3.

MODELUL RELAŢIONAL

3.1. Conceptele de bază ale modelului relaţional

Modelul relaţional reprezintă datele sub forma unor structuri bidimensionale,

asemănătoare tabelelor. Proiectarea unui sistem care foloseste modelul relational este
flexibila, asfel incat modificarile sunt usor de implementat. Conceptele teoretice care
formeaza baza modelului relational au aparut la inceputul anilor ’70 (Edgar F. Codd).
Modelul relational a devenit principalul model de baze de date si a fost adoptat de majoritatea
producatorilor de sofware din acest domeniu.
Avantaje:
- simplitate
- fundamentare matematica riguroasa
- independenta datelor (separarea aspectelor logice de cele fizice)
Elementele ce definesc modelul de date sunt:
- structurile de date folosite
- restrictiile impuse (constrangeri de integritate)
- operatorii ce actioneaza asupra structurilor de date

3.1.1. Structurile de date folosite

Vor fi scoase in evidenta pe un exemplu. Fie tabelul de mai jos cu cateva date despre
angajatii unei firme:
salariat (cod_salariat, nume, prenume, adresa, data_nastere, sex, cod_departament,
cod_manager)

salariat

cod_ nume prenu- adresa data_ sex cod_ cod_

salariat me nastere departament manager
S1 Popescu Ion Ulmului, 3 05.02.1980 M D1
S2 Ionescu Ana Crisului, 7 01.12.1979 F D1 S1
S3 Manescu Gina Jietului, 8 23.06.1979 F D2 S1
S4 Costache Vasile 11.01.1980 M D1 S2

Relatia = structura bidimensionala sub forma de tabel pentru stocarea datelor

ex.: relatia “salariat”
Atribute = numele coloanelor tabelelor
ex.: nume, prenume, sex etc
Domeniu = multimea finita in care un atribut poate lua valori
ex.: pentru sex: {M, F}
Tupluri (inregistrari) = liniile, randurile tabelului. In locatii se gasesc valorile tuplurilor
pentru anumite atribute.
Aritatea relatiei = numarul de atribute ale relatiei (ex.: aritatea tabelului “ salariat” este 8)

Orice relatie ce constituie o baza de date trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:

a) Fiecare atribut trebuie sa poarte un nume care este unic in cadrul relatiei. Doua
atribute din 2 relatii diferite pot avea acelasi nume.
 b) Fiecare atribut poate avea doar valori atomice, deci care nu se pot descompune din
punct de vedere logic.
c) Fiecare tuplu este unic si este unic tot timpul (nu sunt permise duplicatele).
- cheie candidata sau cheie – un atribut sau un set de atribute care identifica in mod
unic un tuplu (ex.: “cod_salariat”, “nume, prenume”)
- cheie primara = una din cheile candidate
- chei alternative = restul de chei candidate (ex.: “nume, prenume”)
- cheie compusa = cheie formata din cel putin 2 atribute (ex.: “nume, prenume”)
- cheie minimala = cheia la care daca se elimina un atribut isi pierde calitatea de cheie
(“nume, prenume”)
- Null – valoarea conventionala pentru un atribut cu valoare necunoscuta sau
neaplicabila
Obs. In structura unei chei primare nu exista nici o valoare Null.
- cheie straina – un atribut sau o multime de atribute ale unei relatii R1 care exista si
intr-o alta relatie R2 (nu neaparat distincta de R1) si constituie cheie primara in R2.
Obs.: cheia straina din R1 face referinta la cheia primara din R2.

Exemplu: departament (cod_departament, denumire, localitate)

department

cod_departament denumire localitate

D1 Analiza financiara Craiova
D2 Depozit Bucuresti
D3 Contabilitate Craiova
D4 Magazin Slatina

Atributul cod_departament din relatia salariat reprezinta o cheie straina care face
referinta la cheia primara cod_departament din relatia departament.
Atributul cod_manager din relatia salariat este o cheie straina care face referinta la
cheia primara cod_salariat din relatia salariat.
d) Navigatia in cadrul modelului relational se face prin intermediul valorii pe care o ia un
atribut. Parametrii de intrare sunt numele de atribute si valorile posibile ale acestora.
Parametrii de iesire sunt tuplurile ce satisfac cerinta.
e) Tuplurile pot fi reprezentate utilizatorului in orice ordine. Deci acesta nu trebuie sa
faca nici o presupunere in privinta ordinii tuplurilor.
f) Atributele pot fi reprezentate utilizatorului in orice ordine. Deci acesta nu trebuie sa
faca nici o presupunere in privinta ordinii atributelor.
g) Relatiile sunt manipulate pentru a furniza utilizatorului diferite vederi asupra datelor.
Manipularea relatiilor are ca rezultat generarea de noi relatii.

