Exerciti Consiliere

LIFE SMART
MODULE
1. Introducere
2. Abilităţi de comunicare
3. Autoaprecierea
4. Obţinerea sprijinului
5. Gestionarea banilor
6. Managementul stresului
7. Gestionarea timpului
8. Luarea deciziilor
9. Controlul furiei
10. Încheiere
Life Smart este un pachet de activităţi destinate să ajute formabilii să dobândească

abilităţile de viaţă necesare obţinerii eficienţei la şcoală sau la locul de muncă. Activităţile
sunt destinate, de asemenea acelor adulţi care trec printr-o perioadă dificilă a existenţei lor
profesionale sau şcolare şi care au dificultăţi de reîncadrare sau reorientare profesională.
Life Smart oferă acele abilităţi de viaţă care stau la baza schimbărilor pozitive în propria
persoană.
Ordinea parcurgerii modulelor nu este obligatorie, cu excepţia începutului şi sfârşitului. Se

recomandă ca formatorul să determine nevoile presante ale grupului şi să înceapă cu
modulele care răspund acestora. Nu e obligatoriu să fie parcurse toate modulele.
Fiecare modul constă din câteva exerciţii destinate lucrului în grup sau individual. Pentru
lucrul în grup întregul pachet Life Smart se parcurge în aproximativ 2 săptămâni (6 ore pe
zi). Grupul trebuie să aibă 12-18 participanţi.
1. INTRODUCERE
Activitate
Gestionarea programului
Obiectiv
Informarea participanţilor asupra regulilor de bază ale sesiunilor (program, pauze etc.);
cunoaşterea reciprocă.
Activitate
Să începem să ne cunoaştem!
Obiectiv
Participanţii încep să se cunoască unii pe alţii.
Desfăşurarea activităţii
 Se grupează participanţii în perechi şi li se spune că au la dispoziţie câte 5 minute

pentru a afla cât mai multe lucruri unul despre celălalt.
 Pe o foaie de hârtie se notează următoarele întrebări: Care este serviciul ideal pentru
tine? Ce te indispune cel mai mult? Ce ai face dacă ai câştiga 100 milioane lei?
 Se lasă timp suficient pentru cunoaşterea reciprocă. Fiecare partener trebuie să
obţină de la celălalt răspunsurile la întrebările de mai sus.
 După ce formabilii s-au cunoscut suficient, fiecare îl va prezenta pe celălalt
grupului, povestind ce a aflat de spre partener.
Activitate
Ce aveţi în comun?
Obiectiv
Formarea unor microgrupuri coezive, prin punerea participanţilor în situaţia de a identifica

ceea ce au în comun.
2
 Se împarte grupul în microgrupuri formate din 4-5 participanţi. Fiecărui participant

i se dă o foaie de hârtie şi un creion.
 În microgrupuri, fiecare participant va nota pe o foaie de hârtie ce lucruri comune
are cu ceilalţi.
 Fiecare microgrup prezintă lista în faţa grupului.
 Li se explică participanţilor că deşi sunt persoane diferite, au multe lucruri în
comun, iar acum cel mai important este acela de a se reîncadra cu succes în şcoală sau
la un loc de muncă.
Activitate
Aşteptări
Obiectiv
Participanţii şi formatorul îşi vor expune aşteptările legate de acest program.
 Grupul îşi va expune aşteptările pe care le are de la program şi de la formator.

Opiniile sunt scrise pe o foaie de panou. Formatorul va răspunde dacă programul poate
sau nu să răspundă la aceste aşteptări.
 Formatorul îşi va expune propriile aşteptări. Să fie punctual, să anunţe dacă va lipsi,
confidenţialitate, implicare, respect faţă de participanţi etc. Toate acestea sunt notate pe
o foaie de panou.
 Cele două liste vor fi lipite pe un perete.
Activitate
Ţinerea unui jurnal
Obiectiv
Participanţii vor învăţa să ţină un jurnal.
Introducere
Participanţii îşi vor nota în jurnal la sfârşitul fiecărei sesiuni câteva idei, gânduri,
sentimente, preocupări etc. Acest mod de lucru este util pentru că le permite formabililor
să-şi exprime ideile, să-şi dezvolte abilităţile de comunicare în scris şi le oferă o
recapitulare a activităţilor de peste zi. Formatorul va anunţa la început dacă va citi sau nu
aceste jurnale şi va discuta structura jurnalului. La sfârşitul zilei, persoanele care doresc pot
înmâna formatorului jurnalul pentru a le răspunde verbal sau în scris, păstrându-se astfel
nota personală. Desfăşurarea activităţii este utilă deoarece oferă formatorului feedback.
3
 Formatorul va propune o structură pentru jurnal şi va preciza modul în care va

răspunde la observaţii.
 Formatorul îi va informa pe participanţi că se aşteaptă ca ei să ţină un jurnal şi va
preciza cine mai are acces la el.
 Se vor împărţi caiete pentru ţinerea jurnalului
Activitate
Cutia cu "maimuţe"
Obiectiv
Formabilii exersează abilităţi de rezolvare a problemelor.
 Într-un colţ al camerei se pune o cutie pe care se scrie "Cutia cu maimuţe" şi

participanţii sunt informaţi că ori de câte ori au o problemă pe care vor s-o rezolve o pot
scrie pe o bucată de hârtie pe care o vor pune în cutie.
 Se împart foi de hârtie pe care formabilii îşi pot nota problemele care îi preocupă.
Foile vor fi introduse în cutie.
 Din când în când, în timpul sesiunilor, formatorul îi va ruga pe participanţi să se
aşeze în cerc pentru a comunica mai bine.
 Se distribuie foaia intitulată "Rezolvarea problemelor". Se pune un exemplar pe
perete.
 Formatorul extrage un bilet din cutie şi citeşte cu voce tare problema după care va
cere grupului să ofere soluţii.
 Se citesc 1-2 bileţele pe zi.
Fişă cu informaţii
Rezolvarea problemelor
Dacă ai o problemă şi nu ştii cu să începi să o rezolvi, încearcă următorii paşi:
1. Identifică problema.
2. Enumeră toate soluţiile posibile.
3. Obţine cât mai multe informaţii despre aceste soluţii.
4. Evaluează soluţiile.
5. Decide-te asupra uneia dintre ele.
6. Aplic-o
4
Activitate
Scopurile personale
Obiectiv
Participanţii îşi vor defini scopurile pentru care participă la acest program.
 Fiecărui participant i se dau o foaie de hârtie şi un plic.

 Participanţii vor scrie cel puţin trei motive pentru care vor să participe la acest
program.
 Se colectează plicuri pe care fiecare şi-a scris numele şi li se spune că plicurile le
vor fi înapoiate la sfârşitul programului.
5
2. ABILITĂŢI DE COMUNICARE
Introducere
Abilităţile de comunicare sunt acele abilităţi de care ne folosim pentru a construi relaţiile
cu ceilalţi oameni. Dacă ne însuşim abilităţi de comunicare corecte, ne vom îmbunătăţi
relaţiile cu ceilalţi. Obiectivele comunicării : să fim receptivi, să fim înţeleşi, să fim
acceptaţi, să provocăm o reacţie.
Activitate
Bariere în comunicare
Obiectiv
Participanţii învaţă să recunoască barierele care intervin în comunicare.
Desfăşurarea activităţii (1)
 Participanţii sunt invitaţi să se aşeze în cerc.

 Formatorul şopteşte la urechea unuia dintre ei o frază fără sens: "Vin cal pur ben",
care la rândul lui o şopteşte la urechea următorului s.a .m.d.
 În final, se discută de ce ultima persoană nu a înţeles mesajul aşa cum a fost
transmis iniţial.
Desfăşurarea activităţii (2)
 Formatorul scrie pe o bucată de hârtie, fără să-l vadă ceilalţi: "La la Paris e
primăvară".
 Formatorul spune grupului că are 5 secunde să citească propoziţia apoi să scrie ce
au văzut.
 Se discută de ce majoritatea au scris "La Paris e primăvară".
Notă
Când primesc o informaţie nefamiliară, oamenii au tendinţa de a-i schimba sensul astfel
încât să devină familiar.
Activitate
Obiectiv
6
Participanţii identifică barierele care împiedică o bună comunicare.
 Se împarte grupul în microgrupuri de 3-4 persoane. Se împarte fişa intitulată

"Bariere în comunicare".
 Se alocă 5-10 minute pentru ca grupul să facă o listă cu toate barierele care intervin
în comunicare.
 Se trec pe o listă, se numerotează şi se adaugă alte bariere care lipsesc.
Lista ar trebui să cuprindă: tonul vocii, modul de folosite al limbajului (cuvinte),

trunchierea cuvintelor, limbajul corporal, contactul vizual, zgomotul de fundal, mediul,
factori de distragere a atenţiei, nivelul de interes, nervozitatea.
 Se discută cum pot fi îndepărtate aceste bariere.
Discuţie
Pentru a putea comunica mai bine, e necesar să fim conştienţi de barierele potenţiale şi să
găsim moduri de a le depăşi. Ca emiţător de mesaje, trebuie să păstrăm suficient timp
pentru a gândi ceea ce avem de spus. Ca receptor, trebuie să cerem clarificarea mesajului
sau să-i spunem emiţătorului că n-am înţeles bine. Aceste dificultăţi de transmitere sau de
receptare a mesajului se numesc bariere în comunicare.
7
Fişă de activitate
EMIŢĂTOR
RECEPTOR
Când comunicăm, pot exista momente în care mesajul nostru să nu fie corect transmis,
sau nu recepţionăm ce ni se transmite. Aceste dificultăţi sunt bariere în comunicare. Ce
face ca mesajele să nu poată fi transmise?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Cum pot fi depăşite aceste bariere?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Activitate
Ascultăm şi desenăm
Obiectiv
Participanţii vor înţelege importanţa comunicării pe două căi.
8
 Formatorul va avea pregătită o foaie de hârtie pe care se află desenate nişte forme
geometrice.
 Fiecare participant va primi o foaie de hârtie goală.
 Unui participant care s-a oferit voluntar, care stă în spatele grupului astfel încât
ceilalţi să nu-l vadă i se dă foaia cu desenul geometric pe care trebuie să-l descrie în
timp ce ceilalţi încearcă să-l deseneze.
 Participanţii nu pot pune întrebări.
 La sfârşit, li se arată participanţilor desenul original.
 Se cere altui voluntar să repete activitatea de mai sus, numai că el va sta în faţa
grupului, iar ceilalţi vor putea să pună întrebări.
 Formatorul va pune în final următoarele întrebări: care desen a fost mai uşor de
executat? De ce? Cum v-aţi simţit în primul caz când trebuia să desenaţi fără să puneţi
întrebări? Aţi fost vreodată într-o situaţie în care nu vă asculta nimeni sau nu puteaţi să
puneţi întrebări? Primul voluntar este întrebat dacă s-a simţit frustrat atunci când nu a
putut primi feedback de la grup.
Activitate
Prima impresie
Obiectiv
Înţelegerea importanţei limbajului non-verbal în reflectarea atitudinii.
Introducere
La prima întâlnire cu oamenii ne formăm o opinie despre ei. Pe măsură ce-i cunoaştem, ne
putem schimba sau confirma prima impresie. Când ne formăm prima impresie, luăm o
decizie privind oamenii care se bazează pe ceea ce vedem. Ne uităm la aspectul general,
expresia facială, poziţia corporală. Toate acestea sunt mesaje non-verbale.
 Se folosesc 6 fotografii ale unor persoane (cu o varietate de expresii faciale şi

poziţii corporale).
 Se expune fiecare fotografie (numerotată) în faţa grupului pe un perete, la nivelul
ochilor.
 Se distribuie fişa de activitate intitulată "Prima impresie"; participanţii sunt rugaţi să
analizeze fiecare fotografie (cum arată persoana, ce fel de om este) pentru fiecare
fotografie se alocă 30 secunde.
 Când au terminat toţi, formatorul arată grupului fiecare fotografie şi pune
următoarele întrebări: de ce aţi răspund diferit la unele fotografii? De ce unii au
reacţionat pozitiv la anumite fotografii iar alţii au reacţionat negativ?
9
Fişa de activitate
Prima impresie
El / ea arată: cred că el / ea este:
……………………………. …………………………………….
……………………………. …………………………………….
……………………………. …………………………………….
……………………………. …………………………………….
……………………………. …………………………………….
……………………………. …………………………………….
Activitate
Emiterea unui mesaj
Obiectiv
Recunoaşterea diferitelor moduri de a trimite un mesaj şi a modurilor variate în care

oamenii îl percep.
Introducere
Oamenii răspund în mod diferit la situaţii similare, în funcţie de stilul de comunicare al

fiecăruia şi de situaţie. Există moduri diferite de a comunica, unele eficiente, altele
ineficiente.
 Se distribuie fişa intitulată "Trimite mesajul" care este analizată cu grupul.

