau tramvaiul este remorcat.
d)c�nd circula�ia este blocata pe sensul de mers, luminile de avarie se pun �n functiune �n mod succesiv,
�n ordinea opririi
2.10. Triunghiurile reflectorizante (dou� bucati!!!) se instaleaza �n spatele �i fata vehiculului �i pe
aceeasi banda, la o distanta de cel putin 30 m de acesta, astfel incat sa poata fi vazut de conducatorii care
se apropie. �n localitati, atunci cand circula�ia este intensa, triunghiul de presemnalizare se poate aseza la
o distanta mai mica sau chiar pe vehicul, astfel incat, �i �n aceasta situatie, sa poata fi observat din spate.

3.2. Folosirea partii carosabile �i pozitii �n timpul mersului


1. Pe drumul public cu cel mult dou� benzi pe sens �i cu o a treia band� pe care este amplasat� linia
tramvaiului l�ng� axul drumului, conduc�torii de vehicule pot folosi aceasta band�, cu obliga�ia s� lase
liber� calea tramvaiului, la apropierea acestuia. Vehiculele care efectueaz� transport public de persoane se
conduc pe banda rezervat� acestora, dac� o astfel de band� exist� �i este semnalizat� ca atare. Pe
aceea�i band� pot circula �i autovehiculele cu regim de circula�ie prioritar� c�nd se deplaseaz� �n
ac�iuni de interven�ii sau �n misiuni care au caracter de urgen��.
2. �n cazul �n care drumul are dou� sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe
banda situata langa acostament sau bordura. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre
stanga, daca banda de circulatie utilizata este ocupata, cu obligatia de a reveni pe banda din dreapta atunci
cand acest lucru este posibil.
3. Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplaseaza cu viteza redusa trebuie conduse numai
pe banda de langa acostament sau bordura, daca �n sensul de mers nu este amenajata o banda destinata
acestora.
�4. Pe un drum public prevazut cu minimum trei benzi pe sens, cand conducatorii a dou� autovehicule
circula �n aceeasi directie, dar pe banzi diferite �i intentioneaza sa se inscrie pe banda libera dintre ei, cel
care circula pe banda din dreapta este obligat sa permita celui care vine din stanga sa ocupe acea banda.
�5. Pe drumul public cu mai multe benzi, conducatorii de autovehicule care circula pe o banda care se
sfarseste, pentru a continua deplasarea pe banda din stanga trebuie sa permita trecerea vehiculelor care
circula pe acea banda.
6. La intersectiile cu marcaje, conducatorii de vehicule trebuie sa se incadreze pe benzile corespunzatoare
directiei de mers voite, cu cel putin 50 m inainte de intersectie �i sunt obligati sa respecte semnificatia
indicatoarelor �i marcajelor pentru semnalizarea directiei de mers. Preselectia reprezinta ocuparea din
mers a benzii (rindului) corespunzator, de la 50 m inainte de intersectie, atit �n localitati, cit �i
�n afara acestora!
�7. La intersectiile fara marcaje, conducatorii vehiculelor ocupa �n mers, cu cel putin 50 m inainte de
intersectie, urmatoarele pozitii:
����������� a) randul din dreapta, cei care vor sa schimbe directia de mers spre dreapta;
����������� b) randul din stanga, cei care vor sa schimbe directia de mers spre stanga;
����������� c) oricare dintre randuri (potrivit situatiei), cei care vor sa mearga inainte.
8. �n cazul �n care circulam pe o strada cu sens unic, daca vrem sa viram� la stinga, ne incadram linga
bordura trotuarului din stinga!
9. Daca �n intersectie circula �i tramvaie, iar spatiul dintre sina din dreapta �i trotuar nu permite
circula�ia pe dou� randuri, toti conducatorii de vehicule, indiferent de directia de deplasare, vor circula pe
un singur rand, lasand liber traseul tramvaiului.
10. �n cazul �n care tramvaiul este oprit �ntr-o sta�ie f�r� refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie s�
opreasc� �n ordinea sosirii, �n spatele acestuia, �i s� �i reia deplasarea numai dup� ce u�ile
tramvaiului au fost �nchise �i s-au asigurat c� nu pun �n pericol siguran�a pietonilor angaja�i �n
traversarea drumului public.
11. Schimbarea directiei de mers spre stanga, �n cazul autovehiculelor care intra intr-o intersectie circuland
pe acelasi drum �n aliniament, dar din sensuri opuse, se efectueaza prin stanga centrului intersectiei, fara
intersectarea traiectoriei acestora.
12. La apropierea de o statie de troleibuz sau autobuz prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui
astfel de vehicul semnalizeaza intentia de a iesi, conducatorul de autovehicul care circula pe banda de langa
acostament sau bordura este obligat sa reduca viteza �i, la nevoie, sa opreasca pentru a-i permite
reintrarea �n trafic.
13. Se interzice intrarea �ntr-o intersec�ie chiar dac� semnalul luminos ori un indicator de prioritate
permit, dac� din cauza aglomer�rii circula�iei conduc�torul de vehicul risc� s� r�m�n� imobilizat,
st�njenind sau �mpiedic�nd desf�urarea traficului.

3.3. Circula�ia pe autostrada


(1)Conduc�torii de autovehicule care intr� pe autostr�zi folosind banda de intrare (de accelerare) trebuie
s� cedeze trecerea autovehiculelor care circul� pe prima band� a autostr�zilor �i s� nu st�njeneasc�
�n niciun fel circula�ia acestora.
(2)Conduc�torii de autovehicule care urmeaz� s� p�r�seasc� autostrada sunt obliga�i s� semnalizeze
din timp �i s� se angajeze pe banda de ie�ire (de decelerare).
(3)Circula�ia autovehiculelor destinate transportului public de persoane sau de m�rfuri se desf�oar� pe
banda din partea dreapt� a autostr�zii, cu excep�ia cazului �n care se efectueaz� dep�irea sau
semnalizarea rutier� existent� instituie o alt� reglementare de utilizare a benzilor.
(4)Se interzice circula�ia, oprirea sau sta�ionarea autovehiculelor pe banda de urgen��, cu excep�ia
cazurilor justificate, precum �i a autovehiculelor cu regim de circula�ie prioritar.
(5)Pe autostr�zi este interzis� circula�ia pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase dep�ite, f�r�
autoriza�ie special� de transport eliberat� de administratorul drumului public, conform reglement�rilor �n
vigoare, a vehiculelor cu trac�iune animal�, a animalelor, a vehiculelor trase sau �mpinse cu m�na, a
bicicletelor �i mopedelor, a tractoarelor �i ma�inilor autopropulsate pentru lucr�ri agricole, precum �i a
vehiculelor care, prin construc�ie sau din alte cauze, nu pot dep�i viteza de 50 km/h. De asemenea, pe
autostr�zi sunt interzise �nv��area conducerii unui vehicul, �ncerc�rile prototipurilor de �asiuri �i de
autovehicule, manifesta�iile, defil�rile, caravanele publicitare, antrenamentele �i competi�iile sportive de
orice fel, precum �i cortegiile.