3.1.2. Constrângeri de integritate

Pentru asigurarea integritatii datelor, o baza de date trebuie sa satisfaca un numar de

constrangeri, numite constrangeri de integritate. Acestea sunt de doua tipuri:
- constrangeri structurale, care trebuie satisfacute de orice baza de date ce utilizeaza
modelul relational,
- constrangeri de comportament, care sunt specifice fiecarei baze de date, in particular.
 3.1.3. Operatorii sistemului relaţional

In afara relatiilor şi a proprietatii acestora, modelul relational este definit si prin setul
de operatii care se pot efectua asupra acestor relatii. Există două moduri de descriere
matematică a acestor operatori, si anume algebra relatională si calculul relational.

Algebra relatională, introdusă de catre Codd, este formata dintr-o multime de opt
operatori, ce actioneaza asupra relatiilor si genereaza tot o relatie. Operatorii algebrei
relationale sunt fie operatorii traditionali pe multimi (UNION, INTERSECT, DIFFERENCE,
PRODUCT), fie operatori relationali speciali (PROJECT, SELECT, JOIN, DIVISION). Cum
iesirea generata de fiecare dintre acesti operatori este tot o relatie, este posibila combinarea si
compunerea lor. Cinci dintre operatori (PROJECT, SELECT, DIFFERENCE, PRODUCT,
UNION) sunt operatorii primari ai limbajului, iar ceilalti trei (JOIN, DIVISION,
INTERSECT) sunt operatori derivati, putand fi definiti in functie de primii. Unii dintre
operatori se aplica unei singure relatii (operatori unari), iar altii opereaza asupra a doua relatii
(operatori binari).
Calculul relational reprezinta o adaptare a calculului predicatelor la domeniul bazelor
de date relationale. Ideea de baza este de a identifica o relatie cu un predicat. Pe baza unor
predicate initiale, prin aplicarea unor operatori ai calculului cu predicate (conjunctia,
disjunctia, negatia, cuantificatorul existential si cel universal) se pot defini noi predicate, adica
noi relatii.

Operatorul PROJECT (proiectia)

Acesta este un operator care are ca parametri un atribut sau mai multe atribute ale unor relatii
si care elimina din relatie toate celelalte atribute, producand o submultime “pe verticala” a
acesteia. Datorita faptului ca suprimarea unor atribute poate avea ca efect aparitia unor tupluri
duplicate, acestea vor fi eliminate din relatia rezultata deoarece, prin definitie, o relatie nu
poate contine tupluri cu valori identice. Notatiile folosite de obicei pentru acest operator sunt:
ΠX(R) si PROJECT(R, X), unde R reprezinta relatia, iar X este atributul sau multimea de
atribute care constituie parametrii proiectiei.
Exemplu:

R ΠC,A(R)
A B C C A C A
x1 y1 z1 z1 x1 z1 x1
x1 y1 z2 z2 x1 z2 x1
x1 y2 z2 z2 x1 z1 x2
x2 y2 z1 z1 x2
Proiectie Eliminare duplicate

In SQL proiectia fara dubluri se obtine folosind comanda SELECT cu specificatia

DISTINCT, altfel se obtine proiectia cu dubluri:
SELECT DISTINCT C, A
FROM R;

Operatorul SELECT (selectia)

Acesta este un operator unar care este utilizat pentru extragerea tuturor tuplurilor
dintr-o relatie care satisfac o conditie specificata, producand astfel o submultime“ pe
orizontala” a relatiei. Conditia este o expresie logica ce poate contine nume de atribute,
constante, operatori logici (AND, NOT, OR), operatori de comparatie (<, =, >, <=, >=, !=).
Notatiile folosite de obicei pentru acest operator sunt σC(R) sau SELECT(R, C), unde R
reprezinta relatia, iar C este conditia care trebuie satisfacuta de tuplurile selectate.
Exemplu:
R σA=’x1’ OR B=’y1’(R)
A B C A B C
x1 y1 z1 x1 y1 z1
x1 y1 z2 x1 y1 z2
x1 y2 z2 x1 y2 z2
x2 y2 z1