 Se distribuie fişa de activitate intitulată "Trimite mesajul" pe care o vor completa
individual. La fiecare scenariu din prima foaie li se cere răspunsul pe foaia de răspuns.
 Se solicită apoi răspunsuri întregului grup.
 Formatorul va pune grupului următoarele întrebări: aţi avut vreodată vreo ocazie să
fiţi agresiv / pasiv, pasiv-agresiv? Dacă un participant dă un exemplu, i se cere grupului
să-şi exprime acordul sau dezacordul. Gândiţi-vă la o situaţie când aţi reacţionat în unul
din următoarele moduri: pasivitate; agresivitate; pasivitate şi agresivitate; aţi regretat
10
ulterior. Dacă v-aţi putea întoarce în timp, cum v-aţi modifica răspunsul? Gândiţi-vă la
un moment când cineva v-a răspuns într-un mod inadecvat. Cum v-aţi simţit? Cum ar fi
putut să vă răspundă mai bine?
 Se continuă activitatea, incluzându-se şi mesajele non-verbale. Se împarte grupul în
două, fiecărui microgrup dându-i-se câte un scenariu din cele la care au răspuns
anterior.
 Fiecare va veni în faţa grupului şi va "interpreta" răspunsurile folosindu-se de
limbajul corporal şi de voce.
Exemplu
Situaţia în care profesorul subevaluează lucrarea unui elev. Răspunsurile elevului pot fi:
Pasiv. "Nu sunt sigur, dar nu cred că lucrarea mea a fost evaluată corect" (privire în jos,
vorbeşte încet, arată speriat).
Agresiv. "M-aţi furat! Ştiu că lucrarea asta merita mai mult!" (Privire ostilă, vorbeşte tare,
trânteşte lucrarea pe masă).
Pasiv-agresiv. Spune altui participant: "profesorul m-a furat. O să regrete!"
Asertiv. "Am urmat instrucţiunile pe care ni le-aţi dat în clasă şi cred că am răspuns corect.
Nu cred că nota aceasta reflectă efortul meu. Aş aprecia dacă aţi revedea lucrarea.".
(Vorbeşte clar şi confidenţial, privire înţelegătoare).
Discuţie
A fi asertiv înseamnă că te exprimi în cel mai potrivit mod. Dacă în mod curent răspunzi
unei situaţii într-un mod sau altul (pasiv, agresiv, pasiv-agresiv), învaţă-te să te opreşti şi să
gândeşti înainte de a reacţiona. Aceste reacţii nu îţi aduc de obicei răspunsul pe care îl
doreşti de la ceilalţi. Încearcă să te schimbi şi să fii asertiv.
11
Trimiterea unui mesaj
Stiluri:
Pasiv:
 Nu vorbeşte în numele lui
 Nu îşi exprimă nevoile
 Se consideră o victimă
Agresiv:
 Îi blamează pe alţii
 Abuziv, sarcastic
 Se consideră "vocea puternică"
Pasiv / agresiv:
 Caută răzbunare
 Laş, meschin
Asertiv.
 Comunică sentimentele onest şi deschis

 Îşi satisface nevoile fără să-i afecteze pe alţii
Exemple:
Situaţia: un profesor subevaluează o lucrare.

Răspunsuri:
Pasiv. Elevul nu spune nimic, stă în bancă şi se gândeşte cât de nedreaptă este uneori
lumea.
Agresiv. Trânteşte lucrarea pe catedră şi spune că l-a furat la notă.
Pasiv-agresiv. Se gândeşte că a fost furat la notă şi când profesorul părăseşte clasa îi
varsă cerneală pe scaun.
Asertiv. Îi spune profesorului ce simte despre nota primită şi îi cere să o reevalueze.
Care din aceste răspunsuri îţi va oferi ceea ce vrei?
12
Trimiterea unui mesaj
Pentru fiecare situaţie de mai jos, scrieţi câte un răspuns în fiecare stil prezentat în fişa cu
informaţii:
a) Prietenul tău întârzie întotdeauna. Mereu te face să aştepţi. Începi să devii furios.
Pasiv………………………………………………………………..
Agresiv……………………………………………………………..
Pasiv-agresiv……………………………………………………….
Asertiv……………………………………………………………...
b) Stai de câteva ore la coadă pentru un bilet la concert. Cineva se bagă în faţă.
Pasiv………………………………………………………………..
Agresiv…………………………………………………………….
Pasiv-agresiv……………………………………………………….
Asertiv…………………………………………………………….
c) Te plimbi pe holul şcolii. Când treci pe lângă un grup de elevi, unul dintre ei face un
comentariu nepoliticos la adresa ta.
Pasiv……………………………………………………………….
Agresiv…………………………………………………………….
Pasiv-agresiv………………………………………………………
Asertiv…………………………………………………………….
d) Un coleg împrumută de la tine o carte şi nu ţi-o mai dă înapoi.
Pasiv………………………………………………………………..
Agresiv…………………………………………………………….
Pasiv-agresiv……………………………………………………….
Asertiv…………………………………………………………….
e) Soţul / soţia / colegul de cameră nu te ajută la întreţinerea casei. Nu ai timp să le faci pe
toate.
Pasiv………………………………………………………………..
Agresiv…………………………………………………………….
Pasiv-agresiv……………………………………………………….
Asertiv…………………………………………………………….
f) Cumperi un tricou şi când ajungi acasă observi că are un defect. Pe bon scrie că marfa
vândută nu se mai schimbă.
Pasiv………………………………………………………………..
Agresiv…………………………………………………………….
Pasiv-agresiv……………………………………………………….
Asertiv
g) Gândeşte-te la ultima dată când cineva ţi-a cerut să faci ceva ce nu ţi-a plăcut. Exemplifică în
câte moduri ai putea să reacţionezi.
Pasiv………………………………………………………………..
Agresiv…………………………………………………………….
Pasiv-agresiv……………………………………………………….
Asertiv……………………………………………………………..
13
În ce mod răspunzi de obicei? care este cel mai indicat mod de a răspunde?
Activitate
Folosirea persoanei I ca formulă de adresare.
Obiectiv
Participanţii se vor obişnui cu folosirea persoanei I.
Introducere
Cel mai bun mod de a face pe cineva să înţeleagă ce ne preocupă este folosirea persoanei I
în vorbire, deoarece indică faptul că suntem nişte persoane deschise şi nu îndreaptă atenţia
către cel cu care vorbim.
Participanţilor li se împart fişele cu informaţii şi de activitate intitulate "Folosirea persoanei

I" , solicitându-li-se răspunsuri la scenariile prezentate.
Discuţie
Folosirea persoanei I atunci când te adresezi cuiva este cel mai bun mod de a-i comunica
celuilalt modul în care te simţi fără să-l faci să creadă că dai vina pe el. Cel mai adesea,
atunci când ne simţim frustraţi tindem să dăm vina pe cel care ne-a făcut să ne simţim
astfel. Acest mod de comunicare îl face pe celălalt să devină defensiv. Dacă folosim fraze
care includ persoana I, comunicăm mai bine celuilalt modul în care acţiunile lui ne-au
afectat. Acesta este cea mai uzuală cale dea produce o modificare de comportament.
Folosirea persoanei I
 Spune celuilalt că ai o problemă.

 Spune celuilalt ce simţi despre o situaţie.
 Nu acuza!
 Frazele cu "eu" au trei părţi:"(Eu) mă simt…când…pentru că…
Exemplu: Soţul / colegul de cameră nu te ajută deloc la întreţinerea casei. Nu ai timp să le

faci pe toate.
Răspuns nepotrivit: "Eşti aşa de leneş! De ce nu faci şi tu ceva?"
Răspuns potrivit: Mă supăr foarte tare când vin acasă şi trebuie să mă apuc să fac curat
deoarece cred că ar trebui să facem acest lucru amândoi."
14
Folosirea persoanei I
Scrieţi cele mai potrivite răspunsuri la persoana I singular pentru următoarele situaţii:
 un prieten face glume pe seama modului în care sunteţi îmbrăcaţi

 prietenul / prietena vă spune că nu o să reuşiţi niciodată la şcoală
 profesorul nu vă acordă aceeaşi atenţie pe care le-o acordă celorlalţi
 un coleg de muncă vă face să vă simţiţi ridicol pentru că se uită tot timpul peste
umărul dvs. în timp ce lucraţi şi râde de greşelile pe care le faceţi
 un coleg care lipseşte mereu de la cursuri vă cere întotdeauna cursurile să le
copieze
 prietenul / prietena nu vă ascultă niciodată când simţiţi nevoia să vorbiţi despre
ceva
Activitate
Folosirea lui "eu"
Obiectiv
Participanţii îşi vor însuşi folosirea frazelor la persoana I.
 Timp de 3 zile, participanţii vor încerca să folosească cât mai multe fraze la
persoana I plural în relaţia cu prietenii, părinţii, copiii, colegii.
 În aceste situaţi, vor nota reacţiile generate.
 Apoi se discută cu grupul experienţele trăite.
Activitate
Capacitatea de a asculta
Obiectiv
Participanţii îşi vor exersa abilitatea de a asculta.
15
 Formatorul alege două articole din ziare pentru a fi citite grupului.
 Fără nici o introducere, le spune participanţilor că le va citi două articole de ziar şi
va începe să citească primul articol.
 Apoi, formatorul va pune întrebări specifice referitoare la conţinutul articolelor.
Probabil că puţini participanţi vor putea răspunde corect.
 Formatorul va anunţa din nou grupul că va citi un articol de ziar şi la sfârşit va pune
întrebări iar cel care va răspunde cel mai bine va primi un premiu.
 În acest caz, diferenţa este că participanţii vor lua notiţe în timpul lecturii şi vor
putea răspunde corect.
 Formatorul pune următoarele întrebări: aţi ascultat prima lectură, totuşi puţini dintre
voi au reuşit să răspundă la întrebări. De ce? De ce s-întâmplat altfel cu al doilea
articol. Diferenţa a fost că a existat o motivaţie pentru a asculta cu atenţie. Ce vă
motivează să ascultaţi cu atenţie la cursuri?
 Formatorul discută cu participanţii următoarele lucruri: am învăţat să transmitem
eficient mesaje, dar a le reţine corect este o altă problemă. În acest sens, trebuie
exersată capacitatea de a asculta, prin câteva exerciţii. De asemenea, trebuie acordată
atenţie şi mesajelor non-verbale, limbajului corporal, contactului vizual şi expresiei
faciale.
 Se împarte fişa cu informaţii intitulată "Cum poţi să fii un bun ascultător"?
Cum poţi să devii un bun ascultător?
 Menţine contactul vizual. Uită-te la persoana care vorbeşte.

 Înclinaţi-vă puţin înainte. Aceasta arată că te interesează ce spune.
 Înclină din cap ca să arăţi că asculţi. Foloseşte expresii ca "da", Hm", etc.
 Adoptă o poziţie deschisă şi relaxată. Nu-ţi încrucişa picioarele sau mâinile.
Acesta este o poziţie închisă.
 Cere explicaţii dacă nu înţelegi mesajul.
Activitate
Practicarea abilităţilor de comunicare eficientă
Obiectiv
Participanţii vor învăţa să folosească tehnici eficiente de comunicare.
 Se împarte grupul în două microgrupuri. Fiecărui microgrup i se dă câte un scenariu

din foaia de informaţii intitulată "Jocul de rol".
16
 Se vor decide rolurile. Li se spune că persoana A comunică bine, are o voce
corespunzătoare şi un limbaj corporal adecvat. Persoana B poate alege să fie pasivă,
agresivă, pasiv-agresivă sau asertivă.
 Fiecare microgrup interpretează scenariul în faţa grupului.
 După fiecare rol, observatorii (restul grupului) răspund la următoarele întrebări: Ce
stil de comunicare a fost folosit? Postura corporală s-a potrivit cu conţinutul
comunicării? Tonul vocii a corespuns cu stilul comunicării? Răspunsurile au fost
deschise şi într-o manieră potrivită? Ce a fost bine? Ce ar putea fi îmbunătăţit?
Roluri
1. Un prieten apropiat te invită la o cină cu o ocazie specială. Comanzi o friptură şi când o

tai observi că nu e bine făcută. Chelnerul vine la masă.
Persoana A.: subiectul
Persoana B: chelnerul
2. Îţi duci maşina la service pentru a schimba uleiul. Când o iei, constaţi că mecanicul nu a
făcut ceea ce trebuia.
Persoana B: mecanicul de la service
3. Te simţi singur şi nebăgat în seamă. Prietenul / prietena îşi petrece toată seara cu ochii la
televizor.
Persoana B: prietenul / prietena
4. La uşă sună un sectant care încearcă te convingă să aderi la secta lui. Nu te interesează.
Persoana B: sectantul
5. Te afli în restaurant la o masă de nefumători. Persoana de lângă tine aprinde o ţigară.
Persoana B: fumătorul
6. Te-ai lăsat de băut de luni. Un prieten insistă să mergi cu el la un pahar.
Persoana B: prietenul
7. Medicul tău face glume pe care le consideri jignitoare.
Persoana B: medicul
8. Joci tenis cu un prieten. El te critică tot timpul şi îţi spune să joci corect.
9. Profesorul copilului tău te-a sunat astăzi să îţi spună că acesta s-a purtat urât la şcoală. Ţi-a mai
spus că are mereu probleme cu copiii care provin dintr-o familie monoparentală.
Persoana B: profesorul
11. Constaţi că cel mai bun coleg de serviciu te ignoră. Mai mult, afli că se plânge de tine
altora.
17
3. AUTOAPRECIEREA
# #Activitate: construirea autoaprecierii

Obiectiv: participanţii învaţă să-şi identifice propriile calităţi pozitive , să facă şi să
primească complimente.
 Participanţii se aşează în cerc . formatorul se include şi el ca membru al grupului.