3.4. Remorcarea
�(1)Remorcarea unui autovehicul se face cu respectarea urm�toarelor reguli:
a)conduc�torii autovehiculelor tr�g�tor �i, respectiv, remorcat trebuie s� posede permise de conducere
valabile pentru categoriile din care face parte fiecare dintre autovehicule;
b)autovehiculul tr�g�tor s� nu remorcheze un autovehicul mai greu dec�t masa lui proprie, cu excep�ia
cazului c�nd remorcarea se efectueaz� de c�tre un autovehicul destinat special depan�rii;
c)remorcarea trebuie s� se realizeze prin intermediul unei bare metalice �n lungime de cel mult 4 m.
Autoturismul ale c�rui mecanism de direc�ie �i sistem de fr�nare nu sunt defecte poate fi remorcat cu o
leg�tur� flexibil� omologat�, �n lungime de 3-5 m. Bara sau leg�tura flexibil� trebuie fixat� la
elementele de remorcare cu care sunt prev�zute autovehiculele;
d)conduc�torul autovehiculului remorcat este obligat s� semnalizeze corespunz�tor semnalelor efectuate
de conduc�torul autovehiculului tr�g�tor. Atunci c�nd sistemul de iluminare �i semnalizare nu
func�ioneaz�, este interzis� remorcarea acestuia pe timpul nop�ii �i �n condi�ii de vizibilitate redus�,
iar ziua poate fi remorcat dac� pe partea din spate are aplicate inscrip�ia "F�r� semnalizare", precum �i
indicatorul "Alte pericole".
(2)Dac� remorcarea se realizeaz� prin suspendarea cu o macara sau sprijinirea pe o platform� de
remorcare a p�r�ii din fa�� a autovehiculului remorcat, atunci �n acesta nu trebuie s� se afle nicio
persoan�.
(3)Se interzice remorcarea unui autovehicul cu dou� ro�i, cu sau f�r� ata�, a autovehiculului al c�rui
sistem de direc�ie nu func�ioneaz� sau care nu este �nmatriculat ori �nregistrat sau c�nd drumul este
acoperit cu polei, ghea�� ori z�pad�. Se interzice �i remorcarea a dou� sau mai multe autovehicule, a
c�ru�elor, a vehiculelor care �n mod normal sunt trase sau �mpinse cu m�na ori a utilajelor agricole.
(4)Prin excep�ie de la prevederile alin. (3), se permite remorcarea unui autovehicul al c�rui sistem de
direc�ie nu func�ioneaz� numai �n cazul c�nd remorcarea se realizeaz� prin suspendarea ro�ilor
directoare ale autovehiculului remorcat cu o macara sau
(5)Conduc�torul poate �mpinge sau tracta, cu propriul autovehicul, �n situa�ii deosebite, pe distan�e
scurte, un alt automobil pentru a-i pune motorul �n func�iune sau pentru a efectua scurte manevre, f�r�
a pune �n pericol siguran�a deplas�rii celorlal�i participan�i la trafic. sprijinirea ro�ilor directoare ale
autovehiculului remorcat pe o platform� de remorcare.

3.5. Manevre ce se executa pe drum (depasire, oprire, stationare,


intoarcere)
Locuri periculoase pe drumul public
Cunoasterea acestora este importanta, deoarece majoritatea lor se regasesc �n cazurile de interzicere a
manevrelor, respectiv �n cazurile de reducere a vitezei. Astfel, ele simplifica mult invatarea acestor cazuri.

A -Locuri unde traiectoria noastra intersecteaza alti participanti la trafic:


����������� 1. intersectia
����������� 2. trecerea la nivel cu calea ferata
����������� 3. trecerea de pietoni
B -Locuri fara vizibilitate:
����������� 4. curbele periculoase �i lipsite de vizibilitate
����������� 5. virful de panta
C -Locuri situate de-a lungul traiectoriei noastre;
����������� 6. statiile mijloacelor de transport �n comun
����������� 7. drumul ingustat
����������� 8. poduri, tuneluri

3.5.1.Depasirea
Definitie
Depasirea este manevra prin care un vehicul trece �naintea altui vehicul ori pe l�ng� un obstacol, aflat pe
acela�i sens de circula�ie, prin schimbarea direc�iei de mers �i ie�irea de pe banda de circula�ie sau din
�irul de vehicule �n care s-a aflat ini�ial. Nu constituie dep�ire situa�ia �n care un vehicul circul� mai
repede pe una dintre benzi dec�t vehiculele care circul� pe alt� band� �n acela�i sens de circula�ie.
Conduc�torul de vehicul care efectueaz� dep�irea este obligat:
a)s� se asigure c� acela care �l urmeaz� sau �l preced� nu a semnalizat inten�ia �nceperii unei
manevre similare �i c� poate dep�i f�r� a pune �n pericol sau f�r� a st�njeni circula�ia din sens opus;
b)s� semnalizeze inten�ia de efectuare a dep�irii;
c)s� p�streze �n timpul dep�irii o distan�� lateral� suficient� fa�� de vehiculul dep�it;
d)s� reintre pe banda sau �n �irul de circula�ie ini�ial dup� ce a semnalizat �i s-a asigurat c� poate
efectua aceast� manevr� �n condi�ii de siguran�� pentru vehiculul dep�it �i pentru ceilal�i
participan�i la trafic.

Conduc�torul de vehicul care urmeaz� s� fie dep�it este obligat:


a)s� nu m�reasc� viteza de deplasare;
b)s� circule c�t mai aproape de marginea din dreapta a p�r�ii carosabile sau a benzii pe care se
deplaseaz�.
Depasirea se executa de regula pe partea stinga, cu exceptia cazurilor cind:
������ 1. Cel care este urmeaza sa fie depasit s-a�������������������������� 2.
Tramvaiele se depasesc de regula
������� incadrat linga axa drumului pentru a
vira�������������������������������������� pe partea dreapta
�� la stinga, iar pe partea dreapta exista loc pentru
���������������������� efectuarea manevrei
����������
�������������������������������������������������������

Tramvaiele se depasesc de regula pe partea dreapta, cu exceptia cazurilor cind:

����������������� 1. Strada este cu sens


unic������������������������������ 2. �ntre sina tramvaiului �i bordura din dreapta
������������ (se poate depasi pe ambele
parti)������������������������������ nu exista spatiu suficient pentru depasire�

�����������������
��������������������������������������������������

Se interzice depasirea vehiculelor: (11 cazuri)(9 locuri �i 2 situatii)


Locuri
1. �n zona de actiune a indicatorului �Depasirea interzisa";
2. �n intersectii cu circula�ia nedirijata
3. pe trecerile la nivel cu calea ferat� curent� �i la mai pu�in de 50 m �nainte de acestea
4. pe treceri pentru pietoni semnalizate prin indicatoare �i marcaje;
5. �n curbe �i �n orice alte locuri unde vizibilitatea este redusa sub 50 m;
6. �n apropierea varfurilor de rampa, cand vizibilitatea este redusa sub 50 m;
7. �n dreptul sta�iei pentru tramvai, atunci c�nd acesta este oprit, iar sta�ia nu este prev�zut� cu
refugiu pentru pietoni;
8. pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri �i �n tuneluri. Prin excep�ie, pot fi dep�ite �n aceste locuri
vehiculele cu trac�iune animal�, motocicletele f�r� ata�, mopedele �i bicicletele, dac� vizibilitatea
asupra drumului este asigurat� pe o distan�� mai mare de 20 m, iar l��imea drumului este de cel pu�in
7 m;
9. �n locul unde s-a format o coloana de vehicule �n asteptare, daca prin aceasta se intra pe sensul opus
de circulatie.
Situatii
10. c�nd pentru efectuarea manevrei se �ncalc� marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte
sensurile de mers, iar autovehiculul circul�, chiar �i par�ial, pe sensul opus, ori se �ncalc� marcajul care
delimiteaz� spa�iul de interzicere;
11. c�nd din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conduc�torul acestuia este obligat s� efectueze
manevre de evitare a coliziunii;
Se interzice dep�irea coloanei oficiale. Conduc�torii de autovehicule care se apropie de o coloan� oficial�
o pot dep�i dac� li se semnalizeaz� aceast� manevr� de c�tre poli�istul rutier. Se interzice altor
participan�i la trafic intercalarea sau ata�area la o astfel de coloan� oficial�.
Atentie! Depasirea nu este niciodata obligatorie!

3.5.2. Oprirea
De retinut:
Se considera oprire o imobilizare a vehiculului pe o perioada mai mica de 5 minute.
Se considera stationare o imobilizare a vehiculului pe o perioada mai mare de 5 minute.
Nu se consider� oprire:
a) imobilizarea vehiculului at�t timp c�t este necesar� pentru �mbarcarea sau debarcarea unor
persoane, dac� prin aceast� manevr� nu a fost perturbat� circula�ia pe drumul public respectiv;
b) imobilizarea autovehiculului av�nd o mas� total� maxim� autorizat� de p�n� la 3,5 tone, at�t
timp c�t este necesar pentru opera�iunea de distribuire a m�rfurilor alimentare la unit��ile comerciale.
Ambele (oprirea �i stationarea) au loc pe partea carosabila a drumului!
Se consider� parcare sta�ionarea vehiculelor �n spa�ii special amenajate sau stabilite �i semnalizate
corespunz�tor. Circula�ia vehiculelor �i a pietonilor �n spa�iile special amenajate sau stabilite �i
semnalizate corespunz�tor se desf�oar� conform normelor rutiere, pe �ntreaga perioad� c�t parc�rile
sunt deschise circula�iei publice.
Concluzie: Diferenta �ntre oprire �i stationare e data de durata imobilizarii, iar �ntre stationare
�i parcare, de locul unde se face!
Oprirea �i stationarea sunt de dou� feluri: voluntara (cind are loc ca urmare a vointei noastre, fiind uneori
interzisa) �i fortuita (cind are loc ca urmare a unor conditii independente de vointa noastra, fiind mereu
posibila)
(1) �n localitati vehiculele oprite sau stationate voluntar pe partea carosabila trebuie asezate cat mai
aproape de marginea din dreapta a sensului de mers, paralel cu trotuarul sau cu axul drumului, pe un singur
rand, daca printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fara atas, ciclomotoarele �i
bicicletele pot fi oprite sau stationate cel mult dou�, una langa alta.
(2) Pe drumurile cu sens unic, oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor este permisa �i pe partea
stanga, daca ramane libera cel putin o banda de circulatie.
(3) �n afara localitatilor oprirea sau stationarea voluntara a vehiculelor se face �n afara partii carosabile,
iar atunci cand nu este posibil, cat mai aproape de marginea din dreapta drumului, paralel cu axul acestuia.
(4) Acolo unde se permite oprirea pe trotuar, trebuie s� se asigure un spa�iu de cel pu�in 1 m pentru
circula�ia pietonilor, pe partea opus� carosabilului.

Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor: (15 cazuri)


1)�n zona de ac�iune a indicatorului "Oprirea interzis�";
2)�n intersec�ii, inclusiv cele cu circula�ie �n sens giratoriu, precum �i �n zona de preselec�ie unde
sunt aplicate marcaje continue, iar �n lipsa acestora, la o distan�� mai mic� de 25 m de col�ul
intersec�iei;
3) pe trecerile pentru pietoni ori la mai pu�in de 25 m �nainte �i dupa acestea;
4)pe trecerile la nivel cu calea ferat� curent� �i la o distan�� mai mic� de 50 m �nainte �i dup�
acestea;
5) pe platforma c�ii ferate industriale sau de tramvai ori la mai pu�in de 50 m de acestea, dac� circula�ia
vehiculelor pe �ine ar putea fi st�njenit� sau �mpiedicat�;
6)�n curbe �i �n alte locuri cu vizibilitate redus� sub 50 m;
7)�n sta�iile mijloacelor de transport public de persoane, precum �i la mai pu�in de 25 m �nainte �i
dup� acestea;
8) pe poduri, pe �i sub pasaje denivelate, precum �i pe viaducte
9)�n dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabil�, dac� prin aceasta se st�njene�te circula�ia a dou�
vehicule venind din sensuri opuse, precum �i �n dreptul marcajului continuu, �n cazul �n care
conduc�torii celorlalte vehicule care circul� �n acela�i sens ar fi obliga�i, din aceast� cauz�, s� treac�
peste acest marcaj;
10)�n locul �n care se �mpiedic� vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos;
11)pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnifica�iile "Drum �ngustat", "Prioritate
pentru circula�ia din sens invers" sau "Prioritate fa�� de circula�ia din sens invers";
12)pe pistele obligatorii pentru pietoni �i/sau bicicli�ti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de
vehicule, semnalizate ca atare;
13)pe partea carosabil� a autostr�zilor, a drumurilor expres �i a celor na�ionale europene (E);
14)pe trotuar, dac� nu se asigur� spa�iu de cel pu�in 1 m pentru circula�ia pietonilor;
15)�n locurile unde este interzis� dep�irea.
Oprirea participan�ilor la trafic este obligatorie� la semnalul regulamentar al politistilor, precum �i la
semnalele date de:
a) poli�i�tii de frontier�;
b) �ndrum�torii de circula�ie ai Ministerului Ap�r�rii;
c) agen�ii de cale ferat�, la trecerile la nivel;
d) personalul autorizat din zona lucr�rilor pe drumurile publice;
e) membrii patrulelor �colare de circula�ie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unit��ilor de
�nv���m�nt;
����� f) nev�z�tori, prin ridicarea bastonului alb, atunci c�nd ace�tia traverseaz� strada.
Deasemenea, participantii la trafic sunt obligati sa opreasca atunci cind sunt implicati intr-un accident, cind
�nt�lnesc indicatoarele �Oprire�, �Crucea Sf. Andrei� sau cind barierele sau semibarierele sunt coborite
sau �n curs de coborire, sau cind semnalul luminos rosu intermitent-alternativ de la trecerea la nivel cu
calea ferata este �n functiune.

