"De‑a lungul orele şi zilelor tale pe Pământ nu uita să acţionezi fără încetare pentru fericirea

tuturor. Totuşi, pentru ca iluzia să nu te împingă la a fi cuprins de dezamăgire sau de

singurătate, ajută‑i pe toţi fără deosebire, cultivând mai presus de toate gloria de a fi de folos."

Izvorul cel veșnic viu, Chico Xavier

În paginile sale, această remarcabilă carte pune bazele Spiritismului creștin și tratează, printre
multe alte subiecte importante, legile adorării, munca în societate, progresul, egalitatea,
libertatea, justiția, iubirea, caritatea și perfecțiunea morală, precum și speranța și consolarea.
Comunicarea dintre lumea spiritului și lumea fizică este în firea lucrurilor, și nu implică nimic
supranatural; de aceea, găsim indicii cu privire la aceasta la toate popoarele și în toate epocile;
în prezent, este un fenomen generalizat și evident pentru toată lumea.
Știm că educația cu bățul nu elevează caracterul și că discuția filosofică nu are nimic de-a face
cu caritatea și justiția. Cu tot respectul pentru filosofia care pune întrebări și pentru știința care
aduce răspunsuri, vom recunoaște întotdeauna în Spiritismul creștin Evanghelia Domnului,
reînviată și activă, venită spre a instaura cu ajutorul lui Iisus religia cosmică a Iubirii universale și
a Înțelepciunii dumnezeiești pe Pământ.

Mesaje dictate de spiritul Emmanuel

Fenomenul Spiritismului a fost dintotdeauna prezent în lume, în toate evenimentele care au

determinat evoluţia omenirii.
De la începutul a fost marcat cu pecetea religiei, de care nu putea face abstracţie, deoarece
Spiritismul este întemeiat pe fundamentul religiei: Dumnezeu, suflet, legea dumnezeiască a
cauzei și a efectului corespondent în ce privește faptele, gândurile și intențiile ființelor umane.
Acceptăm pe de‑a‑ntregul bazele ştiinţifice şi filosofice pe care se sprijină doctrina spiritistă,
care ne oferă ocazia de a atinge o „credinţă chibzuită, capabilă să se măsoare cu raţiunea“; cu
toate acestea, bazându‑ne pe aceste principii, nădăjduim să restabilim doctrina noastră la
condiția ei de creștinism autentic, care conduce la desăvârșirea sufletelor şi reînnoieşte viaţa pe
Pământ, aducând victoria Binelui infinit sub egida lui Hristos, Învăţătorul şi Domnul nostru
Ceresc.
Apostolul Codificării nu era străin de caracterul elevat al principiilor pe care le‑a compilat. De la
bun început a fost preocupat de imperativele morale ascunse în Vestea cea Bună şi a evidenţiat
faptul că efectele Spiritismului creștin se rezumă la îmbunătățirea condiţiei omului şi, prin
urmare, la a‑i diminua nefericirea prin practica moralei evanghelice în forma cea mai pură.
Ştim că educația cu băţul nu elevează caracterul şi că discuţia filosofică nu are nimic de‑a face
cu caritatea şi justiţia. Cu tot respectul pentru filosofia care pune întrebări şi pentru ştiinţa care
aduce răspunsuri, vom recunoaşte întotdeauna în Spiritismul creștin Evanghelia Domnului
Dumnezeu, reînviată şi activă, venită spre a instaura cu ajutorul Domnului nostru Iisus Hristos
religia cosmică a Iubirii universale şi a Înţelepciunii dumnezeieşti pe Pământ.
Milioane de spirite dezîncarnate, cu niveluri de inteligenţă foarte diversificate, populează lumile
şi solicită, la fel ca cei încarnaţi, concursul educaţiei.
Nu îi putem urma pe cei care fac din doctrina noastră mântuitoare o simplă tribună sau un teren
de vânătoare pentru a demonstra supravieţuirea spiritului cu unicul scop de a realiza turniruri
literare sau îndelungi conversaţii triviale şi anecdote de salon, fără vreo consecinţă spirituală
pentru calea ce le‑a fost trasată.
Prin urmare, să studiem lecţiile Învăţătorului Ceresc şi să învăţăm să le punem în practică în
viaţa de zi cu zi.
Moartea ne va reuni pentru a ne ajuta să înţelegem viaţa adevărată... Ştiind că justiţia ne va
judeca după lucrarea îndeplinită, să îmbrăţişăm Codificarea lui Allan Kardec, mergând înainte
cu Domnul nostru Iisus Hristos şi întru Domnul nostru Iisus Hristos.
EMMANUEL
Pedro Leopoldo, 11 februarie 1956

https://edituraganesha.ro/chico-xavier/491-izvorul-cel-vesnic-viu.html

Ora de Învățătură Dumnezeiască

„Înţelege cele ce‑ţi grăiesc, căci Domnul Dumnezeu îţi va da pricepere în toate.“
Pavel (2 Timotei 2:7)