 Se începe prin a-şi stabili fiecare o calitate pe care o apreciază la el însuşi. Aceasta
se va referi la calităţi interioare, nu la trăsături exterioare ca zâmbetul, părul, ochii etc.
 Apoi se reia activitatea. Fiecare va atribui persoanei din stânga o calitate pe care o
admiră cel mai mult la aceasta. Cel care este complimentat răspunde simplu cu
"mulţumesc".
 Se continuă până se închide cercul.
Observaţie: acest # #Activitate ar trebui repetat la începutul fiecărei sesiuni , deoarece

contribuie la consolidarea grupului şi crearea unei atmosfere pozitive.
# #Activitate: autoaprecierea înaltă şi joasă
Obiectiv: participanţii învaţă să recunoască acele calităţi asociate cu autoestimarea înaltă,

respectiv joasă.
Introducere: autoaprecierea este ceea ce simţim despre noi înşine. Ea este o măsură a cât
de mult ne apr4eciem şi aprobăm pe noi înşine. Mulţi oameni au un grad redus
autoapreciere şi se simt nesiguri, vinovaţi. Aceste sentimente afectează negativ
comportamentul, relaţia cu alţii şi modul în care luăm deciziile. O autoapreciere înaltă
presupune să ne simţim bine în propria piele, să fim convinşi că suntem capabili să
încercăm şi lucruri noi şi să câştigăm . oamenii de acest gen se aprobă pe ei înşişi în ciuda
unor slăbiciuni inerente.
 Cu întregul grup, se face o listă a calităţilor unui individ cu autoapreciere joasă,

respectiv înaltă. Se alcătuiesc astfel două tabele.
 Se împarte apoi participanţilor foaia cu informaţii intitulată "autoaprecierea înaltă şi
joasă". Se compară calităţile găsite de grup cu cele de pe foaia cu informaţii şi se
discută diferenţele.
18
Foaie cu informaţii
Autoaprecierea înaltă şi joasă
Un grad înalt de autoapreciere presupune:
 Să fii asertiv
 Credinţa că eşti capabil să iei decizii bune
 Capacitatea de a recunoaşte şi de a accepta propriile slăbiciuni
 Să te simţi bine / relaxat în societate
 Să te bucuri că întâlneşti oameni noi
 Să te simţi în siguranţă şi confortabil cu tine însuţi
 Să nu-ţi fie frică să-ţi asumi riscuri
 Să-I apreciezi pe ceilalţi în ciuda defectelor lor
 Să nu te compari cu alţii
 Să fii preocupat să-ţi menţii o autoapreciere înaltă
 Să ai grijă de tine
 Să-ţi placă schimbările
 Să fii interdependent şi independent
 Să ai contribuţia ta faţă de societate
 Să ai relaţii bune cu ceilalţi
Un grad redus de autoapreciere presupune:
 Să dai vina pe alţii

 Să nu ai încredere în oameni
 Să nu-ţi asumi riscuri sau să nu încerci situaţii noi
 Să fii dependent
 Să fii suspicios, neîncrezător, invidios
 Să fii lăudăros, şi să încerci să fii ceea cec nu eşti
 Să fii foarte preocupat de tine însuţi
 Să nu aştepţi mult de la tine
 Să simţi că greşeşti mereu
 Să găseşti mereu scuze pentru greşelile tale
19
 Să eviţi situaţiile sociale
 Să eviţi luarea unor decizii
 Să fii agresiv sau pasiv
 Să depinzi d alte lucruri ca să fii fericit, ca: alcoolul, supraalimentaţia, droguri
 Să te comporţi ca şi cum eşti mai bun decât ceilalţi
 Să fii perfecţionist
 Să fii rigid şi inflexibil
# #Activitate: de unde provine autoaprecierea?
Obiectiv: participanţii identifică sursa autoaprecierii şi explorează mesajele pe care le-au

primit în copilărie.
Introducere: autoaprecierea nu este predeterminată la naştere. Sensul propriei noastre

fiinţe provine dintr-o varietate de surse care joacă un rol major în construirea autoaprecierii.
Mesajele pe care le primim în copilărie pot fi false sau neadecvate, totuşi noi le
interiorizăm şi le acceptăm ca adevăruri. Ca adulţi, este important să examinăm aceste
mesaje ca posibili factori cu efect negativ asupra concepţiei despre noi înşine pe care o
avem acum.
 Grupul alcătuieşte o listă cu toţi factorii care influenţează autoaprecierea în

copilărie.
 Formatorul solicită participanţilor să dea exemple.
 Se distribuie foaia cu informaţii "Surse care influenţează autoaprecierea".
 Se discută cu grupul despre: mesajele din copilărie care ajută la edificarea
autoaprecierii; mesajele din copilărie care distrug sau subminează autoaprecierea; cum
continuă să ne influenţeze la maturitate aceste mesaje, de obicei în mod negativ.
Observaţie: pentru participanţii care au dificultăţi în a schimba o imagine de sine negativă,

formatorul le sugerează descărcarea emoţiilor negative prin consemnarea lor într-un jurnal,
o discuţie cu cineva de încredere, sport, muncă fizică etc.
20
Surse care influenţează autoaprecierea în copilărie:

 Părinţii, bunicii, rudele, vecinii, profesorii, comunitatea, biserica, naţionalitatea,
rasa, sexul, ordinea naşterii, situaţia financiară a familiei, handicapuri, probleme de
familie (alcool, droguri, boli psihice etc.) un copil nedorit, înfăţişarea, mass media,
structura familiei (un părinte, doi părinţi, părinţi vitregi).
Mesaje pozitive care construiesc autoaprecierea în copilărie:

 Te iubesc
 Sunt mândru de tine
 Mulţumesc că m-ai ajutat
 Ai făcut o treabă foarte bună
 Ai simţul umorului
 Nu e vina ta, e a mea
 Sunt fericit că te am
 Nu e nici o problemă să te enervezi
 S-ar putea ca uneori să nu-mi placă cum te porţi, dar tot te iubesc
 Cred că te-ai descurcat foarte bine în situaţia respectivă
 Eşti foarte original /originală
 Ai luat o decizie bună
 Mai bucur că ai încercat
 Mă distrez bine cu tine
 Este bine să plângi şi mie mi se întâmplă uneori
Mesaje negative care subminează sau distrug autoaprecierea în copilărie

 Să-ţi fie ruşine
 Este rău ceea ceai făcut
 Maturizează-te şi fii bărbat / femeie
 Nu fii aşa de prost / proastă
 Este numai vina ta
 Mă înnebuneşti
 Dacă nu eşti deştept / deşteaptă, plec
21
 O să mă omori
 Mai bine nu te năşteai
 Taci din gură
 Nu ţi-a cerut nimeni părerea
 S-a întâmplat din cauza ta
 Nu fii copil
 Nu poţi să faci nimic ca lumea?
 Băieţii /fetele mari nu plâng
 Ce ai mai făcut de data asta?
 Nu fii aşa…
# #Activitate: autoaprecierea - atunci şi acum
Obiectiv: participanţii explorează mesajele pe care le-au primit în copilărie şi examinează

autoaprecierea lor ca adulţi.
Introducere: în copilărie am primit multe mesaje despre noi înşine de la alţi oameni, care
ne-au afectat pozitiv sau negativ autoaprecierea. Modul în care gândim despre noi ca adulţi
poate afecta foarte mult modul în care alţii se raportează la noi .
 Se împarte foaia de # #Activitate numită "autoestimarea atunci şi acum".

 Participanţii răspund în scris la întrebări. Ei sunt informaţi în prealabil că
răspunsurile sunt confidenţiale şi nu sunt nevoiţi să le împartă cu ceilalţi.
22
Autoaprecierea atunci şi acum
Răspundeţi la următoarele întrebări referitoare la experienţele pe care le-aţi avut în

copilărie. Dacă nu aţi fost crescuţi de părinţi, scrieţi în numele persoanelor care v-au
crescut.
1. Ce mesaje pozitive aţi primit în copilărie de la mama şi /sau tata?

……………………………………………………………………….
……………………………………………………………………….
2. Ce mesaje negative aţi primit în copilărie de la mama şi / sau tata?

…………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
3. Ce mesaje referitoare la propria persoană aţi primit în şcoală?

………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….
4. ce factori v-au ajutat să vă dezvoltaţi autoaprecierea?

…………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………..
5. ce alţi factori v-au afectat negativ autoaprecierea?

………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………….
6. ce mesaje negative vă mai influenţează şi astăzi?

………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………….
7. ce mesaje pozitive vă mai influenţează şi astăzi?

………………………………………………………………………………………..
23
……………………………………………………………………………………….
completaţi următoarele fraze:
ca adult, autoaprecierea mea este………………………………………………………

cinci lucruri care îmi plac la mine sunt:
1. ……………………………………..
2. ……………………………………..
3. …………………………………….
4. …………………………………….
5. ………………………………………
cinci lucruri pe care le-am realizat sunt:

1. ………………………………………
2. ……………………………………..
3. …………………………………….
4. ………………………………………..
5. ………………………………………..
cinci moduri în care am grijă de propria mea persoană sunt:

1. …………………………………………..
2. ………………………………………….
3. …………………………………………….
4. ………………………………………….
5. ………………………………………….
Cele mai bune calităţi ale mele sunt: ………………………………………………….

………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………..
câteva moduri în care pot să-mi îmbunătăţesc autoaprecierea sunt:……………………..

…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
îmbunătăţirea autoaprecierii ar presupune: ………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………….
# #Activitate: o imagine a autoaprecierii
Obiectiv: participanţii învaţă să-şi exprime vizual autoaprecierea
24
 participanţii vor desena două imagini. Una a autoaprecierii lor în copilărie şi una a
autoaprecierii lor ca adulţi.
Exemplu: o sticlă de bere pentru o autoapreciere joasă; o rachetă de tenis pentru o

autoaprecieze înaltă.
 După ce grupul a terminat, fiecare participant va explica întregului grup

semnificaţia desenelor făcute .
# #Activitate: îmbunătăţirea autoaprecierii
Obiectiv: participanţii conştientizează modalităţi de a-şi îmbunătăţi autoapreciarea.
 Se împarte grupul în microgrupuri de câte 4 persoane.

 Fiecare microgrup alege câte un vorbitor şi un "înregistrator" care va nota pe o foaie
răspunsurile.
 Fiecare microgrup face o listă cu modurile în care poate fi îmbunătăţită
autoaprecierea.
 După ce au terminat, se adună toţi şi discută modalităţile descoperite.
 Se împarte foaia de informaţii numită "moduri de îmbunătăţire a autoaprecierii". Se
adaugă la acestea unele din exemplele găsite de microgrupuri.
Moduri de îmbunătăţire a autoaprecierii:
1. Înconjoară-te de oameni care gândesc pozitiv.

2. Menţineţi-vă simţul umorului.
3. Învăţaţi să vă recunoaşteţi şi să împărtăşişi realizările şi talentele.
4. Asumaţi-vă riscuri şi încercaţi lucruri noi.
5. Învăţaţi să vă iertaţi pe dvs. înşivă şi pe alţii.
6. Implicaţi-vă în activităţi care vă fac să vă simţiţi realizat.
7. Învăţaţi să acceptaţi complimente.
8. Distraţi-vă.
9. Nu vă comparaţi cu alţii.
10. Învăţaţi-vă să fiţi mulţumit şi să apreciaţi ceea ce aveţi.
11. Faceţi-vă un cerc de prieteni buni.
12. Învăţaţi să vă iubiţi corpul şi trataţi-l cu respect.
13. Vorbiţi în numele dvs. opinia dvs. este importantă.
14. Abordează o singură problemă odată.
15. Alegeţi învingători după care să vă modelaţi comportamentul.
16. Învăţaţi din greşelile dvs.
17. Adresaţi-vă dvs. înşivă într-un mod pozitiv.
18. Spuneţi-vă în fiecare zi un lucru pozitiv despre dvs. înşivă
25
19. Faceţi activităţi fizice.
# #Activitate : construirea autoaprecierii
Obiectiv : participanţii învaţă să-şi construiască autoaprecierea
Introducere : dezvoltarea unei autoaprecieri înalte presupune repetarea zilnică a unor

exerciţii până când ne intră în sânge, ceea ce necesită timp şi efort. O atitudine pozitivă ne
va îmbunătăţi raporturile cu ceilalţi. Putem să învăţăm să ne autoapreciem în ciuda
slăbiciunilor şi defectelor noastre. O modalitate foarte bună este aceea de a ne îmbunătăţi
imaginea de sine este de a folosi zilnic cât mai multe afirmaţii pozitive. În discuţie
interioare noi înşine trebuie să evităm exprimările sarcastice sau ironice.
 Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Afirmaţii".