3.5.3. Stationarea
Se interzice stationarea voluntara a vehiculelor: (6 cazuri)
1. �n toate cazurile �n care este interzisa oprirea voluntara;
2. �n zona de actiune a indicatorului cu semnificatia �Stationarea interzisa" �i a marcajului cu semnificatia
de interzicere a stationarii;
3. �n locul unde este instalat indicatorul cu semnificatia �Stationare alternanta", �n alta zi sau perioada
decat cea permisa, sau indicatorul cu semnificatia �Zona de stationare cu durata limitata" peste durata
stabilita.
4. pe drumurile publice cu o latime mai mica de 6 m;
5. �n dreptul cailor de acces care deservesc proprietatile alaturate drumurilor publice;
6. �n pante �i �n rampe;
Se interzice oprirea sau stationarea pe trotuare. Autoritatea competenta poate permite oprirea sau
stationarea, partial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar �n lipsa acestuia,
numai daca ramane liber cel putin un culoar de minimum 1 m latime inspre marginea opusa partii
carosabile, pentru circula�ia pietonilor. �n cazul imobiliz�rii involuntare a autovehiculului �n pant� sau
�n ramp� conduc�torul trebuie s� bracheze ro�ile directoare.
Nu este permis� sta�ionarea pe partea carosabil�, �n timpul nop�ii, a tractoarelor, a remorcilor, a
mopedelor, a bicicletelor, a ma�inilor �i utilajelor autopropulsate utilizate �n lucr�ri de construc�ii,
agricole sau forestiere, a vehiculelor cu trac�iune animal� ori a celor trase sau �mpinse cu m�na.

3.5.4. Intoarcerea �i mersul inapoi


�Pentru a putea intoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celalalt prin manevra inainte �i inapoi (oricite,
daca latimea drumului nu permite intoarcerea dintr-o singura manevra) sau prin viraj (daca latimea
drumului permite acest lucru), conducatorul acestuia este obligat sa semnalizeze �i sa se asigure ca din
fata, din spate sau din lateral nu circula �n acel moment nici un vehicul. Atentie!!! Pentru a intoarce nu este
obligatoriu sa oprim!!!
�Se interzice intoarcerea vehiculului: (5 cazuri)

1)�n locurile �n care este instalat indicatorul "�ntoarcerea interzis�".

2)�n locurile �n care este interzis� oprirea voluntar� a vehiculelor, cu excep�ia intersec�iilor, inclusiv
cele cu circula�ie �n sens giratoriu, precum �i �n zona de preselec�ie unde sunt aplicate marcaje
continue, iar �n lipsa acestora, la o distan�� mai mic� de 25 m de col�ul intersec�iei
3)�n intersec�iile �n care este interzis virajul la st�nga, precum �i �n cele �n care, pentru efectuare,
este necesar� manevrarea �nainte �i �napoi a vehiculului;
4)�n locurile unde soliditatea drumului nu permite;
5)pe drumurile cu sens unic;
Se interzice mersul inapoi cu vehiculul: ( 3 cazuri)
1. �n toate cazurile de interzicere ale intoarcerii, cu exceptia sensului unic
2. pe o distanta mai mare de 50 m;
3. la iesirea din garaje �i curti ori alte spatii laterale drumului.
�n cazul �n care vizibilitatea �n spate este impiedicata, vehiculul poate fi manevrat inapoi numai atunci
cand conducatorul acestuia este dirijat de persoane aflate �n afara vehiculului.