In SQL selectia se obtine folosind comanda SELECT cu clauza WHERE:

SELECT *
FROM R
WHERE A = ‘x1’ OR B = ‘y1’;

Combinarea selectiei cu proiectia fara dubluri se face in modul urmator:

SELECT DISTINCT C, A
FROM R
WHERE A = ‘x1’ OR B = ‘y1’;

Exemplu: R
A B C A B C C A
x1 y1 z1 x1 y1 z1 z1 x1
x1 y1 z2 x1 y1 z2 z2 x1
x1 y2 z2 x1 y2 z2
x2 y2 z1

Combinarea selectiei cu proiectia cu dubluri se face in modul urmator:

SELECT C, A
FROM R
WHERE A = ‘x1’ OR B = ‘y1’;

Exemplu: R
A B C A B C C A
x1 y1 z1 x1 y1 z1 z1 x1
x1 y1 z2 x1 y1 z2 z2 x1
x1 y2 z2 x1 y2 z2 z2 x1
x2 y2 z1

PRODUCT (produsul cartezian)

Acesta este un operator binar. Produsul cartezian al doua relatii R si S este multimea
tuturor tuplurilor care se obtin prin concatenarea unui tuplu din R cu un tuplu din S. Prin
urmare, daca aritatea relatiei R este m, iar aritatea relatiei S este n, atunci produsul cartezian
dintre r si S va avea aritatea m + n. Notatiile folosite de obicei pentru acest operator sunt:
 R × S, PRODUCT(R, S), TIMES(R, S).

Exemplu:
R S R×S
A B C D E A B C D E
x1 y1 z1 z1 u1 x1 y1 z1 z1 u1
x2 y1 z2 z2 u2 x1 y1 z1 z2 u2
x3 y2 z1 x2 y1 z2 z1 u1
x2 y1 z2 z2 u2
x3 y2 z1 z1 u1
x3 y2 z1 z2 u2

Produsul cartezian va fi exprimat in SQL printr-o comanda SELECT pe mai multe tabele fara
clauza WHERE:
SELECT *
FROM R, S;

Compatibilitatea la reuniune

Doua relatii R si S se numesc compatibile la reuniune daca ele contin acelasi numar de
atribute (au aceeasi aritate) si atributele cu acelasi numar de ordine din fiecare relatie au
acelasi domeniu din care pot lua valori. Operatorii UNION, INTERSECT, DIFFERENCE,
prezentati in continuare sunt operatori binari ce nu pot fi aplicati decat asupra relatiilor
compatibile la reuniune.

UNION (reuniunea)

Reuniunea a doua relatii R si S este multimea tuplurilor apartinand fie lui R, fie lui S.
Reuniunea celor doua multimi va cuprinde fiecare tuplu o singura data, chiar daca el face
parte din amandoua multimile. Reuniunea se poate aplica doar relatiilor compatibile la
reuniune. Notatiile folosite de obicei pentru acest operator sunt R ∪ S sau UNION(R, S).
Reuniunea este o operatie binara comutativa, adica R ∪ S = S ∪ R.

Exemplu:

R S R∪S
A B C D A B
x1 y1 x1 y1 x1 y1
x2 y1 x1 y2 x2 y1
x3 y1 x3 y1
x1 y2

In SQL reuniunea se poate exprima folosind operatorul UNION:

SELECT A, B
FROM R
UNION
SELECT C, D
FROM S;
 DIFFERENCE (diferenta)

Diferenta a doua relatii R si S este multimea tuplurilor care apartin lui R, dar nu
apartin lui S. Diferenta este o operatie binara necomutativa, adica R - S ≠ S – R, care se poate
aplica doar relatiilor compatibile la reuniune. Notatiile folosite de obicei pentru acest operator
sunt: R-S, DIFFERENCE(R, S), MINUS(R, S).
Exemplu:
R S R-S
A B C D A B
x1 y1 x1 y1 x2 y1
x2 y1 x1 y2 x3 y1
x3 y1

