Sunteți pe pagina 1din 19

ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂTRÂN

FACULTATEA DE INGINERIE MARINĂ


Sisteme electromecanice navale

PROIECT DE CURS
DINAMICA SISTEMELOR DE PROPULSIE

ÎNDRUMĂTOR:
Prof. univ. dr. ing. Anastase PRUIU

MASTERAND:
BONDOC Radu Alexandru

CONSTANŢA
- 2019 –
CUPRINS

CAPITOLUL I. CARACTERISTICI TEHNICE ȘI DE


3
EXPLOATARE ALE NAVEI PORT-CONTAINER DE 8000
TEU
1.1 Descrierea generală a navei 3

1.2 Dimensiuni și caracteristici principale 3

1.3. Descrierea motorului principal 4

1.4 Descrierea instalației energetice a navei 6

1.5 Capacitate tancurilor 7

1.6 Capacitatea de transport marfă 5

CAPITOLUL II. CALCULUL REZISTENȚEI LA ÎNAINTARE 8


ȘI ALEGEREA MAȘINII DE PROPULSIE
2.1 Calculul rezistenţei la înaintare şi a puterii de remorcare prin metode 8
computerizate
2.2 Estimarea efectivă a rezistenţei la înaintare şi a puterii de remorcare 11

2.3 Alegerea sistemulul de propulsie 16

CAPITOLUL III. DIMENSIONAREA LINIEI DE ARBORI 18

3.1 Calculul arborelui intermediar 18

3.2 Calculul arborelui de împingere 19

3.3 Calculul arborelui port - elice 19

3.4 Calculul de rezistenţă pentru liniile axiale 20

BIBLIOGRAFIE 21
CAPITOLUL I. CARACTERISTICI TEHNICE ȘI DE EXPLOATARE ALE
NAVEI PORT-CONTAINER DE 8000 TEU

1.1 Descrierea generală a navei


Nava MSC RACHELE a fost construită în 2005 sub supravegherea AMERICAN
BUREAU OF SHIPPING făcând parte din clasa GL. Nava MSC RACHELE de 8000 TEU este
un portcontainer de oţel cu o singură elice, prova cilindrică și pupa oglinda.

Figura 1.1: Nava port container de 8000 TEU

1.2 Dimensiuni și caracteristici principale


Tabelul 1.1: Caracteristici principale ale nave
Nume navă MSC RACHELE
Naționalitate PANAMA
Port înregistrare PANAMA
Număr oficial 33112 - PEXT
Call Sign 3EA02
Număr IMO 9290282
DSC/MMSI No. 354 712 000
Compania Naviera Rachele S.A.,
Armator
Panama
Constructor Hyundai Heavy Industries Co., Ltd.
Data construcție 07th April, 2005
Număr corp la șantier 1536
Clasa GL
Număr GL 110845
Lungime maximă 334.056 m
Lungime linie plutire 328.000 m
Dimensiuni Lungime între perpendiculare 319.012 m
Lățime 42.8 m
Adâncime 24.6 m
Design 13.0 m
Scantling 14.5 m
Pescaj
De vară 14.5 m
Aer (de la chilă la catarg) 61.594 m (Pescaj aer =58 m)
La pescaj de Design 117697 MT
Deplasament
La pescaj Scantling 135530 MT
La pescaj de Design 84065.2 MT
Deadweight
La pescaj Scantling 101898.2 MT
Gross (International) 91038 UMS
Tonaj
Net (International) 55521 UMS
Viteză Maximă 25.4 Nd

1.3. Descrierea motorului principal


Motorul principal este de tip HYUNDAI - B&W 12K98MC, motor diesel in 2 timpi,
reversibil, simplu efect, care are următoarele caracteristici constructive şi funcţionale:
Tabelul 1.2: Caracteristici motor principal
Număr cilindri 12 in linie

Diametru cilindru(alezaj) (D) 980 mm

Cursa pistonului (S) 2400 mm

Numărul de timpi ai ciclului de functionare (τ) 2

Viteza medie a pistonului (vmp) 8,50 m/s

Presiunea medie efectivă (pe) 19,60 bar


Puterea pe cilindru (Pcil) 5720 kW/cil

Puterea efectiva maximă (Pe) 68648 kW

Puterea efectiva nominală (Pe) 61780 kW

Putere maximă 93360 CP

Putere nominală 84020 CP

Turaţia maximă a motorului (n) 94 rpm

Turaţia nominală a motorului (n) 90.8 rpm

Transmisie directa

Propulsor EPF, 6 pale, diametru 9714.98 mm

Tip combustibil Combustibil greu

Autonomie 2000Mm

Consum specific 171 g/kWh

Figura 1.2: Motorul principal de propulsie tip HYUNDAI - B&W 12K98MC


1.4 Descrierea instalației energetice a navei
Nava este dotată cu 4 diesel generatoare principale tip MAN tip 7L27/38 și 9L27/38 care
au următoarele caracteristici conform tabelului 1.3.