4. Viteza �i distanta �ntre vehicule


1. Limita maxima de viteza �n localitati este de 50 km/h.
2. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localitatilor, administratorul drumului poate stabili pentru
autoturisme �i limite de viteza superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteza mai mari de 50
km/h se stabilesc numai cu acordul politiei.
3. Pe anumite sectoare de drum din interiorul municipiilor �i oraselor, tinand seama de imprejurari �i de
intensitatea circulatiei, administratorul drumului, cu acordul politiei, poate stabili �i limite de viteza
inferioare, dar nu mai putin de 30 km/h.(10 km/h pentru tramvaie)
4. Limitele maxime de viteza, �n afara localitatilor, sunt:
����������� a) pe autostr�zi, 130 km/h;
����������� b) pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E), 100 km/h;
����������� c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.
5. Vitezele maxime admise �n afara localitatilor sunt:
����������� a) 130 km/h pe autostr�zi, 100 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E)
�i 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria A, B �i BE;
����������� b) 110 km/h pe autostr�zi, 90 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E)
�i 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoria C, CE, D, DE �i D1, D1E;
����������� c) 90 km/h pe autostr�zi, 80 km/h pe drumurile expres sau nationale europene (E) �i
70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1, C1 �i C1E;
����������� d) 45 km/h, pentru tractoare �i mopede.
6. Se interzice conduc�torilor de vehicule s� reduc� brusc viteza ori s� efectueze o oprire nea�teptat�,
f�r� motiv �ntemeiat.
7. Viteza maxim� admis� �n afara localit��ilor pentru autovehiculele care tracteaz� remorci sau
semiremorci este cu 10 km/h mai mic� dec�t viteza maxim� admis� pentru categoria din care face parte
autovehiculul tr�g�tor.
8. Viteza maxim� admis� �n afara localit��ilor pentru autovehiculele ai c�ror conduc�tori au mai pu�in
de un an practic� de conducere sau pentru persoanele care efectueaz� preg�tirea practic� �n vederea
ob�inerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mic� dec�t viteza maxim� admis� pentru
categoria din care fac parte autovehiculele conduse.
9. Conducatorul de vehicul este obligat, �n functie de viteza cu care circula, sa pastreze o distanta de
siguranta fata de vehiculul ce-l preceda, pentru a putea evita o coliziune �n cazul cand conducatorul
acestuia reduce brusc viteza sau opreste �n mod neasteptat.
10. �n afara localit��ilor, �naintea sta�iilor mijloacelor de transport public de persoane �i/sau a
trecerilor pentru pietoni, la o distan�� de 100 m fa�� de acestea, administratorul drumului este obligat s�
realizeze amenaj�ri rutiere pentru reducerea vitezei de deplasare a vehiculelor.
11. Viteza maxim� admis� pentru autovehicule cu mase �i/sau gabarite dep�ite ori care transport�
produse periculoase este de 40 km/h �n localit��i, iar �n afara localit��ilor de 70 km/h.
11. Prin exces de viteza intelegem o viteza mai mare decit cea adaptata imprejurarilor, nu
neaparat mai mare ca viteza legala!
Definirea categoriilor A �i B:
a) CATEGORIA A: motocicleta cu sau fara atas;
b) CATEGORIA B:
����������� 1. autovehiculul a carui masa totala maxima autorizata nu depaseste 3.500 kg �i al
carui numar de locuri pe scaune, �n afara conducatorului, nu este mai mare de 8;
����������� 2. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B �i o remorca a carei
masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg (remorca usoara)
����������� 3. ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B �i o remorca al carui
masa totala maxima autorizata nu depaseste 3.500 kg, iar masa totala maxima autorizata a remorcii nu
depaseste masa proprie a autovehiculului tragator;
Nota! Permisul cat.B da dreptul de a conduce tractoare pe drumul public
Conduc�torul de vehicul este obligat s� circule cu o vitez� care s� nu dep�easc� 30 km/h �n
localit��i sau 50 km/h �n afara localit��ilor, �n urm�toarele situa�ii:10 cazuri)
1) la trecerea prin intersec�iile cu circula�ie nedirijat�;
2) �n curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau �n care vizibilitatea este mai mic� de 50 m;
3) la trecerea pe l�ng� grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent dac� acestea se afl�
�n mers sau sta�ioneaz� pe partea carosabil� a drumurilor cu o singur� band� de circula�ie pe sens;
4) la trecerea pe l�ng� animale care sunt conduse pe partea carosabil� sau pe acostament;
5) c�nd partea carosabil� este acoperit� cu polei, ghea��, z�pad� b�t�torit�, m�zg� sau piatr�
cubic� umed�;
6) pe drumuri cu denivel�ri, semnalizate ca atare;
7) �n zona de ac�iune a indicatorului de avertizare "Copii" �n intervalul orar 7,00-22,00, precum �i a
indicatorului "Accident";
8) la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare �i marcaje, c�nd drumul public
are cel mult o band� pe sens, iar pietonii afla�i pe trotuar, �n imediata apropiere a p�r�ii carosabile,
inten�ioneaz� s� se angajeze �n traversare;
9) la schimbarea direc�iei de mers prin viraje;
10) c�nd vizibilitatea este sub 100 m �n condi�ii de cea��, ploi toren�iale, ninsori abundente.
�n afar� de aceste cazuri, se prevede obligativitatea reducerii generale a vitezei, f�r� a se specifica limita,
�n urm�toarele cazuri:
1. la trecerea la nivel cu calea ferat� curent� (s� se asigure c� din partea st�ng� sau din partea dreapt�
nu se apropie un vehicul feroviar)
2. la schimbarea luminii de drum cu cea de �nt�lnire, concomitent cu aceasta
3. la semnalul poli�istului sau ale altor persoane �n drept
4. la semnalul luminii cu lumin� galben� intermitent� (s� respecte semnifica�ia semnaliz�rii rutiere �i a
regulilor de circula�ie aplicabile �n acel loc)

5.Zona reziden�ial� �i pietonal�

(1)�n zona reziden�ial�, semnalizat� ca atare, pietonii pot folosi toat� l��imea p�r�ii carosabile, iar
jocul copiilor este permis. Conduc�torii de vehicule sunt obliga�i s� circule cu o vitez� de cel
mult 20 km/h, s� nu sta�ioneze sau s� parcheze vehiculul �n afara spa�iilor anume destinate �i
semnalizate ca atare, s� nu st�njeneasc� sau s� �mpiedice circula�ia pietonilor chiar dac�, �n acest
scop, trebuie s� opreasc�. La iesirea din aceasta zona, conducatorul de autovehicul va da prioritate tuturor
vehiculelor cu care se intresecteaza!
(2)�n zona pietonal�, semnalizat� ca atare, conduc�torul de vehicul poate intra numai dac� locuie�te
�n aceast� zon� sau presteaz� servicii publice "din poart� �n poart�" �i nu are alt� posibilitate de
acces. Acesta este obligat s� circule cu viteza maxim� de 5 km/h, s� nu st�njeneasc� ori s� �mpiedice
circula�ia pietonilor �i, dac� este necesar, s� opreasc� pentru a permite circula�ia acestora.

6. Prioritatea
Se impune reglementarea prioritatii daca intr-un loc de pe drumul public se afla simultan cel putin dou�
vehicule ale caror traiectorii se intersecteaza. Stabilirea prioritatii inseamna stabilirea ordinii �n care vor
trece prin locul respectiv veficulele.
A da prioritate inseamna , �n ultima instanta, a nu deranja.
A nu deranja inseamna ca cel caruia i se acorda prioritate , sa nu fie nevoit sa incetineasca sau sa faca o
manevra de evitare.
A da prioritate nu inseamna neaparat a opri! Se poate da prioritate de la caz la caz, prin oprire,
incetinire sau chiar accelerare!
Prioritatea de dreapta se acorda �n:
a. intersectii nedirijate
b. intersectii dirijate �ntre drumurile de acelasi rang (�ntre drumurile prioritare, respectiv �ntre
drumurile secundare). Astfel, se poate spune ca, de obicei, �n intersectiile dirijate, circula�ia
este reglementata atit de indicatoare, cit �i de regula prioritatii de dreapta.
Ca regula generala vehiculele dotate cu semnale luminoase/sonore speciale de avertizare �n
functiune au prioritate �n orice situatie, iar tramvaiele care nu vireaz� la st�nga au prioritate indiferent
din ce parte vin �n intersec�iile nedirijate.
P�trunderea unui vehicul �ntr-o intersec�ie este interzis� dac� prin aceasta se produce blocarea
intersec�iei.
�n intersec�iile cu circula�ie nedirijat�, conduc�torul de vehicul este obligat s� acorde prioritate de
trecere vehiculelor care circul� pe �ine. Acestea pierd prioritatea de trecere c�nd efectueaz� virajul spre
st�nga sau c�nd semnalizarea rutier� din acea zon� stabile�te o alt� regul� de circula�ie.

