1.

titlul lucrarii de disertatie: candidatul va enunta titlul lucrarii de licenta/disertatie, desi membrii comisiei
sunt, desigur, la curent cu acest lucru;

2. obiectivul lucrarii: candidatul va prezenta obiectivul (scopul) pe care si l-a propus in elaborarea lucrarii de
disertatie. Aceasta prezentare trebuie sa fie cat mai concisa si mai clar exprimata, daca se poate intr-o
singura fraza;

3. modalitatea in care a fost realizat obiectivul lucrarii: se va prezenta maniera de analiza, cercetare sau
documentare in care candidatul a realizat obiectivul lucrarii (prin documentare livresca, prin studii de caz,
prin analize empirice, prin analize comparative, prin modelare matematica, prin analize de tip statistic, etc.);

4. structura lucrarii de disertatie: desi este un punct cumva redundant in economia prezentarii lucrarii, el
poate fi util deoarece arata faptul ca absolventul are clar in minte continutul lucrarii precum si ordonarea
logica a intregului demers de cercetare. Daca, insa, comisia nu solicita renuntarea la acest punct, el trebuie
redus la esenta: se vor enumera practic obiectivele specifice (subobiectivele) pe capitole, fiecare cu cate un
foarte scurt comentariu privind modalitatea de realizare;

5. principalele probleme (obstacole) de natura metodologica, stiintifica, organizatorica, etc. care au trebuit
invinse pentru a realiza obiectivul lucrarii (daca este cazul): candidatul va prezenta pe scurt cele mai
importante probleme care au trebuit invinse, cum ar fi: asigurarea comparabilitatii preturilor, asigurarea unor
transformari metodologice, lipsa unor serii statistice suficient de lungi, absenta sau incompletitudinea unor
date s.a.m.d.;

6. principalele concluzii desprinse din realizarea cercetarii: candidatul va enumera (fara a intra in amanunte)
cele mai importante rezultate (concluzii) desprinse din analiza efectuata. Este bine ca aceste concluzii sa fie
prezentate in mod sistematic si anume: a) concluzii de natura teoretica si metodologica; b) concluzii de
natura empirica; c) concluzii de natura propunerilor de perfectionare/schimbare; d) concluzii de natura
continuarii cercetarii intreprinse.
Obiectivul lucrarii :
Am ales a aborda acest subiect , deoarece incidenţa procentuală a accidentelor de circulaţie grave a crescut
in ultimii ani , iar activitatea desfasurata de catre expertii criminalisti in cadrul expertizei reprezinta un
element cheie in stabilirea unor elemente care au avut un rol determinant in producerea unui accident de
circulatie , acest aspect determinandu-ma a aprofunda materia expertizei criminalistice , tehnice-auto si in
cazul existentei victimelor a expertizei medico-legale .

Din nefericire , de nenumarate ori , in urma expertizelor efectuate se constata cauzele accidentelor de
circulatie , insa fara a se lua masuri de prevenire a acestora , printr-o informare corecta sau prin aplicarea de
sanctiuni drastice pentru infractiunile savarsite in trafic . De asemenea , asistam deseori la inxistenta tragerii
la raspundere penala a faptuitorilor , atunci cand in urma unui accident de circulatie in urma clarificarii
diferitelor imprejurari ale accidentului in scopul realizarii procesului penal , se observa o incorecta incadrare
juridica a faptelor savarsite .

Modalitatea prin care a fost realizata lucrarea: prin studii aprofundate ale lucrarilor de specialitate ,
culegerii de informatii ale expertilor in domeniu .

Structura lucrarii :
In capitolul 1 al lucrarii s-a analizat notiunea de proba si mijloc de proba , etimologia si definitia acestor
termeni , precum si importanta deosebita in solutionarea cauzelor penale , analizandu-se caracterul si
clasificarea mijloacelor de proba .
Mai departe , s-au prezentat notiuni generale despre expertiza , atingandu-se subiecte precum : obiectul,
importanta , si valoarea probanta a expertizei , dar si clasificarea acestora .
Un alt subcapitol este reprezentat de notiunea accidentului de circulatie , acest prim capitol incheindu-se
cu cauzele accidentelor de circulatie –incluzand cei 3 factori determinanti ai accidentelor de circulatie .

Capitolul II al lucrarii cuprinde notiuni despre expertiza criminalistica a accidentelor , precum si descrierea
detaliata a provenientei urmelor prezente in urma unui accident , precum si etapele examinarii detaliate a
acestora .

Capitolul III cuprinde notiuni despre expertiza tehnica-auto in accidentele de circulatie , notiuni precum:
tematica , obiectivele . raportul de expertiza tehnica , si suplimentul de expertiza , contraexpertiza.

In cadrul capitolului IV am cuprins expertiza medico-legala , incluzand obiectul acestui tip de expertiza ,
precum si mecanismul de producere a leziunilor – al pietonilor si al persoanelor din autovehicul , dar si
determinarea alcolemiei si a starii de oboseala a conducatorului auto .

Concluzii – materia expertizei accidentelor de circulatie este extrem de importanta in stabilirea cauzelor
accidentelor de circulatie , cele 3 tipuri de expertize au un rol bine stabilit in aflarea detaliilor de natura
criminalistica, tehnica ori medicala producerii accidentelor auto .
http://www.scribd.com/doc/44514703/Cantarile-Sfintei-Liturghii-Notatie-Lineara-Si-Psaltica#archive