Când sosește ora adevărului nu ezita să meditezi asupra luminii pe care o primeşti.
Cel ce‑ş i întoarce privirea spre cer fără a‑l contempla nu vede stelele, iar cel care aude o
simfonie fără a‑ş i deschide sufletul nu percepe notele dumnezeieşti.
În van vei asculta cuvântul inspirat al predicatorilor înfocaţi, dacă nu‑ţi deschizi inima pentru ca
simţirea ta să se cufunde în binecuvântatul său înţeles.
Numeroşi adepţi ai Evangheliei se plâng de neputinţa de a ţine minte învăţăturile Veștii celei
Bune. Pentru că nu acordă o mai mare atenţie lecţiei pe care o ascultă şi se lasă mereu distraşi
ei spun că nu sunt în măsură să înţeleagă noile revelaţii.
Dacă o încăpere se află în întuneric, va trebui să deschidem obloanele pentru ca soarele să o
poată vizita.
Prin urmare, să ne sporim strădaniile în faţa frumuseţii lecţiei, iar lecţia ne va răspunde prin
harurile sale.
Comentariul apostolului gentililor* este limpede:
„Înţelege cele ce‑ţi grăiesc, căci Domnul Dumnezeu îţi va da pricepere în toate.“
A înţelege înseamnă: a examina, a considera, a reflecta şi a aprecia.
Să fim convinşi de faptul că, respectând regulile codului vieţii eterne, Dumnezeu ne va acorda
înţelegerea Sa spre a ne răsplăti bunăvoinţa.
___
* În acest context, termenul gentilii se referă la denumirea dată de creștini popoarelor
necreștine; în acest sens Pavel (care este numit Apostolul gentililor) include toate popoarele și
neamurile cărora le poate aduce învățătura vie a lui Hristos.

Cum să acţionăm în mod dumnezeiesc

„Să aveţi în voi gândul acesta care era şi în
Domnul nostru Iisus Hristos.“
Pavel (Filipeni 2:5)
Toată lumea face ceva în viaţă, dar puţini sunt cei care nu se reîntorc în trup pentru a desface
ceea ce au făcut.
Chiar şi creatura cea mai leneşă, care şi‑a risipit viaţa în inutilitate şi trândăveală, este
constrânsă să revină la luptă pentru a desface inerţia țesută în jurul său.
Doar cel inspirat de modelul Domnului nostru Iisus Hristos pentru a crea binele acţionează fără
a mai fi nevoie să repare sau să îndrepte ceva.
A face ceva după modelul lui Hristos înseamnă a face întotdeauna ceea ce este cel mai bine
pentru noi toţi:
Fără a aştepta ceva în schimb.
Fără pretenţii.
Fără a ne făli.
Fără a ne arăta superioritatea.
Fără a spera vreun semn de recunoaştere.
Fără a ne nelinişti.
La fiecare pas al Său Îl vedem pe Învăţător acţionând mereu pentru binele celuilalt şi al
colectivităţii, fără vreo constrângere.
De la tâmplăria din Nazaret până la crucea din
Ierusalim, El a făcut binele, fără vreo altă bucurie în afară de împlinirea Voii Tatălui.
A apreciat pomana văduvei şi a lăudat averea lui
Zaheu cu aceeaşi seninătate.
Plin de iubire, a stat de vorbă cu copiii şi a înmulţit pâinea pentru mii de oameni, fără a şovăi.
L‑a înviat pe Lazăr din mormânt şi a mers spre închisoare, atenţia fiindu‑I îndreptată spre
semnele cerești.
De‑a lungul orele şi zilelor tale pe Pământ nu uita să acţionezi fără încetare pentru fericirea
tuturor. Totuşi, pentru ca iluzia să nu te împingă la a fi cuprins de dezamăgire sau de
singurătate, ajută‑i pe toţi fără deosebire, cultivând mai presus de toate gloria de a fi de folos,
astfel încât „să avem în noi gândul acesta care era şi în Domnul nostru Iisus Hristos“.