BUCUREŞTI

- 2019 -
 România s-a implicat în procesul de elaborare a Strategiei și, de asemenea, în
procesul de implementare, contribuțiile naționale fiind construite pe baza intereselor
precum și a expertizei semnificative deținute, legate în principal de regiunea Mării Negre și
de Vecinătatea Estică.” Politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene
(PSAC) stabilește cadrul pentru structurile politice și militare, precum și pentru misiunile
și operațiunile militare și civile ale UE în străinătate.”1
Parlamentul European organizează periodic deliberări, audieri și ateliere consacrate
unor teme, inclusiv: misiunile civile și militare ale PSAC, crizele internaționale cu
implicații în domeniul securității și apărării, cadre multilaterale pentru probleme legate de
securitate, controlul armamentelor și neproliferare, combaterea terorismului și a crimei
organizate, bunele practici pentru creșterea eficienței securității și apărării, precum și
evoluțiile juridice și instituționale ale UE în aceste domenii.
România se numără constant printre principalii contributori cu experți la misiunile
civile de gestionare a crizelor desfăşurate de UE: EUMM Georgia, EUAM Ucraina,
EUPOL COPPS, EUCAP Sahel Mali, EUCAP Sahel Niger, EUBAM Libia şi EUCAP
Somalia, precum și EUBAM R. Moldova şi Ucraina, lansată sub egida Comisiei Europene.
Totodată, România contribuie la operațiile militare ale UE (EUFOR Althea în Bosnia şi
Herţegovina, EUTM Mali, EUTM Somalia, EUTM RCA – Republica Centrafricană,
EUNAVFOR Atalanta şi EUNAVFOR MED Sofia). Pregătirea forţelor armate, reforma
sectorului de securitate, combaterea pirateriei, monitorizarea implementării acordurilor de
pace, asistenţa la frontieră, constituie domenii în care România a participat cu expertiză
naţională, în contextul misiunilor şi operaţiilor derulate de UE.
Misiunile civile şi operaţiile militare desfășurate la nivelul PSAC sunt deosebit de
importante în contextul demersurilor UE de promovare a statului de drept funcţional, a
respectării drepturilor omului şi bunei guvernări, precum şi în alte domenii conexe, precum
reforma sectorului civil de securitate sau dezvoltarea capacităţilor instituţionale regionale şi
locale, toate acestea având incidenţă directă asupra stabilităţii şi securităţii internaţionale.2

1
www.europarl.europa.eu
2
www.mae.ro

2
Prezentare generală a misiuniilor și operațiunilor actuale ale UE

3
CAPITOLUL I
UNIUNEA EUROPEANĂ ÎN PENINSULA BALCANICĂ

1.0. Contextul de insecuritate Kosovo

''Kosovo could be our military euro, creating a political and defense identity
for the European Union in the same way as the euro is the expression of
economic and financial integration” Ulrich Beck (1999)3
Pentru stabilizarea situaţiei conflictuale şi a evenimentelor dramatice care au apărut
în procesul scindării fostului spaţiu iugoslav, a fost adoptată Rezoluţia 1244 a
Consiliului de Securitate al ONU prin care, a fost instituită, la 10 iunie 1999, misiunea
internaţională de menţinerea păcii din Kosovo (UNMIK).

Spaţiul Kosovo a reprezentat un teritoriu tensionat deoarece conflictele izbucnite în 2004

sunt descrise ca fiind cel mai violent incident de la sfârșitul Răaboiului din Kosovo.
Conflictele interetnice au pornit de la un zvon conform căruia 3 copii albanezi au
fost înecați de către sârbi, fapt ce a dus la atacarea comunităților sârbe de către 50000 de
albanezi.
Neînţelegerile la nivel social au dus la decesul a 19 persoane, 11 albanezi și 8 sârbi,
câteva sute de răniți, 4000 de sârbi obligați să-și părăsească locuințele. 800 de case și 35 de
biserici ortodoxe au fost vandalizate, distruse sau profanate.
Pe 16 martie, trei copii albanezi s-au înecat în râul Ibar din satul Čabar, în
apropierea comunității sârbe Zubin Potok. Alți trei au supraviețuit. S-a speculat că aceștia
au fost fugăriți către râul Ibar de sârbi ca răzbunare pentru împușcarea lui Ivić, din ziua
precedentă, însă această afirmație nu a fost dovedită.Ancheta efectuată de poliția UNMIK a
stabilit că acuzațiile albanezilor au fost false iar un purtător de cuvânt al poliției
internaționale a declarat că „băieții care au supraviețuit în urma tragediei erau foarte presați
de presa albaneză și politicieni să-i acuze pe sârbii din satul vecin”.
În următoarea zi, mii de albanezi kosovari s-au adunat la capătul de sud al podului
din Kosovska Mitrovica, care desparte comunitatea sârbă de cea albaneză, protestând
pentru decesul băieților. Sârbii s-au strâns la capătul nordic al podului pentru a opri trecerea
albanezilor. Trupele KFOR au blocat podul folosind gaze lacrimogene, gloanțe de cauciuc
3
Transatlantic Security Paper N.3 June 2011 David Cadier