������������� ���������

���������������������� 1. Tramvaiele au prioritate���� �������������2.


Vehiculul 1 are prioritate
Conduc�torii de vehicule sunt obliga�i s� acorde prioritate de trecere pietonilor afla�i pe partea carosabil�
pentru a urca �n tramvai sau dup� ce au cobor�t din acesta, dac� tramvaiul este oprit �n sta�ie f�r�
refugiu.
La ie�irea din zonele reziden�iale sau pietonale, conduc�torii de vehicule sunt obliga�i s� acorde
prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersecteaz�.
Pietonul� care traverseaz� drumul public, prin loc special amenajat, marcat �i semnalizat corespunz�tor
ori la culoarea verde a semaforului destinat lui are prioritate, atunci c�nd acesta se afl� pe sensul de
mers al vehiculului. �n lipsa unei treceri de pietoni, se considera regulamentara traversarea carosabilul la
coltul strazii, dar pietonii nu vor avea prioritate. Pietonul se considera vinovat pentru accidente care se
intimpla din vina sa.
Cazuri de pierdere a prioritatii ( 10 cazuri)
Nu are prioritate de trecere:
1. vehiculul care intra pe un drum public venind de pe un drum lateral, de categorie inferioara, inclusiv �n
cazul intersectiilor nedirijate;

2. vehiculul care intra intr-o intersectie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator
de prioritate, fata de vehiculele care circula dinspre dreapta;
Vehiculul 2 are prioritate
��� ���������
3. vehiculul care circula pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele cu semnificatia
�Cedeaza trecerea" sau �Oprire

�������������������

���������������������������� �����������������

4. vehiculul care intalneste indicatorul �Prioritate pentru circula�ia din sens invers";

������������������������������������������

��������������������������
5. vehiculul care intra intr-o intersectie cu circulatie �n sens giratoriu fata de cel care circula �n interiorul
acesteia;

��������� ��������������������������������������������

6. vehiculul care circul� �n pant� fa�� de cel care urc�, dac� pe sensul de mers al celui care urc� se
afl� un obstacol imobil. �n aceast� situa�ie manevra respectiva nu este considerat� dep�ire
7. vehiculul care se pune �n miscare sau care iese din garaj, curte, gang fata de vehiculul care circula pe
drumul public, indiferent de directia de deplasare. Se excepteaza autovehiculul din serviciile de transport
public de persoane care se pune �n miscare din statiile prevazute cu alveole; la apropierea de o statie de
troleibuz sau autobuz prevazuta cu alveola, din care conducatorul unui astfel de vehicul semnalizeaza
intentia de a iesi, conducatorul de autovehicul care circula pe banda de langa acostament sau bordura este
obligat sa reduca viteza �i, la nevoie, sa opreasca pentru a-i permite reintrarea �n trafic.
�����������������������������������������������������

8. vehiculul care executa virajul spre stanga fata de cel care circula din sens opus, inclusiv atunci cand
circula�ia �n intersectie este dirijata prin semnale luminoase; conduc�torul de vehicul care execut� un
viraj la st�nga sau la dreapta la semnalul verde al semaforului, trebuie s� acorde prioritate de trecere
pietonilor angaja�i �n traversare dac� semnalul semaforul pentru pietoni este verde

��������� ��� ������

���������������������������������������������������

9. vehiculul care efectueaza un viraj spre stanga sau spre dreapta �i se intersecteaza cu un biciclist care
circula pe o pista pentru biciclete, semnalizata ca atare.
��������������������������������������������
10. �n intersectii nedirijate, tramvaiul care efectueaza virajul spre stanga, raportat la vehiculul din fa��,
daca semnalizarea rutiera din acea zona nu stabileste o alta regula;
�n cazul reprezentat �n figura:
-T1 are prioritate fata de vehiculul 1
-T2 trebuie sa acorde prioritate vehiculului 1

Conduc�torul vehiculului al c�rui mers �nainte este obturat de un obstacol sau de prezen�a altor
participan�i la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, este obligat s� reduc� viteza �i, la nevoie, s�
opreasc� pentru a permite trecerea vehiculelor care circul� din sens opus.

Utilizarea panourilor aditionale de definire a drumului prioritar �n intersectii


���������������������������������

Primul va trece vehiculul 4, pentru ca este pe drumul


prioritar �i nu trebuie sa acorde prioritate de dreapta
1.

Al doilea va trece vehiculul 3, pentru ca este pe drum


prioritar, dar trebuie sa acorde prioritate de dreapta
vehiculului 4.

2.

Al treilea va trece vehiculul 2, pentru ca este pe drum


secundar �i nu da prioritate de dreapta. Acesta acorda
prioritate doar vehiculelor care circula pe drumul prioritar

3.

Ultimul va trece vehiculul 1, pentru ca acorda prioritate atit


vehiculelor de pe drumul prioritar, cit �i o prioritate de
dreapta vehiculului 2. �n acest caz se acorda prioritate
tuturor vehiculelor.

4.

7. Radierea din circulatie


Radierea din evidenta circulatiei a vehiculelor se face la autoritatea care a efectuat �nmatricularea �i
�nregistrarea, astfel:
a) proprietarul sau mandatarul acestuia dore�te retragerea din circula�ie a vehiculului �i face dovada
depozit�rii acestuia �ntr-un spa�iu adecvat, de�inut �n condi�iile legii;
b) proprietarul sau mandatarul acestuia face dovada dezmembr�rii vehiculului;
c) �n cazul �n care vehiculul a fost declarat ca fiind furat
d) la scoaterea definitiv� din Rom�nia a vehiculului respectiv.

8. Obligatiile �i interzicerile conducatorului de autovehicul


Conducatorul de autovehicul sau tramvai este obligat:
1. Sa opreasca� la semnalele date de:
����������� 1.1. agentii de circulatie
����������� 1.2. politistii de frontiera �n zona de competenta
����������� 1.3. agentii de cale ferata, postati la trecerile la nivel;
����������� 1.4. lucratorii de drumuri, �n zona lucrarilor pe partea carosabila;
����������� 1.5. conducatorii coloanelor de militari sau ai grupurilor organizate de pietoni;
����������� 1.6. membri patrulelor scolare de circulatie, la trecerile pentru pietoni din apropierea
scolilor.
����������� 1.7. nevazatori, dat prin ridicarea bastonului alb, atunci cand acestia traverseaza
strada.
Conduc�torul vehiculului oprit la semnalul regulamentar al poli�istului rutier sau, dup� caz, al
poli�istului de frontier� este obligat s� r�m�n� �n vehicul, cu m�inile pe volan, iar ceilal�i
pasageri s� nu deschid� portierele, respect�nd indica�iile poli�istului.