In SQL diferenta se poate exprima folosind operatorul MINUS:

SELECT A, B
FROM R
MINUS
SELECT C, D
FROM S;
In plus, diferenta poate fi simulata si prin operatorul NOT EXISTS. De exemplu,
comanda SQL de mai sus este echivalenta cu urmatoarea:

SELECT A, B
FROM R
WHERE NOT EXISTS
(SELECT *
FROM S
WHERE R.A = S.C AND R.B = S.D);

Obs. Pentru simplitate, in comanda SQL de mai sus s-a presupus ca nici un atribut din
relatiile R sau S nu poate avea valoarea Null.

INTERSECT (intersectia)

Intersectia a doua relatii R si S este multimea tuplurilor care apartin atat lui R cat si lui S.
Intersectia este o operatie binara comutativa care se poate aplica doar relatiilor compatibile la
reuniune. Notatiile folosite de obicei pentru acest operator sunt R ∩ S, INTERSECT(R, S),
AND(R, S). Intersectia este un operator derivat, putand fi exprimat cu ajutorul reuniunii si
diferentei:
R ∩ S = R – (R – S) sau R ∩ S = S – (S – R)
Exemplu:
R S R∩S
A B C D A B
x1 y1 x1 y1 x1 y1
x2 y1 x1 y2
x3 y1

In SQL intersectia se poate exprima folosind operatorul INTERSECT:

SELECT A, B
FROM R
INTERSECT
SELECT C, D
FROM S;

In plus, intersectia poate fi simulata si prin operatorul EXISTS. De exemplu, comanda

SQL de mai sus este echivalenta cu urmatoarea:

SELECT A, B
FROM R
WHERE EXISTS
(SELECT *
FROM S
WHERE R.A =S.C AND R.B = S.D);

In cazul cand operatorii UNION, DIFFERENCE sau INTERSECT se aplica unor

relatii care sunt obtinute prin selectie din aceeasi relatie, atunci acestia pot fi simulati prin
aplicarea operatorilor logici corespunzatori (OR, AND NOT, AND) asupra conditiilor de
selectie. De exemplu, urmatoarele comenzi sunt echivalente:

SELECT A, B
FROM R
WHERE A = ‘x1’
MINUS
SELECT A, B
FROM R
WHERE B = ‘y1’;

SELECT A, B
FROM R
WHERE A = ‘x1’ AND NOT B = ‘y1’;

DIVISION (diviziunea)

Diviziunea este o operatie binara care se aplica asupra a doua relatii R si S, astfel incat
multimea atributelor lui R include multimea atributelor lui S. Daca R este o relatie cu aritatea
m, iar S este o relatie cu aritatea n, unde m > n, atunci diviziunea lui R la S este multimea
tuplurilor de dimensiune m – n la care, adaugand orice tuplu din S, se obtine un tuplu din R.
Notatiile utilizate cel mai frecvent sunt: R ÷ S, DIVISION(R, S), DIVIDER(R, S).
Ex.: R S R÷S
A B C C A B
x1 y1 z1 z1 x1 y1
x1 y2 z1 z2
x1 y1 z2
x2 y1 z2
x2 y2 z2

Diviziunea este o operatie derivata care se exprima cu ajutorul diferentei, produsului cartezian
si proiectiei: R ÷ S = R1 – R2 unde
 R1 = ΠX(R), R2 = ΠX((R1×S)-R),
iar X este multimea atributelor lui R care nu exista in S.
Pentru exemplul de mai sus:
R1 R1×S (R1×S)-R
A B A B C A B C
x1 y1 x1 y1 z1 x2 y1 z1
x1 y2 x1 y2 z1 x2 y2 z2
x2 y1 x2 y1 z1 x1 y2 z3
x2 y2 x2 y2 z1
x1 y1 z2
x1 y2 z2
x2 y1 z2
x2 y2 z2

R2 R1 ÷ R2
A B A B
x2 y1 x1 y1
x2 y2
x1 y2

Pentru a ilustra exprimarea operatorului DIVISION vom considera relatiile

curs_student si curs_fundamental de mai jos:
curs_student curs_fundamental curs_student ÷curs_fundamental
cod_student curs curs cod_student
S1 matematica matematica S1
S1 fizica fizica S4
S1 mecanica
S2 matematica
S2 informatica
S3 fizica
S4 matematica
S4 fizica