4
și grenade paralizante pentru a despărți cele două tabere. Cu toate acestea, s-au deschis
focuri de armă în ambele tabere cu mitraliere, pistoale și grenade, omorând cel puțin șase
persoane (patru albanezi și doi sârbi) și rănind peste 300, iar unsprezece soldați pentru
menținerea păcii au fost răniți, doi dintre aceștia fiind în situație gravă.
Violențele au continuat pe 18 martie cu numeroase manifestații în mai multe
localități din Kosovo, în special în Čaglavica și de asemenea în Kosovska
Mitrovica, Lipljan , Obilić și Priștina. În urma violențelor, 19 de persoane au murit iar alte
câteva sute au fost rănite, inclusiv 61 de polițiști și 55 de soldați pentru menținerea păcii.
Purtătorul de cuvânt al ONU, Isabella Karlowitz, susținea că 800 de case și 35 de biserici
au fost distruse. De asemenea, s-a raportat că aproximativ 4.000 de persoane au rămas fără
case. 4
Violențele s-au răspândit rapid în diferite părți din Kosovo, iar comunitățile sârbe și
monumentele religioase și culturale au fost atacate de mulțimile de albanezi. Deși trupele
KFOR protejau o parte dintre acestea, nu au reușit să împiedice violențele.5

1.1 EULEX Kosovo a fost lansat în 2008 ca cea mai mare misiune civilă în cadrul
Politicii comune de Securitate și Apărare a Uniunii Europene. Obiectivul general al
misiunii EULEX este de a asista autoritățile din Kosovo în instituirea unor instituții de stat
de drept durabile și independente. Mandatul actual al misiunii a fost lansat până la 14 iunie
2020, în baza deciziei Consiliului PESC 2018/856. EULEX lucrează în cadrul Rezoluției
1244 a Consiliului de Securitate al ONU.6
Misiunea EULEX sprijină instituțiile statului de drept din Kosovo în creșterea
eficacității, durabilității, multi-etnicității și responsabilității, fără interferențe politice și în
deplină conformitate cu cele mai bune practici ale UE. În cadrul mandatului său actual,
misiunea întreprinde activități de monitorizare și are funcții executive limitate. Misiunea
continuă să susțină Camerele Specializate și Procuratura Specială în conformitate cu
legislația din Kosovo.
Funcțiile operaționale sunt întreprinse de Pilonul operațiunilor misiunii, care are o
capacitate reziduală limitată ca al doilea responsabil de securitate și oferă sprijin continuu

4
Doug Bandow (20 iulie 2006). „Blind Eyes Over Kosovo”. The American Spectator
5
„NATO chief vows to stop violence in Kosovo”. Xinhua News Agency.
6
www.eulex-kosovo.eu

5
privind capacitatea de control al mulțimii poliției din Kosovo și de combatere a revoltelor.
Misiunea continuă să-și gestioneze programul de protecție a martorilor și oferă asistență
Camerei Specializate și Procuraturii Specializate cu sprijin logistic și operațional în
conformitate cu legislația din Kosovo.

1.2. Harta misiunii UE în Kosovo

Harta reprezintă statul Kosovo și cele 3 mari zone în care Uniunea Europeana acționează,
anume Prizren, Pristina( capitata statului ) și Mitrovca. Poziționarea orașelor Mitrovca si
Prizren, din punct de vedere geografic pot aduce complicații în colaborarea Uniunii
Europene cu statul Kosovo din cauza influențelor din sud(Albania) si nord-est(Serbia).