2. Titularulpermisului de conducere trebuie s� declare pierderea, furtul sau distrugerea acestui document
autorit��ii emitente, �n cel mult 48 de ore de la constatare, �i s� solicite eliberarea unui nou permis de
conducere.

3. Participan�ii la trafic sunt obliga�i s� anun�e administratorul drumului public ori cea mai apropiat�
unitate de poli�ie atunci c�nd au cuno�tin�� despre existen�a pe drum a unui obstacol sau a oric�rei
alte situa�ii periculoase pentru fluen�a �i siguran�a circula�iei. Orice persoana care este implicata sau
are cunostinta despre producerea unui accident de circulatie soldat cu moartea sau vatamarea integritatii
corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, precum �i atunci cand �n eveniment este implicat
un vehicul care transporta marfuri sau produse periculoase, este obligata sa anunte de indata politia apeland
numarul unic pentru urgente 112 �i sa transporte persoanele accidentate la cea mai apropiata unitate
sanitara, numai daca prin aceasta nu se agraveaza starea de sanatate a victimelor.
4. Conducatorii �i pasagerii autovehiculelor, care ocupa locuri prevazute prin constructie cu centuri de
siguranta, sunt obligati sa le poarte �n timpul circulatiei pe drumurile publice, atat �n localitati, cat �i �n
afara acestora. �n cazul �n care �n autovehicul exista atat locuri dotate cu centuri de siguranta, cat �i
locuri fara astfel de dispozitive, se ocupa de preferinta locurile dotate cu centurii de siguranta.� Copiii cu
varsta sub 12 ani sau cu inaltimea sub 150 cm trebuie sa poarte centuri de siguranta adaptate greutatii �i
dimensiunilor lor, iar cei cu varsta sub 3 ani se transporta numai �n dispozitive de retinere omologate. Se
excepteaza de la obligatia de a purta centura de siguranta, �n interiorul localitatilor:
a) conduc�torii de autoturisme pe timpul execut�rii manevrei de mers �napoi sau care sta�ioneaz�;
b) femeile �n stare vizibil� de graviditate;
c) conduc�torii de autoturisme care execut� servicii de transport public de persoane, �n regim de taxi,
c�nd transport� pasageri;
d) persoanele care au certificat medical �n care s� fie men�ionat� afec�iunea care contraindic�
purtarea centurii de siguran��;
e) instructorii auto pe timpul preg�tirii practice a persoanelor care �nva�� s� conduc� un
autovehicul pe drumurile publice sau examinatorul din cadrul autorit��ii competente �n timpul desf�ur�rii
probelor practice ale examenului pentru ob�inerea permisului de conducere;