 În timp ce scriu afirmaţiile, participanţii se ghidează după următoarele: afirmaţiile
trebuie să fie persoane, adresate propriei persoane; asiguraţi-vă că sunt pozitive; trebuie
să fie exprimate la timpul prezent, ca şi cum tocmai v-aţi îndeplinit un scop sau a avut
loc o schimbare.
 Lista astfel completată va fi citită în fiecare dimineaţă înainte de a începe ziua de
lucru şi seara înainte de culcare.
Afirmaţii
1. Îmi folosesc timpul personal pentru a-mi îmbunătăţi educaţia.

2. Deţin controlul asupra vieţii mele.
3. Am înfăţişare pozitivă şi ştiu că voi avea succes.
4. Sunt un părinte iubitor şi întotdeauna acţionez cu răbdare.
5. Tratez oamenii cu respect.
6. Acţionez cu responsabilitate şi mă trezesc la timp dimineaţa.
7. Muncesc serios şi orice nereuşită e doar temporară.
Scrieţi şase afirmaţii proprii:

1. ……………………………………………………………………………………
2. ……………………………………………………………………………………
3. ……………………………………………………………………………………
4. ……………………………………………………………………………………
5. ……………………………………………………………………………………
6. ……………………………………………………………………………………
# #Activitate: autoeducarea
26
Obiectiv: identificarea căilor de autoeducare.
Introducere: autoeducarea este un mod de a dovedi o înaltă autoapreciere. Ea presupune să

avem grijă de respectarea regulilor zilnice ale vieţii noastre.
 se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "autoeducarea".

 Participanţii identifică moduri de autoeducare.
 În final, se discută pe marginea următoarelor întrebări: cum v-aţi autoeducat în
copilărie? Ce părere aveţi despre autoeducare? Cum s-ar schimba viaţa dvs. dacă v-aţi
autoeduca potrivit unor reguli bine stabilite? Ce angajament puteţi face privind
autoeducarea dvs. viitoare?
Autoeducarea
În prezent mă autoeduc în următoarele moduri:

………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
în viitor vreau să mă autoeduc în următoarele privinţe:
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
# #Activitate: ce am realizat până acum?

Obiectiv: participanţii identifică realizările de până acum din viaţa lor.
 Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Ce am realizat până acum?"

 Fiecare face o listă cu realizările din viaţa lui. Acestea pot fi mari sau mici,
terminate sau neterminate.
 Dacă unii consideră că nu au realizat nimic, formatorul îi va ajuta.
Foaia de # #Activitate
Ce am realizat până în prezent?
27
Lista realizărilor mele:
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
O scrisoare de apreciere
 Participanţii îşi scriu lor înşişi o scrisoare de apreciere.

 În această scrisoare vor descrie acele lucruri pe care le apreciază la ei înşişi:
aptitudini, îndemânare, aspect fizic, trăsături de personalitate
 Formatorul citeşte următorul exemplu:
Dragă Ionele,
Cel mai important lucru pe care îl apreciez la tine este capacitatea ta de a face faţă
problemelor. Ştiu că uneori este foarte dificil pentru tine, dar dai dovadă de mult curaj.
Deşi nu întotdeauna ai succes, faci tot posibilul . de asemenea, apreciez atitudinea ta
pozitivă. Încerci să le faci pe toate cel mai bine posibil în fiecare zi. Că oamenii am văzut
că te porţi corect. Ceilalţi ştiu întotdeauna care este raportul lor cu tine. Dacă stau şi mă
gândesc., chiar îmi placi foarte mult. Eşti o persoană ordonată, şi vreau să învăţ să am
grijă de tine.
4. OBŢINEREA SPRIJINULUI
# #Activitate : sprijinul personal
Obiectiv: participanţii vor identifica posibilităţile de a primi sprijin.
 Se distribuie foaia de informaţii intitulată "Sprijinul personal".

 Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Sprijinul personal". Li se solicită să
identifice alte surse de sprijin. Dacă întâmpină dificultăţi, formatorul le va acorda ajutor
sugerându-le alte surse.
28
Foaia de informaţii
Sprijinul personal
Când au loc schimbări în viaţa noastră, este bine să fim înconjuraţi de oameni care să ne
încurajeze. Când oamenii cred în ceea ce facem, avem sprijinul lor. Acesta ne motivează
să continuăm.
Eşti pe cale să faci o mare schimbare în viaţa ta, care va afecta cursul ei şi pe oamenii
apropiaţi de aceea ai nevoie de sprijinul lor.
Cum poţi primi sprijin de la oamenii apropiaţi?
 Spune-le despre planurile tale şi de ce ai ales să faci asta

 Spune-le cum îi va afecta pe ei şi ce schimbări vor avea loc
 Implică-I în planurile tale încă de la început
 Cere-le sfatul
 Întreabă-I ce îi preocupă şi discută despre asta
 Lasă-I să înţeleagă că timpul pe care ăl vei petrece cu ei va fi mai scurt ca până
acum
 Ţine-I la curent cu evoluţia evenimentelor
 Cere-le sprijinul: nu te aştepta să ţi-l acorde singuri.
Mai există cineva de la care poţi primi sprijin?

Dacă nu ai persoane apropiate care să te ajute, cine ar mai putea să o facă?
Ia în considerare alte persoane cu care vii în contact: colegi de muncă, colegi de cursuri,
profesori, alte rude, medicul, consilierul, preotul.
Dar agenţii sau alte grupuri?
Câteva idei: înscrie-te într-un grup de studiu la şcoală, într-o echipă sportivă sau de alt
gen; înscrie-te în cluburi sau organizaţii a căror tematică te preocupă.
29
Sprijinul personal
Gândiţi-vă acum la sursele dvs. de unde aţi putea primi sprijin. Mai întâi faceţi o listă cu
toţi oamenii apropiaţi care v-ar putea ajuta (rude sau prieteni apropiaţi).
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
vă rugăm să faceţi o listă cu persoanele care v-ar putea ajuta dacă cei de pe prima listă nu
sunt disponibili (colegi, profesori, consilieri).
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
acum completaţi o listă cu organizaţiile care v-ar putea ajuta.

………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
Vă rugăm să mai citiţi o dată lista. În ce fel v-ar putea ajuta aceste persoane sau
organizaţii ? v-aţi simţi mai bine dacă v-aţi adresa lor?
Nu intraţi în panică dacă aveţi o singură persoană pe listă. Decât 20 de persoane care să
nu facă nimic, mai bine una de încredere. Dacă aveţi nevoie de sprijin suplimentar în
identificarea resurselor, cereţi sfatul formatorului.
# #Activitate: alte surse de sprijin
Obiectiv: participanţii vor conştientiza tipurile şi sursele de sprijin de care pot beneficia.
 Se distribuie foaia de informaţii intitulată "Alte surse de sprijin". Se citesc

informaţiile şi se solicită grupului alte idei.
 Formatorul îi întreabă pe participanţi dacă au nevoie şi de alt gen de sprijin , de
exemplu, transport. Ce fac dacă nu au bani să cumpere abonament de autobuz?
Sprijinul personal
Uneori sprijinul altora poate să nu fie de ajuns. Pot fi situaţii în care aceştia nu au cum să
ne ajute. Deci, la cine apelăm?
30
 Catalogul "Pagini aurii"
 Consilier în probleme de carieră
 Asistenţă juridică (jurist, avocat, notar)
 Consilier pe probleme personale
# #Activitate: nevoile mele de sprijin
Obiectiv: participanţii vor identifica nevoile şi vor găsi soluţii pentru satisfacerea acestora.
Sprijin.
 Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "nevoile mele de sprijin". Participanţii

vor completa fiecare secţiune.
 Participanţii vor marca aria unde au nevoie de cel mai mult sprijin.
 Se împarte grupul în microgrupuri formate din 4-6 participanţi. În fiecare microgrup
membrii îşi vor identifica nevoile şi vor face o listă cu toate mijloacele de a le satisface.
 Fiecare microgrup va prezenta grupului concluzia la care a ajuns.
Nevoile mele de sprijin
Vă rugăm să faceţi o listă cu sursele de sprijin de care dispuneţi:
Sprijin personal
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
Sprijin pentru studii
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
Sprijin pentru găsirea altei slujbe
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
Sprijin financiar
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
31
Sprijin pentru îngrijirea copilului
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
Alte modalităţi de sprijin
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………….
5. GESTIONAREA BANILOR
# #Activitate: bugetul lunar
Obiectiv: participanţii vor învăţa să-şi planifice bugetul lunar şi să-şi determine situaţia
financiară.
 Se distribuie foaia de informaţii intitulată "Bugetul" care cuprinde sursele de

venituri şi exemplele de cheltuieli. Participanţii vor completa şi alte surse de venituri şi
cheltuieli.
 Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Bugetul lunar pe care o vor completa.
Surse de venituri: salariul, asistenţa socială, alocaţia pentru copii, colaborări, burse, alte
surse.
Exemple de cheltuieli: chirie, întreţinere, hrană, utilităţi (energie electrică, telefon, cablu
etc.), transport, cheltuieli persoane (cosmetice, ţigări etc.)distracţii (film, restaurant etc.),
îngrijirea copilului, asigurări, haine, medicamente ş.a.
32
Bugetul lunar
Vă rugăm să completaţi rubricile de mai jos. E mă bine să supraestimaţi costurile decât să

le subestimaţi.
A: Total venituri:
Surse:
 Salariu …………………………
 Asistenţa socială ………………..
 Alocaţia pentru copii …………….
 Colaborări ……………………..
 Burse ……………………………
 Alte surse ………………………..
Total…………………………………….
B: Total cheltuieli:
Surse:
 Chirie………………………………………………………………………
 Întreţinere…………………………………………………………………
 hrană………………………………………………………………………
 utilităţi (energie electrică, telefon, cablu etc.) ……………………………
 transport………………………………………………………………………
 cheltuieli personale (cosmetice, ţigări) ………………………………………
 distracţii (film, restaurant etc.) ………………………………………………
 îngrijirea copilului ………………………………………………
 asigurări………………………………………………
 haine………………………………………………
 medicamente………………………………………………
 altele………………………………………………
33
Total : …………………………………………………
Calculaţi diferenţa între totalurile obţinute la punctele A şi B:
C = A- B
Situaţia ideală este aceea în care diferenţa între venituri şi cheltuieli este suficient de mare
pentru a vă putea permite şi alte cheltuieli. Dacă nu, aţi putea să vă măriţi veniturile în
felul următor: prin înmulţirea surselor de venituri, prin reducerea cheltuielilor, prin
ambele metode .
# #Activitate: gestionarea veniturilor şi cheltuielilor
Obiectiv: participanţii vor învăţa să-şi mărească veniturile şi să-şi reducă cheltuielile.
 Se împarte grupul în trei microgrupuriuri. Fiecare microgrupuri va dispune de o

foaie de hârtie şi un creion.
 Cele trei microgrupuriuri li se dă una din următoarele teme pentru a o discuta
(brainstorming): cum se pot reduce cheltuielile 8de ex. pentru hrană sau haine)?daţi
câteva idei pentru distracţii gratuite sau puţin costisitoare. Cum se pot mări veniturile.
Cum se pot câştiga suplimentar?
 Fiecare microgrupuri va prezenta lista în faţa grupului. Se va alcătui lista finală pe
baza listelor microgrupuriurilor şi va fi distribuită tuturor.
# #Activitate: economisirea sau investirea banilor
Obiectiv: definirea diferitelor forme de economisire sau investire a banilor.
Introducere: deşi pensionarea pare a fi un eveniment îndepărtat pentru mulţi dintre noi, e
bine să ne gândim deja la economisirea unor fonduri pentru perioada retragerii din
activitate.
Sugestie: formatorul ar trebui să invite un specialist în domeniu.
 Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "economii şi investiţii" în care sunt

enumerate sursele posibile de economisire şi investire a banilor (CEC, bacă, fonduri
mutuale, acţiuni etc.)
 Câţiva voluntari vor strânge informaţii în domeniu referitoare la dobânzi şi alte
posibilităţi de investire pe care le vor prezenta grupului.
 Grupul va face observaţii asupra surselor enumerate referitoare la siguranţa şi
eficacitatea acestora.
 Se discută despre importanţa planificării financiare pentru asigurarea viitorului.
34
Economii şi investiţii
Enumeraţi sursele de economisire şi investire a banilor. Care este rata dobânzii pentru
fiecare? Care sunt avantajele şi dezavantajele pentru fiecare?
………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………..
# #Activitate: obiectivele financiare
Obiectiv: participanţii îşi vor stabili obiectivele financiare.
 Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată " obiectivele financiare ".