Atunci relatia curs_student ÷ curs_fundamental poate fi definita prin urmatoarea

intrebare: care sunt studentii care urmeaza toate cursurile fundamentale ? Alternativ, aceasta
relatie poate fi definita prin intrebarea: care sunt studentii pentru care nu exista curs
fundamental care sa nu fie urmat de acestia ? Utilizand a doua formulare, rezulta ca operatorul
DIVISION poate fi simulat in SQL prin 2 operatori NOT EXISTS:

SELECT DISTINCT cod_student

FROM curs_student cs1
WHERE NOT EXISTS
(SELECT *
FROM curs_fundamental cf
WHERE NOT EXISTS
(SELECT *
FROM curs_student cs2
WHERE cf.curs = cs2.curs
AND cs1.cod_student = cs2.cod_student));
 JOIN (compunerea, jonctiunea)

Operatorul de compunere permite regasirea informatiei din mai multe relatii corelate.
Compunerea este o operatie binara care are ca rezultat o noua relatie in care fiecare tuplu este
o combinatie a unui tuplu din prima relatie cu un tuplu din a doua relatie.
Operatorul JOIN este un operator derivat, putand fi simulat printr-o combinatie de
produs cartezian, selectie si proiectie. In general, se construieste un produs cartezian, se
elimina tupluri prin selectie si se elimina atribute prin proiectie. Dupa modalitatile in care se
face selectia si proiectia, se disting mai multe tipuri de compunere: THETA-JOIN,
NATURAL-JOIN, SEMI-JOIN, OUTER-JOIN. Fiecare dintre acestea vor fi prezentate in
continuare.

THETA-JOIN

Operatorul THETA-JOIN combina perechile de tupluri din doua relatii, cu conditia ca

intre valorile atributelor specificate sa existe o anumita legatura, adica sa satisfaca o anumita
conditie specificata explicit in cadrul operatiei. In cadrul conditiei operatorului THETA-JOIN
se poate folosi orice operator de comparatie (>, >=, <, <=, !=, =). In cazul in care este folosit
operatorul de comparatie =, tipul de compunere se numeste EQUI-JOIN. Operatorul THETA-
JOIN se reprezinta de obicei cu ajutorul simbolului ►◄ sub care se scrie conditia, R ►◄ S,
sau prin JOIN (R, S, conditie).

Exemplu:
R S JOIN (R, S, C < D)
A B C D E A B C D E
x1 y1 1 2 z1 x1 y1 1 2 z1
x2 y2 3 4 z2 x1 y1 1 4 z2
x3 y3 5 x2 y2 3 4 z2

Urmatorul exemplu ilustreaza realizarea operatorului THETA-JOIN in SQL:

SELECT *
FROM R, S
WHERE R.C < S.D;

NATURAL_JOIN (compunerea naturala)

Compunerea naturala este o operatie binara comutativa care combina tupluri din doua
relatii, R, S, cu conditia ca atributele comune sa aiba valori identice. In cazul compunerii
naturale atributele specificate trebuie sa aiba acelasi nume. Practic diferenta dintre
NATURAL-JOIN si EQUI-JOIN consta in faptul ca in primul caz numele atributelor sunt
identice iar in cel de-al doilea caz acestea sunt diferite. De obicei, compunerea naturala se
noteaza prin R ►◄ S sau JOIN(R, S).
Pentru doua relatii R si S, compunerea naturala pe un set de atribute comune X consta
in efectuarea succesiva a urmatoarelor operatii:
1. Se calculeaza produsul cartezian R × S.
2. Se selecteaza din R × S acele tupluri obtinute pentru care valorile atributelor X din
tuplul R sunt identice cu valorile atributelor X din tuplul S.
3. Deoarece in relatia astfel obtinuta atributele X apar de doua ori (o data provenind din
R si o data din S), se elimina una dintre aparitiile acestor atribute.
Exemplu:
lucrator atelier
nr_lucrator cod_sectie nr_atelier cod_sectie nr_atelier denumire
1 S1 1 S1 1 Proiectare
2 S1 2 S1 2 Informatica
3 S2 1 S2 1 Mecanica
4 S1 2 S2 2 Electrotehnica
5 S1 1

lucrator ►◄ atelier
nr_lucrator cod_sectie nr_atelier denumire
1 S1 1 Proiectare
2 S1 2 Informatica
3 S2 1 Mecanica
4 S1 2 Informatica
5 S1 1 Proiectare