6
CAPITOLUL AL II-LEA
PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA GESTIONAREA MISIUNII EULEX

Pentru stabilizarea situaţiei conflictuale şi a evenimentelor dramatice care au apărut

în procesul scindării fostului spaţiu iugoslav, a fost adoptată Rezoluţia 1244 a Consiliului
de Securitate al ONU prin care, a fost instituită, la 10 iunie 1999, misiunea internaţională de
menţinerea păcii din Kosovo (UNMIK). Această misiune de mare complexitate, a fost
concepută să includă şi o componentă de poliţie civilă.
România a fost printre primele ţări care a răspuns apelului ONU de a trimite poliţişti
în provincia Kosovo, participând cu efective ale Ministerului Administraţiei şi Internelor
încă din 10 august 1999. Dacă la început poliţia internaţională, avea ca principală sarcină
preluarea tuturor atribuţiunilor specifice unei asemenea instituţii care acţionează într-un stat
de drept, în decursul celor 10 ani de existenţă şi funcţionare, atribuţiile sale s-au nuanţat şi
au cunoscut transformări.
Astfel, direcţiile de acţiune ale comunităţii internaţionale s-au îndreptat spre
înfiinţarea Serviciul de Poliţie din Kosovo – KPS şi în instruirea şi pregătirea personalului
acestuia în vederea preluării sarcinilor de menţinere a ordinii publice. După modelul folosit
în Bosnia şi Herţegovina, Uniunea Europeană a preluat coordonarea eforturilor
internaţionale din Kosovo aflat sub rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU 1244/1999.
Tranziţia către o nouă misiune a Uniunii Europene a fost asigurată prin înfiinţarea, în luna
ianuarie 2007, a EUPT (Misiunea UE de Planificare), la care Poliţia Română a participat
încă de la început.7
Operaţionalizarea EULEX, proces complementar cu reducerea UNMIK, a fost
realizată în luna decembrie a anului 2008 prin transferul personalului internaţional sub
autoritatea misiunii Uniunii Europene. În vederea respectării angajamentelor internaţionale
şi din considerente legate de strategia naţională de securitate din regiune, România şi-a
asumat participarea la misiunea EULEX cu un număr de 60 de poliţişti şi 120 jandarmi.
Situaţia din teatrul de operaţii este una delicată, datorită tensiunilor dintre populaţia sârbă şi
cea albaneză, a declaraţiei unilaterale de independenţă precum şi a poziţionării Kosovo sub
Rezoluţia ONU 1244/1999 pe ruta balcanică a drogurilor.

7
www.politiaromana.ro

7
Poliţiştii români prezenţi în teatrul de operaţii ajută la îndeplinirea mandatului EULEX,
fiind angrenaţi în proiectele misiunii, activitatea lor profesională fiind recunoscută şi
apreciată în numeroase rânduri pe plan internaţional.8

8
www.politiaromana.ro

8
 CONCLUZII
La finalul celor zece ani de mandat, Misiunea Uniunii Europene de sprijinire a
supremaţiei legii în Kosovo (EULEX, European Union Rule of Law Mission in Kosovo)
este celebrată în discursuri oficiale, dar criticată de stradă, îndreptându-se spre un bilanţ
critic.
Cu ajutorul a sute de milioane de euro cheltuite în decurs de un deceniu, cu sute de
magistraţi şi poliţişti trimişi pentru a elucida cele mai grave crime comise în timpul şi după
războiul între gherila kosovară albaneză şi forţele sârbe (1998-1999), EULEX avea mandat
să combată corupţia şi să construiască un raport de încredere între kosovari şi sistemul lor
penal.
Dar după un deceniu, Kosovo se situează pe locul 85 în clasamentul corupţiei al
Transparency International, înaintea Albaniei, dar în urma Serbiei. 'Corupţia este larg
răspândită şi rămâne un motiv de îngrijorare' în acest teritoriu cu 1,8 milioane de locuitori,
menţionează Comisia Europeană în ultimul său raport.
Comunitatea internațională a fost luată prin surprindere datorită creșterii bruște a
violențelor. De la sfârșitul anului 1999, regiunea din Kosovo a fost liniștitoare deși au avut
loc mici ciocniri în ultimii cinci ani și o tensiune continuă între sârbi și
albanezi. Reprezentanții comunității internaționale au stabilit la acea vreme că „violența
motivată etnic împotriva sârbilor din Kosovo a fost planificată și bine orchestrată.”9

9
„Eighth anniversary of anti-Serb violence in Kosovo”. B92

9
 BIBLIOGRAFIE
Lucrări de autori români şi străini

1. Bouckaert, Peter (2004). Failure to protect: anti-minority violence in Kosovo

2. Ostojić, Mladen (2014). Between Justice and Stability: The Politics of War Crimes
Prosecutions in Post-Milošević Serbia
3. Warrander, Gail; Knaus, Verena (noiembrie 2007). Kosovo
Documente oficiale

1. Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene, 2016.

2. Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU, nr. 713.
3. Transatlantic Security Paper N.3 June 2011 David Cadier

Resurse Internet

1. www.linguee.com
2. www.europa.eu
3. www.eulex-kosovo.eu
4. www.mae.ro
5. www.consilium.europa.eu
6. www.css.ethz.ch
7. www.politiaromana.ro
8. www.europarl.europa.eu

10