 Participanţii îşi vor stabili obiective de scurtă şi de lungă durată.
 Participanţii vor completa în partea de jos a foii de # #Activitate , enumerând
motivele pentru atingerea scopurilor de scurtă durată.
 Participanţii îşi vor prezente motivele enumerate anterior întregului grup.
Obiective financiare
Unde ai ţi dori să vă situaţi d.p.d.v. financiar în următorii 1,5, 10 ani? Câţi bani v-ar plăcea
să câştigaţi? Câţi bani v-ar plăcea să economisiţi? Ce planuri financiare aveţi pentru
pensie? De câţi bani aveţi nevoie?
Completaţi obiectivele dvs. financiare
Un an
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
cinci ani
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
zece ani
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
35
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
pensie
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
revedeţi ce aţi completat pentru un an. Gândiţi-vă şi scrieţi de ce vreţi să atingeţi aceste
obiective. Ce vă motivează? Cum veţi acţiona?
6. MANAGEMENTUL STRESULUI
# #Activitate: care sunt cauzele apariţiei stresului?
Introducere: stresul face parte din viaţa noastră. Stresul poate fi un factor pozitiv sau
negativ depinde cum ştim să-l stăpânim. Avem de ales între a face stresul să lucreze pentru
noi sau împotriva noastră. Factorii care cauzează stresul pot fi plăcuţi sau neplăcuţi. Lumea
înconjurătoare este plină de factori stresanţi. Există două mari categorii de factori stresanţi:
externi, care nu sunt sub controlul nostru direct (de ex., un accident de maşină) şi interni,
adică sentimentele valorile şi obişnuinţele individuale (de ex., sentimentul de vinovăţie că
nu ţi-ai sunt părinţii).
Obiectiv: participanţii vor identifica factorii de stres din viaţa personală precum şi metode
de a reduce stresul.
 Se enumeră cu grupul factorii generatori de stres (brainstorming). Se înregistrează

răspunsurile pe o listă. Li se reaminteşte că ceea ce este stresant pentru o persoană
poate să nu fie pentru o alta.
 Se distribuie foaia de activitate intitulată "Ce cauzează stresul?" . participanţii o vor
completa cu proprii lor factori stresanţi pe care vor trebui să-I identifice ca fiind interni
sau externi.
 Cu grupul se discută ce urmări ar putea avea stresul atunci când nu poate fi
controlat . Cum se comportă oameni în condiţii extrem de stresante?
 Se discută pornind de la modul specific al fiecăruia de a face faţă stresului.
Participanţii sunt invitaţi să reflecteze asupra modului în care sunt afectaţi de stres.
Odată ce aţi identificat ce vă stresează, puteţi să vă gândiţi cum aţi putea înlătura aceste
efecte.
Care sunt cauzele stresului?
36
Factori care mă stresează
…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..
Modul meu de a reacţiona la stres:

…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………..
Simptoamele specifice stresului
Simptom specifice stresului de lungă durată: cefalee, tensiune nervoasă, oboseală,

îngrijorare, nesiguranţă, insomnii, supraalimentaţie, constipaţie, tendinţa de a uita uşor,
dureri de spate, alergii, depresie, hipertensiune, gura uscată, greaţă, migrene, atitudine
critică faţă de alţii, diaree, senzaţia că eşti depăşit de evenimente, accidente minore, plânsul
fără motive seriase, ticuri, folosirea excesivă a medicamentelor, picioare şi mâini reci,
preocupare permanentă, dureri ale muşchilor gâtului şi spatelui, dificultăţi de respiraţie,
palpitaţii, îmbolnăviri frecvente, nerăbdare, igienă precară, izolare, pierderea prietenilor,
consum excesiv de alcool, consum de droguri, senzaţia de căldură în jurul inimii, spasme
musculare, probleme sexuale, sentimentul de singurătate.
Simptomele stresului de scurtă durată: bătăi rapide ale inimii (tahicardie)., respiraţie
rapidă, supraîncărcare energetică, tensiune, mâini şi picioare reci, nevoia de a fuma şi de
amesteca gumă, Frisoane şi tremurători, ameţeli, crampe la stomac, vorbire excesiv de
rapidă, ticuri.
# #Activitate: identificarea factorilor de stres
Obiectiv: participanţii vor examina factorii de stres şi strategiile de a le face faţă.
 Se distribuie fişa de activitate intitulată "Factorii de stres care acţionează asupra

mea" pe care participanţii o vor completa.
 Se distribuie fişa de informaţii intitulată "Factori de stres şi managementul
stresului".
 Se discută cu grupul: dacă vreţi să schimbaţi situaţia stresantă, va trebui să faceţi
faţă factorilor de stres atât prin reducerea lor cât şi prin elaborarea unor strategii de a le
37
face faţă. Dacă nu poate fi redus stresul, atunci vor trezi exersate câteva tehnici de
management al stresului
 Participanţii vor identifica din listata completată anterior ce factori de stres pot
controla sau nu pot controla şi vor enumera modalităţile de control de care dispun (le
pot scrie în partea dreaptă a listei).
 Participanţii vor ţine această listă la îndemână astfel încât, atunci când formatorul
va prezenta tehnicile de management al stresului, să decidă care li se potrivesc cel mai
bine.
Factorii de stres ca re acţionează asupra mea
Enumeraţi toate situaţiile care vă stresează:

……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
Le puteţi controla? Cum le faceţi faţă?

……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
38
Factorii de stres şi managementul stresului
Prin factori potenţiali de stres înţelegem evenimentele potenţial neplăcute care pot
să apară oricând, cum ar f i: concedierea, o inspecţie etc.
Factorii temporali de stres apar atunci când avem de făcut prea multe într-o
perioadă prea mică de timp. Aceasta duce la supraaglomerare şi la sentimentul că timpul
ne-a scăpat de sub control.
Factorii situaţionali de stres se referă la evenimentele din viaţa personala, cum ar
fi: moartea cuiva apropiat, divorţul, schimbarea domiciliului etc. De asemenea, ei pot
include factori legaţi de mediul în care lucraţi şi trăiţi, ex.: orar supraîncărcat, izolare faţă
de colegi etc.
Factorii conflictuali de stres sunt aceia care rezultă din relaţiile interpersonale, de
ex.: o ceartă cu un coleg, un conflict în cadrul catedrei etc.
Măsura în care aceşti factori de stres vă afectează sau nu, depinde de mărimea forţelor de
reţinere. Modelul cuprinde patru tipuri de forţe de reţinere: absenţa comportamentului tipic
cardiacilor (indivizi predispuşi la boli coronariene şi moarte subită), condiţia fizică,
competenţa interpersonală, conştiinţa de sine.
Un comportament tipic cardiacilor este asociat cu trei factori: o personalitate de
tip A, efectele rolului de mascul dominator şi beţia muncii. Indivizii care au o
personalitate de tipul A nu pot sta locului. Ei caută tot timpul competiţia, caută să
realizeze mereu câte ceva şi nu au odihnă. Aceşti oameni au mereu senzaţia că aleargă după
timpul pierdut. Rolul de mascul dominator este asociat cu o imagine de duritate, de tip
imun la emoţii. Aceste caracteristici sunt incompatibile cu un management eficient al
stresului. Aceşti oameni nu numai că nu pot să micşoreze stresul în şcolile sau
inspectoratele pe care le conduc, ci măresc stresul. Rezultatul este o creştere a numărului de
subordonaţi care se îmbolnăvesc de ulcer, de afecţiuni coronariene sau psihice. Beţia
muncii reprezintă tendinţa unor persoane de a-şi subordona viaţa activităţii profesionale.
39
Cei subjugaţi de patima muncii lucrează neîntrerupt în paguba celorlalte domenii ale vieţii
personale. Orele suplimentare, munca suplimentară la domiciliu şi preocuparea continuă cu
problemele de serviciu duc, mai devreme sau mai târziu, la apariţia stresului.
Condiţia fizică se menţine cu ajutorul exerciţiilor fizice executate regulat.
Cercetările arată că indivizii care au o bună condiţie fizică evită mult mai uşor decât ceilalţi
efectele negative ale factorilor stresanţi. Din păcate, în lumea şcolii româneşti foarte puţine
persoane joacă din când în când un meci de fotbal sau de baschet.
Competenţa interpersonală se referă la abilitatea de a avea relaţii bune cu
membrii familiei şi cu colegii de muncă. A avea relaţii interpersonale bune cu familia şi cu
colegii constituie o importantă forţă de reţinere cu ajutorul căreia facem faţă stresului.
Conştiinţa de sine se referă la contactul cu tine însuţi şi la a fi conştient de modul
în care reacţionezi la stres. Dacă cele două elemente există, atunci creşte probabilitatea de a
fi conştient de strategiile care vă stau la-ndemână pentru a face faţă stresului.
# #Activitate: cum facem faţă stresului
Obiectiv: participanţii îşi vor însuşi câteva tehnici de management al stresului.
Introducere: reacţiile noastre la stres depind de sentimentele pe care le avem faţă de

situaţia respectivă. Dacă este un factor de stres pe termen lung, va trebui să găsim o soluţie
pe termen lung. La fel pentru factorii de stres pe termen scurt. După ce am determinat ce ne
stresează, va trebui să aflăm dacă putem controla
 Cu grupul se face o listă cu toate posibilităţile de a face faţă stresului

(brainstorming).
 Se distribuie fişa cu informaţii intitulată "Cum facem faţă stresului". Ea este
discutată cu grupul.
 Se practică tehnicile de respiraţie abdominală, exerciţii de relaxare şi vizualizare.
 Se distribuie fişa de activitate intitulată "Cum facem faţă stresului". Participanţii
vor identifice metodele pe care vor să le încerce.
Discuţie : avem mai multe opţiuni de a face faţă stresului. Cel mai bine este să încercăm
mai multe până o descoperim pe cea care merge cel mai bine. De asemenea, nu trebuie să
uităm că pentru fiecare situaţie este nevoie de o altă metodă. Stresul poate fi însă şi un
factor pozitiv. De exemplu, el se poate transforma în factor motivator pentru a munci mai
mult. A avea control asupra stresului înseamnă o reducere generală a anxietăţii, energie şi
productivitate crescute, memorie şi concentrare mai bune, prevenirea şi reducerea
îmbolnăvirilor.
Cum facem faţă stresului (1)
40
Dacă nu puteţi schimba situaţia stresantă, iată câteva idei de a-I face faţă: faceţi o activitate
fizică; discutaţi cu cineva apropiat despre ceea ce vă îngrijorează; dormiţi mai mult;
echilibraţi-vă activităţile; abordaţi problemele, nu le lăsaţi să vă copleşească; faceţi ceva
care vă aduce bucurie şi mulţumire; ascultaţi muzică; faceţi o baie fierbinte; mâncaţi
echilibrat; citiţi o carte bună; faceţi curat în casă; ţineţi un jurnal cu problemele care vă
frământă; faceţi exerciţii de relaxare; telefonaţi-I unui prieten; înscrieţi-vă într-o
organizaţie; închiriaţi un film trist şi plângeţi în voie; găsiţi-vă un nou hobby, plecaţi în
concediu; faceţi-vă o nouă tunsoare; faceţi-vă un masaj; respiraţi adânc de mai multe ori;
meditaţi, spuneţi-vă lucruri bune despre dvs. înşivă; discutaţi cu un consilier. Feriţi-vă de
alcool, droguri şi supraalimentaţie.
Cum facem faţă stresului
În prezent, fac faţă stresului în următoarele moduri:

………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
în viitor, voi încerca următoarele moduri de a face faţă stresului:

………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
Cum facem faţă stresului (2)
Activităţile descrise mai jos sunt uşor de practicat. Vă vor ajuta corpul să reziste şi să se
refacă mai repede în urma stresului. Sunt tehnici care vă vor îmbunătăţi calitatea vieţii şi
vor putea fi folosite zilnic.
Respiraţia abdominală:
 Aşezaţi-vă confortabil cu spatele relaxat dar drept
 Inspiraţi foarte încet pe nas şi în acelaşi timp umpleţi abdomenul cu aer; mişcaţi
pieptul cât mai puţin posibil
 După ce abdomenul s-a umplut la maximum, umpleţi plămânii cu aer (se umple
partea de mijloc a plămânilor)
41
 Apoi apăsaţi încet pe abdomen şi întindeţi umerii(se va umple partea de jos
plămânilor)
 Ţineţi-vă respiraţia 5 secunde (se umplu plămânii în totalitate)
 Expiraţi încet pe nas şi apăsaţi concomitent abdomenul (diafragma va împinge
plămânii şi-I goli de aer).
Relaxarea
Respiraţia este înceată şi profundă. Bătăile inimii se răresc, presiunea sângelui scade,
muşchii se relaxează, sistemul nervos se linişteşte, metabolismul general se reduce.
Şase paşi pentru relaxare:
1. alegeţi un loc liniştit şi plăcut
2. îndepărtaţi toate sursele de distragere a atenţiei
3. îndepărtaţi bijuteriile, cureaua, hainele strânse pe corp
4. lăsaţi-vă gândurile să vină şi să plece (gândurile trec precum norii); lăsaţi grijile
deoparte;
5. adoptaţi o poziţie confortabilă
6. respiraţi de câteva ori încet şi adânc şi închipuiţi-vă cu se risipeşte tensiunea
nervoasă; concentraţi-vă pe modul în care respiraţi.
Relaxarea progresivă. Îndepărtarea tensiunii
1. conştientizaţi-vă tălpile
2. inspiraţi şi reţineţi un pic aerul; pe măsură ce expiraţi , relaxaţi-vă picioarele şi
eliberaţi tensiunea;
3. procedaţi similar pentru gambe
4. conştientizaţi-vă coapsele
5. inspiraţi încet şi profund
6. pe măsură ce expiraţi, eliberaţi tensiunea din coapse
7. inspiraţi adânc şi pe măsură ce expiraţi , eliberaţi tensiunea din tălpi, gambe, coapse
8. conştientizaţi-vă şoldurile, şezutul şi organele interne;
9. inspiraţi încet şi profund
10. pe măsură ce expiraţi, relaxaţi-vă şoldurile şi şezutul
11. inspiraţi , expiraţi şi observaţi cum tensiunea din zona de mijloc a corpului dispare
12. conştientizaţi-vă mâinile şi braţele; inspiraţi, expiraţi şi îndepărtaţi tensiunea
13. conştientizaţi-vă umerii; inspiraţi
14. expiraţi şi eliberaţi tensiunea din umeri
15. conştientizaţi-vă spatele, inspiraţi
16. expiraţi şi eliberaţi tensiunea din zona spatelui astfel încât coloana vertebrală să se
cufunde în pat / fotoliu
17. simţiţi cum relaxarea vă cuprinde spatele
18. conştientizaţi-vă pieptul şi stomacul; inspiraţi
19. expiraţi şi lăsaţi-vă pieptul şi stomacul moi
20. inspiraţi, expiraţi
21. rotiţi-vă capul încet dintr-o parte în alta până când gâtul e relaxat
22. inspiraţi., expiraţi şi dacă simţiţi vreo parte a corpului tensionată, eliberaţi tensiunea
de acolo
23. conştientizaţi-vă faţa , inspiraţi
24. pe măsură ce expiraţi, deschideţi gura, puteţi căsca; separaţi încet buzele şi relaxaţi-
42
le
25. conştientizaţi-ă nasul, obrajii şi fruntea , inspiraţi
26. pe măsură ce expiraţi, simţiţi tensiunea cum dispare de pe faţă
27. respiraţia trebuie să fie adâncă , înceată, plăcută
28. cu fiecare respiraţie, aduceţi vitalitate şi viaţă în corp
29. dacă simţiţi vreo tensiune într-un loc, eliberaţi-o în acelaşi mod
30. dacă vreţi să ieşiţi din această stare, brusc respiraţi puternic
31. deschideţi ochii şi observaţi mediul; inspiraţi adânc şi puternic
32. ridicaţi-vă încet, lăsaţi-vă puţin timp să vă reveniţi înainte de a trece la o altă
activitate
Vizualizarea
Aşezaţi-vă confortabil. Închideţi ochii şi respiraţi de câteva ori adânc. Imaginaţi-vă că
sunteţi într-un loc preferat, plăcut. într-o zi senină şi calmă. Cerul este albastru, norii sunt
albi, iarba este verde, pământul miroase a ierburi crude. Lăsaţi-vă mintea să pătrundă în
mediu. Simţiţi soarele cald cum vă încălzeşte corpul. Închipuiţi-vă că staţi întins , că va
simţiţi bine, lăsaţi orice tensiune să părăsească corpul., relaxaţi-vă. Acum imaginaţi-vă
corpul cum se umple de oxigen şi substanţe nutritive. Fiecare celulă a corpului devine
puternică şi plină de viaţă. Simţiţi sănătate, energie şi fericire. Acum luaţi-vă la revedere de
la locul dvs. favorit, ştiind că vă puteţi întoarce oricând doriţi. Pregătiţi-vă să reveniţi la
realitate, încărcat de calm, relaxare şi sănătate. Respiraţi adânc şi puternic pe măsură ce vă
reveniţi. Deschideţi încet ochii.
7. GESTIONAREA TIMPULUI
# #Activitate: cât de bine vă organizaţi timpul?
Obiectiv: participanţii vor conştientiza cum îşi petrec timpul şi cât de bine îl organizată.
Introducere: avem atât de multe de făcut şi atât de puţin timp, organizându-vă timpul vă
puteţi rezolva mai bine problemele.
 Se împarte foaia de # #Activitate numită "Cât de bine îţi organizezi timpul?"

 Se discută rezultatele după ce fiecare şi-a completat fişa.
Cât de bine îţi organizezi timpul?
1. ai un program stabilit pentru ora de sculare, masă şi culcare?
DA NU
2. ai un birou / cutie unde îţi ţii hârtiile, notiţele etc.?
43
DA NU
3. îţi rămâne zilnic ceva timp pentru tine însuţi?
DA NU
4. îţi stabileşti priorităţile şi respecţi acest program?
DA NU
5. îţi faci liste cu ce ai de făcut?
DA NU
6. îţi rezervi timp în fiecare zi pentru a-ţi planifica ziua de mâine?
DA NU
7. programul tău zilnic de activitate este suficient de flexibil?
DA NU
8. ajungeţi la timp la întâlniri?
DA NU
9. apelaţi la alţii să vă ajute să vă terminaţi treburile?
DA NU
10. vă simţiţi adesea stresat pentru că nu aveţi timp să faceţi tot ce v-aţi propus?
DA NU
Punctaj:
Acordaţi două puncte pentru fiecare DA cu excepţia întrebării 10 şi două puncte dacă
răspundeţi cu NU la întrebarea 10.
Interpretare:
0.7 pierdeţi mult din timpul dvs. liber. Acordaţi mai multă atenţie modalităţii de
management al timpului.
8.11 Aţi încercat să vă planificaţi timpul eficient, dar încercările nu au reuşit. Ca
rezultat, adesea vă simţiţi frustrat.
12-18 în general, vă folosiţi timpul cum trebuie. Vedeţi unde puteţi îmbunătăţi situaţia şi
44
acţionaţi.
20 sunteţi foarte organizat şi vă controlaţi timpul. Vă terminaţi treburile la timp şi vă

mai rămâne timp şi pentru dvs.
# #Activitate: unde vă petreceţi timpul?
Obiectiv: participanţii vor conştientiza cum îşi petrec timpul acum şi cum ar dori să şi-l
petreacă în viitor.
 se distribuie fişa de activitate intitulată "Unde vă petreceţi timpul?" se completează

individual.
 Se discută răspunsurile cu grupul.
Unde vă petreceţi timpul?
Activităţile dvs. zilnice pot fi împărţite în următoarele categorii:

1. Şcoala
Include timpul petrecut la ore, pentru studiu şi alte activităţi conexe.
2. munca
include timpul de pregătire pentru slujbă şi munca efectivă.
3. Familia
Include timpul petrecut cu familia .
4. distracţia.
Include timpul petrecut cu prietenii, hobby-uri, privitul la TV sau timpul petrecut făcând
ceva pentru tine.
5. Somnul
include timpul de pregătire pentru culcare, somnul efectiv şi scularea.
6. altele.
Include alte activităţi consumatoare de timp ca: transportul, cumpărături, curăţenie, întâlniri
etc.
Cât timp petreceţi cu fiecare din aceste activităţi?

……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
45
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Cât timp aţi dori să vă petreceţi cu aceste activităţi?
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Care sunt activităţile de care v-aţi putea dispensa sau reduce timpul alocat lor?
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Cum v-aţi putea folosi mai bine timpul?

……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
# #Activitate: tipuri de management al timpului
Obiectiv: explorarea metodelor de management eficient al timpului.
 Se distribuie fişa cu informaţii intitulată "Tipuri de management al timpului?"

 Formatorul va informa grupul că fiecare metodă va fi explorată în detaliu.
Tipuri de management al timpului
1. faceţi-vă o listă cu modalităţile de folosire a timpului şi stabiliţi priorităţile.

Asiguraţi-vă că modalităţile propuse sunt realiste. Decideţi-vă care este cel mai
important. Lista priorităţilor este foarte importantă atunci când sunteţi nevoit să
acordaţi din timpul dvs. pentru mai multe lucruri. De asemenea, vă va ajuta să vă daţi
seama cât timp va trebui să acordaţi pentru fiecare modalitate.
2. Faceţi o listă cu ce aveţi de făcut. Dacă pe această listă includeţi şi lucruri fără
importanţă, este foarte posibil să ajungeţi să n-o respectaţi, aşa că includeţi acele
activităţi care vă vor duce mai aproape de îndeplinirea scopurilor. Apoi puneţi-le în
ordinea importanţei. Dacă lista pare a fi prea lungă, vede şi dacă nu vă poate ajuta
cineva să faceţi unele lucruri. Nu vă faceţi probleme dacă nu reuşiţi să faceţi tot ce aţi
trecut pe listă. Important e să vă organizaţi cât mai bine timpul.
3. Folosiţi o planificare zilnică. Faceţi-vă un orar în care includeţi toate activităţile
importante ale zilei. Nu uitaţi să includeţi şi activităţi pentru propria dvs. plăcere. Lăsaţi
46
cel puţin 15-30 minute libere pentru a face o baie, lectură, vizionare TV. Orarul trebuie
să fie flexibil. Apar zilnic lucruri noi pe care trebuie să le rezolvaţi. Refaceţi-vă orarul şi
reformulaţi-vă priorităţile.
# #Activitate: alcătuirea listelor
Obiectiv: alcătuirea listei de activităţi zilnice
 Se distribuie fişa de # #Activitate intitulată "Ce am de făcut". Participanţii o vor

completa cu ceea ce au de făcut pentru a doua zi.
 După două zile, se împarte grupul în microgrupuri formate din patru persoane.
Fiecare va prezenta lista grupului şi va spune cât a reuşit să o respecte. Dacă nu, va
explica de ce nu a reuşit . ce ar putea să schimbe ca să-şi atingă toate obiectivele?
 La fiecare sfârşit al zilei , participanţii vor completa o astfel de listă. Din când în
când, formatorul va verifica dacă au reuşit să respecte programul propus.
Ce am de făcut
Enumeraţi toate activităţile pe care le aveţi de făcut mâine. Verificaţi la sfârşit dacă lista e
completă.
Sarcini de îndeplinit:
………………………………………… poziţia realizat

47
Fişa de activitate
Planificare săptămânală
Timp LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI SÂMBĂTĂ DUMINICĂ

7.00 dim.
8.00
9.00
10.00
11.00
12.00 d.a.
13.00
14.00
15.00
16.00
17.00
18.00
19.00
48
20.00
21.00
22.00
23.00
# #Activitate: eliminarea amânărilor
Obiectiv: dezvoltarea tehnicilor de eliminare a tendinţei de a amâna
Desfăşurarea activităţii:
 Se distribuie fişa cu informaţii intitulată "Eliminarea amânărilor" şi se analizează

împreună cu grupul .
 Se distribuie fişa de activitate intitulată " Eliminarea amânărilor". Participanţii îşi
vor stabili o sarcină de îndeplinit până la sfârşitul sesiunii.
 Se dă câte un plic fiecărui participant , în care se introduce fiecare foaia completată
anterior şi îşi va trece numele pe el. Formatorul strânge plicurile.
 La sfârşitul programului ,formatorul va împărţi plicurile şi îi va întreba dacă şi-au
îndeplinit sau nu sarcina propusă . Dacă nu, se va discuta de ce şi cum ar putea fi
îndeplinită.
Fişa cu informaţii
Eliminarea amânărilor
Aţi auzit expresia: "de ce să fac astăzi ceea ce pot face mâine?" amânările se petrec atunci
când avem ceva de făcut care nu ne fac3e plăcere. Cum ar putea fi eliminate?
1. Spargeţi o sarcină complexă în părţi mai mici.
2. Recompensaţi-vă singuri. Când aveţi de îndeplinit o sarcină neplăcută, stabiliţi-vă ceva
plăcut de făcut pentru dvs. la sfârşitul acestei sarcini. Pentru sarcini mari, recompense
mari.
3. Nu vă mai gândiţi la ce aveţi de făcut, pur şi simplu acţionaţi.
49
4. Faceţi-o împreună cu cineva.
5. Gândiţi-vă la consecinţe. Dacă nu vă puteţi gândi la partea bună a ceea ce aveţi de făcut
, gândiţi-vă la partea rea. Ce se va întâmpla dacă nu o faceţi? Dacă consecinţele sunt
suficient de rele, va veţi găsi motivaţia de a acţiona acum.
Fişa de activitate
Eliminarea amânărilor
Fă un contract cu tine însuţi. Gândeşte-te la ceva ce ai tot amânat să faci în ultimul timp. In
acest moment, promite-ţi că vei rezolva problema până la sfârşitul zilei de azi / mâine.
Completează contractul de mai jos:
Data de azi………..
Data fină…………
Până la data finală, voi face următoarele:
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
În scopul îndeplinirii acestor sarcini, voi folosi următoarele strategii:

………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
semnătura………………………….
50
8. Luarea deciziilor
# #Activitate: luarea unei decizii
Obiectiv: prezentarea unei modalităţi de a lua o decizie; participanţii vor exersa paşii pe
care îi vor face atunci când iau o decizie.
Introducere : există mai multe feluri de a lua o decizie. câteodată ne bazăm pe instinct,
alteori ne asumăm riscul. Metoda pe care o vom învăţa ne ajută să luam o decizie pas cu
pas.
Se distribuie foaia cu informaţii intitulată "Paşii în luarea unei decizii". Acesta este un mod
de luare a unei decizii. Acest proces poate fi folosit şi în rezolvarea unei probleme.
 Definirea deciziei / problemei

 Identificarea opţiunilor
 Obţinerea informaţiilor
 Evaluarea alternativelor şi ordonarea lor după valoare (de la cea mai buna la cea
mai proastă)
 Luarea unei decizii şi elaborarea unui plan de acţiune
Se discută cu participanţii aceste etape pe baza unui exemplu luat din practică.
 Se împarte grupul în microgrupuri formate din 4-5 participanţi.
51
 Li se spune că fiecare grup va avea câte o decizie de luat. Li se distribuie foaia de #
#Activitate intitulată "tu decizi să…" şi li sedă microgrupurilor câte o sarcină in care au
o decizie de luat. De asemenea, se pot crea scenarii în care au de rezolvat câte o
problemă.
 În fiecare microgup, participanţii vor trece prin etapele de luare a unei decizii
prezentate anterior şi vor nota pe foaia de hârtie paşii prin care trec. Vor putea să se
folosească de diverse materiale informative pe care formatorul le va pune la dispoziţia
participanţilor pentru informarea într-o problemă specifică.
 Deupă ce fiecare microgrup a luat o decizie, o va prezenta întregului grup, pas cu
pas.
 În final, formatorul va da următoarele explicaţii: există mai multe moduri de a lua o
decizie şi nu este necesar să parcurgeţi aceste etape de fiecare dată. Există însă
momente când parcurgerea unui asemenea proces vă va ajuta să organizaţi gândurile şi
să luaţi o decizie raţională.
Foaia cu informaţii
Paşii în luarea unei decizii
1. definirea deciziei
ce trebuie să decizi?
2. identificarea opţiunilor
ce poţi să faci în acest sens?