5. Conducatorii �i pasagerii motocicletelor �i ciclomotoarelor sunt obligati sa poarte �n timpul circulatiei pe


drumurile publice casti de protectie omologate.
6. Copiii �n varsta de pana la 7 ani, daca sunt tinuti �n brate, precum �i cei de pana la 14 ani se
transporta numai �n atasul motocicletelor.
7. Conducatorilor de autovehicule, ciclomotoare �i tramvaie le este interzisa folosirea telefoanelor mobile
atunci cand acestia se afla �n timpul mersului, cu exceptia celor prevazute cu dispozitive de tip "maini
libere".
8. Conduc�torii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se �ndep�rteaz� de acestea, sunt
obliga�i s� ac�ioneze fr�na de ajutor, s� opreasc� func�ionarea motorului �i s� cupleze �ntr-o
treapt� de vitez� inferioar� sau �n cea de parcare dac� autovehiculul are transmisie automat�.
9. Conducatorul care stationeaza cu autovehiculul �n panta sau �n rampa, �n afara obligatiilor prevazute
anterior trebuie sa bracheze rotile spre trotuar sau spre un obstacol aflat la marginea drumului.
10. Conducatorul vehiculului implicat intr-un accident de circulatie de pe urma caruia a rezultat moartea
sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane sau �n orice alt accident de
circulatie care, prin urmari, constituie o fapta prevazuta de legea penala este obligat:
����������� 10.1. sa opreasca, sa anunte imediat politia, sa nu modifice sau sa stearga urmele
accidentului �i sa nu paraseasca locul faptei;
����������� 10.2. sa nu schimbe pozitia vehiculelor ori a obiectelor ramase la locul faptei �i care
provin din accident decat atat cat se impune pentru evitarea agravarii consecintelor accidentului;
����������� 10.3. sa transporte ranitii la cea mai apropiata unitate sanitara, �n lipsa altor mijloace
de transport, dupa care sa revina imediat la locul accidentului. Conducatorul care a transportat ranitii trebuie
sa se legitimeze �i sa comunice numarul de inmatriculare al vehiculului unitatii sanitare;
����������� 10.4. sa nu consume bauturi alcoolice, substante ori produse stupefiante sau
medicamente cu efecte similare acestora, dupa producerea evenimentului, pana la testarea concentratiei
alcoolului �n aerul expirat �i/sau recoltarea probelor biologice.
11.Conducatorii implicati �n accidente �n urma carora au rezultat numai pagube materiale �i care nu
constituie fapte prevazute de legea penala sunt obligati:
����������� 11.1. sa scoata imediat vehiculele �n afara partii carosabile ori, daca nu este posibil �i
nici nu pot sa isi continue circula�ia, sa le deplaseze cat mai aproape de bordura sau acostament,
semnalizandu-le prezenta;
����������� 11.2. sa anunte unitatea de politie competenta pe raza careia s-a produs evenimentul
�n decurs de 24 de ore, dac� nu se pot �n�elege pe cale amiabil�, situa�ie �n care trebuie s� se
prezinte la asiguratorul celui vinovat de producerea evenimentului, sau cel implicat singur �n accident nu
are asigurare facultativ� CASCO;�
����������� 11.3. sa solicite asiguratorului (unitatii de politie competente) eliberarea autorizatiei de
reparatie.
����������� 11.4. sa nu circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii
avariei.
12. Sa aiba asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de inmatriculare sau de
inregistrare �i, dupa caz, atestatul profesional, precum �i celelalte documente prevazute de legislatia �n
vigoare.
13. Sa circule numai pe sectoarele de drum pe care ii este permis accesul �i sa respecte normele referitoare
la masele totale maxime autorizate admise de autoritatea competenta pentru autovehiculele conduse.
14. Sa verifice functionarea sistemului de lumini �i semnalizare, a instalatiei de climatizare, sa mentina
permanent curate parbrizul, luneta �i geamurile laterale ale autovehiculului, precum �i placutele cu
numarul de inmatriculare sau inregistrare ale autovehiculului �i remorcii.
15. Sa aiba �n autovehicul trusa medicala de prim ajutor, triunghiuri reflectorizante �i stingator de incendiu
omologate.
16. Sa opreasca motorul �i sa semnalizeze autovehiculul imobilizat �n pasaje subterane sau tuneluri.
17. Sa aplice pe parbrizul �i pe luneta autovehiculului semnul distinctiv stabilit pentru conducatorii de
autovehicule incepatori, daca are o vechime �n conducere sub 1 an.
18.s� permit� controlul st�rii tehnice a vehiculului, precum �i al bunurilor transportate, �n condi�iile
legii;
19.s� se prezinte la verificarea medical� periodic�, potrivit legii;
Se interzice conducatorului de autovehicul sau tramvai:
1.s� conduc� un autovehicul sau tramvai cu dovada �nlocuitoare a permisului de conducere eliberat�
f�r� drept de circula�ie sau a c�rei valabilitate a expirat;
2.s� transporte �n autovehicul sau tramvai mai multe persoane dec�t num�rul de locuri stabilite �n
certificatul de �nmatriculare sau de �nregistrare;
3.s� transporte persoane �n stare de ebrietate pe motociclet� sau �n cabina ori �n caroseria
autovehiculului destinat transportului de m�rfuri;
4.s� transporte persoane �n caroseria autobasculantei, pe autocistern�, pe platform�, deasupra
�nc�rc�turii, pe p�r�ile laterale ale caroseriei, sau persoane care stau �n picioare �n caroseria
autocamionului, pe sc�ri �i �n remorc�, cu excep�ia celei special amenajate pentru transportul
persoanelor;
5.s� transporte copii �n v�rst� de p�n� la 12 ani pe scaunul din fa�� al autovehiculului, chiar dac�
sunt �inu�i �n bra�e de persoane majore; Se interzice conduc�torilor de autovehicule, precum �i
persoanelor care ocup� scaunul din fa�� s� �in� �n bra�e animale, �n timpul deplas�rii pe drumurile
publice
6.s� transporte �n �i pe autoturism obiecte a c�ror lungime sau l��ime dep�e�te, �mpreun� cu
�nc�rc�tura, dimensiunile acestuia;
7.s� deschid� u�ile autovehiculului sau tramvaiului �n timpul mersului, s� porneasc� de pe loc cu u�ile
deschise;
8.s� aib� �n timpul mersului preocup�ri de natur� a-i distrage �n mod periculos aten�ia ori s�
foloseasc� instala�ii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea �n siguran�� a lui �i a
celorlal�i participan�i la trafic;
9.s� �ntre pe drumurile modernizate cu autovehiculul care are pe ro�i sau pe caroserie noroi ce se depune
pe partea carosabil� ori din care cad sau se scurg produse, substan�e ori materiale ce pot pune �n pericol
siguran�a circula�iei;
10.s� aib� aplicate pe parbriz, lunet� sau pe geamurile laterale afi�e, reclame publicitare, �nscrisuri ori
accesorii, care restr�ng sau estompeaz� vizibilitatea conduc�torului ori a pasagerilor, at�t din interior, c�t
�i din exterior;
11.s� aib� aplicate folii sau tratamente chimice pe parbrize, lunet� ori pe geamurile laterale, care
restr�ng sau estompeaz� vizibilitatea, at�t din interior, c�t �i din exterior, cu excep�ia celor omologate
�i certificate, prin marcaj corespunz�tor, de c�tre autoritatea competent�;
12.s� aib� aplicate folii sau tratamente chimice pe dispozitivele de iluminare ori semnalizare luminoas�,
care diminueaz� eficacitatea acestora, precum �i pe pl�cu�ele cu num�rul de �nmatriculare sau de
�nregistrare, care �mpiedic� citirea num�rului de �nmatriculare sau de �nregistrare;
13.s� lase liber �n timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comand�, s� opreasc� motorul ori
s� decupleze transmisia �n timpul mersului;
14.s� foloseasc� �n mod abuziv mijloacele de avertizare sonor�;
15.s� circule cu autovehiculul cu masa total� maxim� autorizat� mai mare de 3,5 tone pe drumurile
acoperite cu z�pad�, ghea�� sau polei, f�r� a avea montate pe ro�i lan�uri sau alte echipamente
antiderapante omologate, �n perioadele �i pe drumurile stabilite prin ordin al ministrului transporturilor,
construc�iilor �i turismului;
16.s� circule av�nd montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni ori caracteristici dec�t cele
prev�zute �n certificatul de �nmatriculare sau de �nregistrare ori care prezint� t�ieturi sau rupturi ale
cordului ori sunt uzate peste limita admis�;
17.s� conduc� un autovehicul care eman� noxe peste limita legal� admis� ori al c�rui zgomot �n mers
sau sta�ionare dep�e�te pragul fonic prev�zut de lege ori care are montat pe sistemul de evacuare a
gazelor dispozitive neomologate;
18.s� circule cu autovehiculul av�nd pl�cu�ele cu numerele de �nmatriculare sau de �nregistrare,
provizorii ori pentru probe deteriorate sau neconforme cu standardul; (se retin placutele cu numerele
respective!)
19.s� s�v�r�easc� acte sau gesturi obscene, s� profereze injurii, s� adreseze expresii jignitoare ori
vulgare celorlal�i participan�i la trafic;
20.s� circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei;
21.s� arunce, pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substan�e.

22.Se interzice conduc�torului de autovehicul �i pasagerilor ca �n timpul opririi sau sta�ion�rii s�


deschid� ori s� lase deschise u�ile acestuia sau s� coboare f�r� s� se asigure c� nu creeaz� un pericol
pentru circula�ie.
Obligatiile detinatorilor de vehicule.
Detinatorii de vehicule sunt obligati :
a)s� declare autorit��ii emitente pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de �nmatriculare, �n cel
mult 48 de ore de la constatare;
b)s� depun� imediat la autoritatea emitent� originalul certificatului de �nmatriculare, dac�, dup�
ob�inerea duplicatului, a reintrat �n posesia acestuia.
c) Proprietarul sau de�in�torul unui vehicul este obligat s� comunice poli�iei rutiere, la cererea acesteia
�i �n termenul solicitat, identitatea persoanei c�reia i-a �ncredin�at vehiculul pentru a fi condus pe
drumurile publice

De�in�torii de vehicule pot monta pe acestea sisteme sonore antifurt. Durata semnalului emis de sistemul
prev�zut la alin. (1) nu trebuie s� fie mai mare de un minut, iar intensitatea acestuia nu trebuie s�
dep�easc� pragul fonic prev�zut �n reglement�rile legale �n vigoare. Se interzice montarea pe vehicule
a sistemelor sonore antifurt care se declan�eaz� la trecerea, �n imediata apropiere, a altui vehicul.

S-ar putea să vă placă și