In exemplul de mai sus, (cod_sectie, nr_atelier) este cheie primara in tabelul atelier si
cheie straina in tabelul lucrator.
Mai jos este ilustrata realizarea compunerii naturale in SQL.

SELECT lucrator. nr_lucrator, lucrator.cod_sectie, lucrator.nr_atelier, atelier.denumire

FROM lucrator, atelier
WHERE lucrator.cod_sectie = atelier.cod_sectie
AND lucrator.nr_atelier = atelier.nr_atelier;

SEMI-JOIN (semi-compunerea)

Operatia de semi-compunere aplicata asupra a doua relatii R si S genereaza o relatie

care contine toate tuplurile din R care sunt corelate macar cu un tuplu din S. Operatia nu este
comutativa si se noteaza de obicei prin SEMI-JOIN(R, S).
Exemplu:
R S SEMI-JOIN(R, S)
A B C B C D A B C
x1 y1 z1 y1 z1 u1 x1 y1 z1
x2 y1 z1 y2 z2 u2 x2 y1 z1
x3 y2 z1 y2 z2 u3 x4 y2 z2
x4 y2 z2

Urmatorul exemplu ilustreaza realizarea compunerii naturale in SQL:

SELECT DISTINCT R.A, R.B, R.C

FROM R, S
WHERE R.B = S.B
AND R.C = S.C;

OUTER-JOIN (compunerea externa)

Operatia de compunere externa este o extindere a compunerii naturale. In cazul

aplicarii operatorului NATURAL-JOIN se pot pierde tupluri atunci cand exista un tuplu intr-
una din relatii care nu este corelat cu nici un tuplu din cealalta relatie. Operatorul OUTER-
JOIN elimina acest inconvenient. Practic, la aplicarea operatorului OUTER-JOIN, se
realizeaza compunerea naturala a celor doua relatii, R si S, la care se adauga tuplurile din S
care nu sunt continute in compunere, completate cu valori Null pentru atributele ramase din
R. Operatorul se noteaza cu OUTERJOIN(R, S). Exista si alte variante ale acestui operator, de
exemplu, o alta varianta adauga la tuplurile obtinute din compunerea naturala a lui R si S atat
tuplurile din R care nu sunt continute in compunere cat si tuplurile din S care nu sunt
continute in compunere, completand restul cu Null. In mod evident, aceasta varianta a
operatorului se poate obtine cu usurinta din varianta prezentata in acest capitol care este
necomutativa.

Exemplu:
student facultate
nr_ nume prenume cod_ cod_ nume_ localitate
stud facultate facultate facultate
1 Popescu Ion F1 F1 Matematica Bucuresti
2 Ionescu Vasile F1 F2 Fizica Bucuresti
3 Ionescu Viorel F2 F3 Informatica Craiova
4 Costache Ion F2 F4 Mecanica Ploiesti
5 Matache Mihai F1

OUTERJOIN(student, facultate)
nr_stud nume prenume cod_facultate nume_facultate localitate
1 Popescu Ion F1 Matematica Bucuresti
2 Ionescu Vasile F1 Matematica Bucuresti
3 Ionescu Viorel F2 Fizica Bucuresti
4 Costache Ion F2 Fizica Bucuresti
5 Matache Mihai F1 Matematica Bucuresti
Null Null Null F3 Informatica Craiova
Null Null Null F4 Mecanica Ploiesti

In versiunea SQL folosita de Oracle, operatorul OUTERJOIN este specificat prin

sufixul (+) adaugat la campul dupa care se face compunerea corespunzator tuplului ale carui
atribute pot fi completate cu Null:

SELECT student.nr_stud, student. nume, student.prenume, student.cod_facult,

facultate.nume_facult, facultate.localitate
FROM student, facultate
WHERE student.cod_facult (+) = facultate.cod_facult