3. obţinerea informaţiilor
de ce informaţii ai nevoie?
4. evaluarea alternativelor şi ordonarea lor de la cea mai bună la cea mai proastă.
Descoperă care alternativă te satidsfac3 e cel mai bine.
5. ia o decizie şi fă-ţi un plan de acţiune.
Fişa de activitate
Tu decizi
Câteva exemple de decizii:
52
 ce film să vezi
 ce să faci în weekend
 unde să mergi în concediu
 alte idei…
# #Activitate: contractul personal
Obiectiv: învăţarea unor abilităţi de stabilire a scopurilor; stabilirea unor scopuri

accesibile.
 formatorul pune grupului următoarele întrebări:
ce este un scop?
De ce ne stabilim scopuri?
Cum ne stabilim scopurile?
 Se distribuie fişa de informaţii "Contractul personal".
 Se distribuie fişa de # #Activitate "contractul personal". Particiopanţii îşi vor stabili
câte un scop care poate fi realizat în următoarele trei luni şi care să aibă legătură cu
educaţia sau cariera proprie. De exemplu: voi studia câte două ore în fiecare seară. Voi
da toate examenele din sesiunea aceasta.
 Participanţii vor semna contractul personal. Vor fi informaţi că aceste informaţii
sunt confidenţiale.
 Li se dă câte un plic în care vor introduce contractul semnat şi vor trece adresa pe el
şi numele.
 După trei luni, formatorul va expedia prin poştă sau personal plicurile către fiecare.
Contractul personal
 Ce este un scop?
Este o sarcină pe care vrem să o îndeplinim (ceea ce vrem să obţinem).

 De ce ne stabilim scopuri?
Ne dau motivule a face ceva. Ne motivez să acţionăm pentru a câştiga ceva.

 Cum ne stabilim scopurile?
Scopurile pot fi numite şi contracte cu tine însuţi.

Când stabilim un scop, acesta trebuie să fie cât mai specific cu putinţă. De asemenea,
trebuie stabilită o perioadă specifică de timp pentru fiecare scop. Scopurile trebuie să fie
realiste. Trebuie notate, semnate, considerate exact ca un contract.
53
Fişa de # #Activitate
Contractul personal
Fiţi:
SPECIFIC
PRECIS CA TIMP
REALIST
Sciopul meu este să:

……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
data………. Semnătura……..
# #Activitate: spargerea barierelor
Obiectiv: participanţii vor identifica un scop, motivaţia pentru acel scop şi ce îi împiedică
să îl atingă.
 Grupul îşi va stabili un scop comun. De exemplu, să se lase de fumat până la

sfârşitul programului de formare.
 Pe o jumătate de foaie de panou se enumeră factorii motivatori.
 Pe cealaltă jumătate a foii se vor enumera barierele care stau în calea atingerii
acestui scop.
 Formatorul le explică următoarele lucruri: pentru ca factorii care ne motivează să
fie mai puternici decât barierele, va trebui să învingem pe rând toate acele forţe care
stau în calea scopului. Vom lua pe rând fiecare barieră identificată şi o vom analiza,
căutând să descoperim modalităţi de a o înlătura.
 Împreună cu grupul, se analizaeză barierele şi se enumeră ideile posibile de a le
înlătura.
 Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "spargerea barierelor". Fiecare îşi va
stabili un scop şi va enumera factorii care îl motivează şi barierele care îi stau în cale.
Apoi, va căuta idei de înlăturare a fiecărei bariere.
Spargerea barierelor
Scopurile mele sunt:
…………………………………………………………………………………………….
54
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………….
Factori motivatori
Bariere
Modalităţi de eliminare a barierelor
55
# #Activitate: înlăturarea barierelor
Obiectiv: participanţii vor exersa stabilirea unor scopuri, vor identifica barierele şi
modalităţile de a le înlătura.
Introducere:
Adesea este mai uşor să renunţi la un scop decât să treci de piedicile care se ivesc. În
această sesiune participanţii îşi vor evalua abilităţile şi a le folosi ca metode de soluţionare
a unei probleme.
 Se împarte foaia de # #Activitate numită Înlăturarea barierelor".

 Se vor acorda 5 minute pentru identificarea unii scop simplu şi a unei bariere de
trecut. Vor fi notate pe foia de # #Activitate. Exemplu: scop - să ajung la timp la lucru.
Bariera - am dificultăţi să mă scol dimineaţa.
 Apoi fiecare îşi va găsi un partener. La un semnal dat, unul îi va citi celuilalt scopul
şi bariera identificate şi va aştepta ca celălalt să-I de-a toate soluţiile pe care le găseşte ,
pe care le va nota pe foaia lui. Se acordă două minute.
 Se schimbă rolurile între cei doi şi se repetă # #Activitatel.
 Apoi fiecare îşi va găsi alt partener şi va repeta # #Activitatel cu aceasta. Este ideal
ca fiecare să exerseze cu câte trei parteneri.
 Se discută cu întregul grup următoarele chestiuni:
Vrea cineva să prezinte scopul, bariera şi modalităţile de a o înlătura pe care le-ai găsit?
Este cineva care nu a găsit nici soluţie?
Dacă aţi încercat propriul mod de a înlătura o barieră şi nu a mers, încercaţi şi modalităţile
sugerate de alte persoane; unele soluţii propuse de o persoană din afară pot fi cele mai bune
în cazul tău.
Înlăturarea barierelor
Scopul meu este să:
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
cea ce mă împiedică este:

…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
56
…………………………………………………………………………………………
soluţii:
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
# #Activitate: să scrutăm viitorul
Obiectiv: participanţii îşi vor exersa abilităţile de stabilire a stabilirea unor scopuri, şi de
planificare a acţiunilor.
Introducere: o modalitate eficientă de a ne stabili scopuri de lungă durată (pa câţiva ani de
zile) este de a împărţi acest scop în etape mai mici, cu termene mai apropiate.
 Se împarte foaia de # #Activitate numită să scrutăm viitorul

 Participanţii se vor imagina ca fiind al pensie , stând într-un fotoliu şi se gândesc la
viaţa lor. În partea stângă a foii de # #Activitate vor enumera scopurile pe care şi le
doresc să le atingă în viaţă.
 Se împarte grupul în microgrupuri formate din 3- 4 participanţi. Unul din fiecare
microgrup va citi scopurile pe care şi le-a notat. Ceilalţi îi vor sugera ceea ce ar putea să
facă acum pentru atingerea acestor scopuri. Se acordă 5 minute de persoană.
 Se repetă procesul până când fiecare din microgrupuri va trece prin acest proces.
 Formatorul va spune următoarele lucruri: avem şi scopuri pe care vrem să le
atingem în viaţă. De multe ori, aceste par a fi atât de îndepărtate încât ni separ imposibil
de atins. Un mod de ale atinge este de a împărţi aceste vise în părţi mici pentru
îndeplinirea cărora putem acţiona în fiecare zi. În acest mod pot afla care sunt acele
vise pe care mile doresc cu adevărat şi să renunţ la acelea pe care consider că nu mă
interesează cu adevărat.
57
Să scrutăm viitorul
Imaginaţi-vă că aveţi 75 de ani şi sunteţi pensionar. Reflectaţi la viaţa dvs. la ceea ce aţi
făcut şi la ceea ce aţi dori să faceţi.
Completaţi rubrica cu scopurile pe care vi le doriţi să le atingeţi şi apoi cu sugestiile
propuse de colegii dvs.
Scopuri de îndeplinit în viaţa mea:

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
sugestii pe termen scurt:

………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
# #Activitate: viziuni
Obiectiv: participanţii îşi vor vizualiza viitorul şi ceea ce ardori să fie / să facă în anumite
momente ale acestuia.
 Se împarte foaia de # #Activitate numită "Viziuni".

 Fiecare va completa foia cu propriile viziuni.
 Fiecare va prezenta lista întregului grup.
Viziuni
Stabiliţi scopurile pentru fiecare din rubricile următoare:
1 an 5 ani 10 ani 20 ani

personal
familie
carieră
studii
distracţii
altele
58
9. Controlul furiei
# #Activitate: cum reacţionăm la furie
Obiectiv: participanţii vor recunoaşte cum reacţionează la furie.

Introducere: furia este o emoţie puternică normală. Ea este un răspuns emoţional la situaţii
pe care le percepem ca fiind ameninţătoare, frustrante, periculoase. De asemenea, ne poate
ajuta să muncim mai mult pentru atingerea unui scop. În situaţii de urgenţă, furia ne dă
energia necesară de a acţiona rapid. Agresivitatea poate fi însă o problemă atunci când se
manifestă necontrolat şi ne afectează relaţiile cu ceilalţi.
 Grupul face o listă cu modurile în care reacţionează oamenii la furie. Ce se întâmplă

cu omul atunci?
 Se împarte foaia de # #Activitate numită "cum reacţionează corpul tău la furie".
 Fiecare se va gândi la modul în care reacţionează la furie.
Cum reacţionezi la furie?
 Se eliberează mai multă glucoză şi adrenalină în sânge
 Inima bate mai repede
 Creşte presiunea sângelui
 Creşte fluxul sanguin
 Creşte tensiunea musculară
Corpul tău este gate de acţiune!
Exprimarea furiei într-un mod pozitiv este un lucru bun pentru sănătatea ta. Furia intensă
poate fi un lucru negativ şi pentru tine şi pentru ceilalţi. Este important să înveţi cum să-ţi
eliberezi furia fără să-i afectezi pe ceilalţi sau pe tine însuţi.
Dacă nu îţi controlezi furia, acest fapt ar putea avea următoarele consecinţe:
 Probleme de sănătate: tensiune, probleme cardiace, ulcer, obezitate, dureri de cap

 Probleme psihice, ca depresia
 Accidente
 Probleme de relaţionare cu ceilalţi
 Delicvenţă
Cum reacţionezi la furie?

………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
59
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
# #Activitate: controlul furiei
Obiectiv: participanţii vor afla cât de bine pot să-şi controleze furia
 Se distribuie foaia de # #Activitate intitulată "Controlul furiei".
 Fiecare va stabili din perspectivă proprie adevărul sau falsitatea expresiilor de pe
foaie. Trebuie să se răspundă sincer.
 La sfârşit, se face suma punctelor şi se discută fiecare punctaj cu întregul grup
şi se solicită fiecăruia să spună ce părere are despre punctajul acumulat.
Foaie de # #Activitate
controlul furiei
instructaj: pentru fiecare frază de mai jos răspundeţi cu A pentru adevărat şi cu F pentru
fals.
1. nu recunosc că sunt furios atunci când sunt întrebat. A / F

2. de obicei, îmi vărs furia pe altă persoană decât pe cea care m-a înfuriat. A / F
3. de obicei, ţin probleme ascunse până când explodez. . A / F
4. îi lovesc pe ceilalţi când mă înfurii. A / F
5. mă înfurii când cineva nu e de acord cu mine. A / F
6. sunt foarte critic cu ceilalţi. A / F
7. mă deprim foarte repede. A / F
8. am dificultăţi să discut o problemă fără să-mi pierd controlul emoţional. A / F
9. se pare că tot timpul mă contrazic cu ceilalţi. A / F
10. de regulă, nu mă confrunt cu persoana pe ca m-am înfuriat. A / F
11. câteodată nici nu sunt conştient că sunt furios. A / F
12. furia nu e o emoţie normală. A / F
interpretare: număraţi răspunsurile notate cu A. cu cât numărul este mai mic, cu atât vă
controlaţi mai bine furia. Revedeţi răspunsurile la fiecare frază pentru da descoperi dacă
există vreun tipar-model.
60
# #Activitate: o retrospectivă asupra furiei
Obiectiv: participanţii vor explora mesajele pe care le-au primit referitoare la furie când
erau copii.
Introducere: deciziile pe care le-am luat când eram copii asupra modului de a ne raporta la
emoţiile noastre , ne-au format şi ne afectează comportamentul de astăzi.
 se distribuie fişa de # #Activitate intitulată "O retrospectivă a furiei". Fiecare va

răspunde la întrebări.
 Câţiva voluntari vor prezenta întregului grup răspunsurile lor.
 Formatorul va pune următoarele întrări pentru a uşura discuţia:
Ce mesaje pozitive şi negative aţi primit referitoare la furie?

