Sunteți pe pagina 1din 2

Am putea spune că prima poveste de dragoste este cea dintre omul de neanderthal și homo sapiens.

Arheologii au căutat dovezi ale iubirii în situri arheologice.

Gândiți-vă așa, după ce crăpăm toți, și se pune un strat de vreo 5 metri de pământ peste rămășițele
noastre, ce o să poată deduce ăia care ne dezgroapă peste 50 de mii de ani, o să-și dea seama cine cu
cine era combinat? Cât de tare se certau cuplurile? Cine iubea, cine înșela? Și tot așa?

Se pare că da, cel puțin eu am rămas cu gura căscată la cât poate deduce un arheolog analizând o
grămadă de oase.

După cum am spus prima poveste de dragoste este cea dintre neanderthal și homo sapiens.

Până la neanderthalieni oamenii nu se iubeau, doar se reproduceau, ca oile, fără prea multe sentimente.

Există o teorie care zice că la întâlnirea dintre neanderthalieni și sapieni, pentru prima dată, omul a fost
nevoit să se întrebe cine e el, și cine e celălalt, dacă în drum spre școală ai da peste o altă specie de
oameni, stând în autobuz lângă tine, ar fi ca și cum ai da peste niște extratereștrii, deodată ți-ai da
seama că nu suntem singuri inteligenți, că nu suntem speciali, că poate chiar nici nu suntem foarte
interesanți.

Dacă neanderthalienii nu ar fi dispărut, viața astăzi ar fi fost foarte diferită. Teoria asta spune că șocul
întălnirii a fost așa de mare, că oamenii s-au îndrăgostit pentru prima oară. Chiar și cu neanderthalienii
dispăruți, simplul fapt că știm că au existat și altfel de oameni, inteligenți, asemănători cu noi dar diferiți,
e suficient să te pună să-ți reevaluezi puțin poziția privilegiată din lanțul trofic.

Tabloul dintre întâlnirea dintre neanderthalieni și sapiens a fost mult mai clar atunci când s-au făcut
progrese uimitoare, adevăratul proges a fost făcut în 1997, când a fost pentru prima dată extras ADN de
neanderthalian. Și în ultimii 10 ani, au reușit să obțină tot genomul.

Și s-a demonstrat că oamenii moderni, au în ADN-ul lor, ceva ADN neanderthalien, Europenii și Asiatici,
vreo 2-4%.

Întrebarea e: Ce caută genele astea în noi?

Citat: „De curând s-a identificat, din oasele de neanderthalieni descoperite arheologic în peștera
Sindron, din Spania, secvența cromozomului Y, cel al cărui prezență determină sexul masculin al
copilului, și care la fete e prin definiție absent. S-a verificat apoi repede în genomul nostru. Rezultat:
cromozomul Y al homo spaniens nu provine de la neandertalieni, Se pare că mutațiile din secvența
neandertaliană pot duce la pierderea de către o mamă sapiens a fătului masculin conceput cu un
neandertalian, Chiar dacă asta nu se întâmplă de fiecare dată, un asemenea cromozom problematic va fi
tot mai greu de transmis unei noi generații și după suficient de mult egenerații va fi până la urmă
eliminat”

Adică, femeia nu prea putea face un băiat cu ăla mare, în schimb erau fete foarte băiețoase, ce te făceau
la scanderberg.

Se presupune că au existat undeva între 50 și 5 mii de oameni hibrizi din care ne tragem noi părticica de
neandertalieni, pare puțin, dar pe vremea aia și populația era mult mai mică.
Altă concluzie putem trage, este că sapiens și neandertalienii au trăit de la egal la egal, tolerându-se sau
chiar având relații de prietenie.

Evident, tot ce vă spun eu aici e mai mult sau mai puțin speculație.

La fel de interesant mi se pare și felul în care reușesc arheologii să găsească dovezile astea, un exemplu
ar fi polenul din pământ, descoperit de arheologi într-un mormânt de neanderthali, care a arătat că
aceștia erau îngropați într-un mormânt de flori.

Uite ceva și mai interesant, pe vremea aia, o activitate esențială pentru supraviețuirea era cioplirea, așa
făceai unelte, și tot așa făceai și arme, ciopleai în jurul focului, și unde găsești urme de foc găsești și
rămășite ale cioplirii, urmele astea au fost analizate, acum câțiva ani niște oameni s-au pus și ei pe
cioplit, ca să reproducă ce-au găsit lângă foc.

Concluzia? Se cioplea și cu stânga și cu dreapta, adică neanderthalienii erau fie stângaci fie dreptaci.

Contează, pentru că preferința pentru mână presupune și o anumită asimetrie funcțională între emisfere
cerebrale. La majoritatea oamenilor, emisfera cerebrală responsabilă de mâna dominantă e cea
responsabilă și de limbaj. Ca să poți vorbi, trebuie să ai un fel de asimetrie a creierului.

Concluzia? Nu putem spune cu siguranță că neanderthalienii vorbeau, dar știm că aveau tot ce le trebuia
ca să poată face asta.

Mai mult, în ADN-ul neanderthalian s-a descoperit gena FOX V2, numită și gena vorbirii, care controlează
mișcorile limbii și ale vorbirii, cimpanzeii nu o au. Pe lângă asta dacă nu puteau vorbi, ar fi fost mai greu
să interacționeze cu homo sapiens.

Acum putem spune cu mai multă siguranță că neanderthalienii puteau să vorbească, adică erau
inteligenți, vorbeau și erau mai puternici decât noi.

În acest condiții, întrebarea este de ce au dispărut?

Vă răspund foarte pe scurt: consumau mai multe calorii, trăiau în grupuri mici, și nu foloseau câini sau
lupi

Și acum, la final vă las cu o ultimă ipoteză.

În 2017, cercetătorii au studiat tartrul unui neanderthalian dintr-o peșteră, așa au găsit o anumită
bacterie transmisă prin salivă.

Cum a ajuns bacteria asta pe dinții mai multor indivizi?

O concluzie ar fi că neanderthalienii se sărutau.

S-ar putea să vă placă și