Ce decizie aţi luat referitoare la furie ca efect al acestor mesaje?
Foaie de # #Activitate
O retrospectivă a furiei
Numiţi cinci persoane semnificative din viaţa dvs. de copil şi descrieţi cum reacţionau când
se înfuriau:
Persoana 1
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Persoana 2
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Persoana 3
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Persoana 4
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Persoana 5
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
61
……………………………………………………………………………………………
când aţi fost copil, cum reacţionaţi când vă înfuriaţi?

……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
# #Activitate: analiza furiei în prezent
Obiectiv: participanţii îşi vor analiza modul de exprimare a furie în prezent .
 Se distribuie fişa de # #Activitate intitulată " analiza furiei în prezent" care va fi

completată.
 Câţiva voluntari vor prezenta grupului ce au notat.
 Formatorul va pune câteva întrebări pentru a facilita discuţia:
Cum au influenţat experienţele trecutului modul în care vă purtaţi în prezent?

A descoperit cineva vreun tipar-model de la trecut la prezent?
Ce vă place la modul în care vă controlaţi furia?
Ce aţi dori să schimbaţi la acest mod?
Când poate fi furia productivă?
Analiza furie în prezent
Ce faceţi când cineva se înfurie pe dvs.?

……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Ce faceţi când vă înfuriaţi pe cineva?
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Când aţi folosit furia într-un mod negativ?
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Când a fost furia o emoţie pozitivă?
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Cum au afectat mesajele pe care le-aţi primit în trecut despre furie modul în care vă
62
controlaţi în prezent această stare?
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
# #Activitate: exprimarea furiei
Obiectiv: participanţii învaţă să-şi exprime furia în-un mod creator.
 Fiecare va desena furia proprie. Acesta poate fi din trecut sau din prezent. Exemplu:
un vulcan, o sticlă cu bere etc.
 Câţiva voluntari îşi vor prezenta desenele întregului grup.
# #Activitate: mit şi adevăr
Obiectiv: o mai bună înţelegere a furiei.
 Se distribuie fişa de # #Activitate intitulată "Mit şi adevăr".

 Se împarte grupul în microgrupuri formate din 4-5 participanţi. Fiecărui microgrup i
se dau un număr egal de fraze pe care le vor discuta şi vor decide dacă sunt adevărate
sau nu.
 Fiecare grup va prezenta rezultatele. Se discută fiecare frază.
Notă: frazele 1-4 sunt adevărate, iar 5-13 sunt false.
Mit şi adevăr
1. furia poate fi controlată. A / F

2. putem învăţa să recunoaştem atunci când ne înfuriem şi să ne controlăm. A / F
3. noi decidem dacă să ne înfuriem sau nu. A / F
4. exprimarea adecvată a furiei nepoate duce la rezolvarea conflictelor. A / F
5. Furia este un sentiment rău. A / F
6. Unii oameni nu se înfurie niciodată. A / F
7. Bărbaţii au mai multe probleme în a-şi controla furia decât femeile. A / F
8. Câteodată când te înfurii, nu e nevoie decât să loveşti pe cineva. A / F
63
9. Când eşti beat, alcoolul este cel care te face să-ţi pierzi cumpătul. A / F
10. Un control prost asupra furiei este cauzat de persoana sau lucrul care te-a înfuriat. A
/ F.
11. Reflexele rapide determinate de furie sunt de vină atunci când loveşti pe cineva. A /
F
12. Prostul controla furiei poate fi moştenit. A / F
13. Prostul control al furiei se datorează apartenenţei la o anumită cultură sau grup
etnic. A / F
Obiectiv: participanţii învaţă să-şi controleze furia.
 Se distribuie fişa cu informaţii intitulată "ce să faci şi ce să nu faci la furie".

 Se citesc informaţiile.
 Câţiva voluntari vor interpreta rolurile descrise pe foaia "Jocuri d rezolvare a
conflictelor"
 Jucătorii vor primi feedback după fiecare interpretare.
ce să faci şi ce să nu faci la furie"
NU
Nu da vina pe alţii pentru ceea ce simţi

Nu face din ţânţar armăsar.
Nu folosi fraze la persoana a doua
Nu te imagina gata să te înfurii.
Nu-ţi exprima resentimentele.
Nu ameninţa.
Nu folosi cuvinte care rănesc.
Nu nega că eşti furios.
Nu spumega de furie,
Nu-vărsa furia aspra altora.
DA
Aminteşte-ţi că tu decizi dacă te înfurii sau nu.

Evită situaţiile care te înfurie.
Foloseşte fraze la persoana I.
Concentrează-te pe comportamentul persoanei şi nu pe persoană.
Fii cinstit şi direct.
64
Fii specific şi nu schimba subiectul.
Priveşte-l pe celălalt direct în ochi.
Ascultă-i şi pe ceilalţi.
Jocuri de rezolvare a conflictelor
1. de câteva săptămâni încerci să contactezi o persoană. Nu ţi-a răspuns până acum.

2. Joci tenis cu un prieten şi îţi spune tot timpul cum ar trebui să joci.
3. Ai găsit băutură ascunsă în camera fiului tău.
4. Soţia întârzie mereu când se întoarce de la servici.
5. Un profesor par ea avea ceva cu tine şi te cicăleşte tot timpul.
6. Un amic face mereu remarci răutăcioase pe seama prietenei tale.
7. Fiica ta a fost exmatricualtă pentru că a copiat.
8. Parinţii tăi te aşteaptă să vii în fiecare duminică să iei masa cu ei.
9. Ţi sa cerut să părăseşti magazinul deoarece copilul tău plânge.
10. Un doctor ţi-a prescris nişte medicamente fără să-i spună că au efecte secundare şi
acum te simţi foarte rău.
11. Un prieten ţi-a cerut nişte bani până la sfârşitul lunii şi acum îţi spune că nu are de unde
să-ţi dea înapoi.
Obiectiv: însuşirea metodelor d controlare a furiei.
 Se distribuie foaia de informaţii intitulată "Controlul furiei" şi se citeşte.
 Participanţilor să dea şi alte soluţii de control al furiei.
 Se concluzionează cu o discuţie:
Furia poate fi necontrolabilă dar este o parte din ceea ce suntem. Decât să ne simţim
vinovaţi de furia noastră, mai bine să ne concentrăm asupra modului de a ne exprima
eficient acest sentiment. Este important să recunoaştem că efectul pozitv sau negativ al
furiei depinde de modul în care alegem să o folosim. Furia nu trebuie să ne ia în stăpânire.
Fişa de informaţii
Controlul furiei
1. învaţă să recunoşti când te înfurii ţinând un mic jurnal lîn care îţi notezi "momentele
fierbinţi." Când te simţi tensionat, fă o activitate plăcută.
2. Îndepărtează-te de situaţie. După ce a trecut explozia, întoarce-te şi rezolvă situaţia.
3. Vorbeşte-ţi cu voce joasă.
4. Gândeşte-te dacă ceea ce simţi este furie sau o dezamăgire, tristeţe sau durere.
65
5. Scrieţi gândurile iraţionale şi încercă să le transformi în gânduri raţionale.
6. Odată ce eşti conştient de situaţiile care te enervează, planificaţi modul în care le vei
"ataca" în viitor.
7. Pune-te în pielea altuia.
8. Găseşte o rezolvare de compromis evită situaţiile "câştigă sau pierzi".
9. Fă activitate fizică. Eliberează tensiunea din muşchi.
10. Mănâncă corect. Evită cafeaua, ceaiul, ciocolata.
11. Final
# #Activitate: trecerea în revistă a scopurilor propuse.

Obiectiv: revederea scopurilor propuse la începutul programului.
Desfăşurare:
 Se dau înapoi particiapţilor plicurile strânse la secţiunea intitulată "Scopuri

personale"
 Fiecare va reciti scopurile propuse.
 Fiecare va face observaţii referitoare la aceste scopuri.:
E cineva care nu şi-a atins scopurile? A fost greu? Ce anume te-a ajutat?
E cineva surprind de scopurile pe care şi-le a propus iniţial? De ce?
Care sunt câteva din motivele pentru care nu v-ţi atins scopurile? Sunt încă valabile aceste
scopuri?
 Formatorul ca e în regulă chiar dacă nu şi-a atins toate scopurile. Discutaţi în detaliu
toate motivele.
66

Exerciti Consiliere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Exerciti Consiliere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LIFE SMART

Life Smart este un pachet de activităţi destinate să ajute formabilii să dobândească

Ordinea parcurgerii modulelor nu este obligatorie, cu excepţia începutului şi sfârşitului. Se

Participanţii încep să se cunoască unii pe alţii.

 Se grupează participanţii în perechi şi li se spune că au la dispoziţie câte 5 minute

Formarea unor microgrupuri coezive, prin punerea participanţilor în situaţia de a identifica

 Se împarte grupul în microgrupuri formate din 4-5 participanţi. Fiecărui participant

Participanţii şi formatorul îşi vor expune aşteptările legate de acest program.

 Grupul îşi va expune aşteptările pe care le are de la program şi de la formator.

Participanţii vor învăţa să ţină un jurnal.

 Formatorul va propune o structură pentru jurnal şi va preciza modul în care va

Formabilii exersează abilităţi de rezolvare a problemelor.

 Într-un colţ al camerei se pune o cutie pe care se scrie "Cutia cu maimuţe" şi

Dacă ai o problemă şi nu ştii cu să începi să o rezolvi, încearcă următorii paşi:

 Fiecărui participant i se dau o foaie de hârtie şi un plic.

Participanţii învaţă să recunoască barierele care intervin în comunicare.

Desfăşurarea activităţii (1)

 Participanţii sunt invitaţi să se aşeze în cerc.

Desfăşurarea activităţii (2)

 Se împarte grupul în microgrupuri de 3-4 persoane. Se împarte fişa intitulată

Lista ar trebui să cuprindă: tonul vocii, modul de folosite al limbajului (cuvinte),

 Se discută cum pot fi îndepărtate aceste bariere.

Cum pot fi depăşite aceste bariere?

Participanţii vor înţelege importanţa comunicării pe două căi.

Înţelegerea importanţei limbajului non-verbal în reflectarea atitudinii.

 Se folosesc 6 fotografii ale unor persoane (cu o varietate de expresii faciale şi

El / ea arată: cred că el / ea este:

Emiterea unui mesaj

Recunoaşterea diferitelor moduri de a trimite un mesaj şi a modurilor variate în care

Oamenii răspund în mod diferit la situaţii similare, în funcţie de stilul de comunicare al

 Se distribuie fişa intitulată "Trimite mesajul" care este analizată cu grupul.

Pasiv-agresiv. Spune altui participant: "profesorul m-a furat. O să regrete!"

 Comunică sentimentele onest şi deschis

Situaţia: un profesor subevaluează o lucrare.

Care din aceste răspunsuri îţi va oferi ceea ce vrei?

Folosirea persoanei I ca formulă de adresare.

Participanţii se vor obişnui cu folosirea persoanei I.

Participanţilor li se împart fişele cu informaţii şi de activitate intitulate "Folosirea persoanei

 Spune celuilalt că ai o problemă.

Exemplu: Soţul / colegul de cameră nu te ajută deloc la întreţinerea casei. Nu ai timp să le

 un prieten face glume pe seama modului în care sunteţi îmbrăcaţi

Folosirea lui "eu"

Participanţii îşi vor însuşi folosirea frazelor la persoana I.

Participanţii îşi vor exersa abilitatea de a asculta.

 Menţine contactul vizual. Uită-te la persoana care vorbeşte.

Practicarea abilităţilor de comunicare eficientă

Participanţii vor învăţa să folosească tehnici eficiente de comunicare.

 Se împarte grupul în două microgrupuri. Fiecărui microgrup i se dă câte un scenariu

1. Un prieten apropiat te invită la o cină cu o ocazie specială. Comanzi o friptură şi când o

# #Activitate: construirea autoaprecierii

 Participanţii se aşează în cerc . formatorul se include şi el ca membru al grupului.

Observaţie: acest # #Activitate ar trebui repetat la începutul fiecărei sesiuni , deoarece

# #Activitate: autoaprecierea înaltă şi joasă

Obiectiv: participanţii învaţă să recunoască acele calităţi asociate cu autoestimarea înaltă,

 Cu întregul grup, se face o listă a calităţilor unui individ cu autoapreciere joasă,

Autoaprecierea înaltă şi joasă

Un grad înalt de autoapreciere presupune:

Un grad redus de autoapreciere presupune:

 Să dai vina pe alţii

# #Activitate: de unde provine autoaprecierea?

Obiectiv: participanţii identifică sursa autoaprecierii şi explorează mesajele pe care le-au

Introducere: autoaprecierea nu este predeterminată la naştere. Sensul propriei noastre

 Grupul alcătuieşte o listă cu toţi factorii care influenţează autoaprecierea în