Tabelul 1.3.Caracteristici diesel generatoare


Număr cilindri 7/9 in linie
Diametru cilindru (alezaj) (D) 270 mm
Cursa pistonului (S) 380 mm
Numărul de timpi ai ciclului de funcționare (τ) 4
Viteza medie a pistonului (vmp) 9,50 m/s
Presiunea medie efectivă (pe) 26,80 bar
Putere motor tip 7L 2310 kW
Putere motor tip 9L 2970 kW
Puterea generator 2218 / 2851 kW
Frecvență 60 Hz
Turaţia motorului (n) 720 rpm
Transmisie directă
Consum specific 176 g/kWh

Figura 1.3: Diesel generator tip MAN L27/38

1.5 Capacitate tancurilor

Tabelul 1.4: Capacități tancuri


Apă balast 24,733.5 tone
Apă dulce 367.4 tone
Motorină (98%) 711.4 tone
Combustibil (98%) 12,556.4 tone
Ulei ungere 731.3 tone

1.6 Capacitatea de transport marfă


Tabelul 1.5: Capacitate transport marfă
Număr magazii 9
Numă capace hidraulice 1 X 3 + 8 X 2 = 19
Pe punte 17 rânduri
Rânduri containere
In magazii 15 rânduri
Pe punte 7 stive
Containere
In magazii 9 stive
In magazii 4403 TEU
Pe punte 3835 TEU
Total 8238 TEU
Capacitate TEU
20ft (magazii) 3237 TEU + 299 FEU
20ft (punte) 4135 TEU + 134 FEU
40ft (punte) 10 TEU + 2188 FEU
Pe punte (20ft) 90 tone
Pe punte (40ft) 120 tone
Stivuire
În magazii (20ft) 24 tone
În magazii (40ft) 30.5 tone

CAPITOLUL II. CALCULUL REZISTENȚEI LA ÎNAINTARE ȘI


ALEGEREA MAȘINII DE PROPULSIE
2.1 Calculul rezistenţei la înaintare şi a puterii de remorcare prin metode
computerizate
Pentru acest calcul s-a folosit programul Autopower parte integrantă a programului
Autoship. Metoda este o compilaţie între metoda analitică, metoda experimentării pe model în
bazinele de încercări şi tehnica de calcul din ce în ce mai performantă. Programele disponibile
acoperă o largă plajă de posibile aplicaţii, de la estimări preliminare rapide la determinarea
mărimilor necesare prin calculul spectrului hidrodinamic şi evidenţierea liniilor de curent în jurul
carenei navei.
Calculul prin aceste metode este mult mai uşor de utilizat cuprinzând următoarele etape:
- introducerea datelor de intrare (datelor constructive ale navei), intervalul pentru care trebuie
calculat şi viteza de serviciu a navei.
- alegerea metodelor de calcul, în acest caz pentru o exactitate mai mare alegem trei metode pentru
calcul: Andersen, Holtrop, Calisal.
- vizualizarea raportului cu valorile şi graficele de variaţie prin cele trei metode.
Programul oferă posibilitatea calculului rezistenţei la înaintare şi a puterii de remorcare
precum şi optimizarea caracteristicilor agregatului propulsiv pentru regimurile de deplasament,
semi-deplasament şi glisare prin utilizarea a diferite metode teoretico – experimentale elaborate
de comunitatea ştiinţifico – academică internaţională.
Metodele disponibile sunt eficace numai pentru anumite tipuri de forme sau dimensiuni ale
carenei precum şi pentru game de viteză specifice, recomandările de aplicabilitate precum şi
limitele de utilizare fiind clar specificate şi în unele cazuri chiar de netrecut, programul
nefuncţionând în aceste situaţii. De notat de asemenea că în alte cazuri programul rulează cu date
iniţiale ce depăşesc limitele de utilizare recomandate însă rezultatele sunt incerte, uneori chiar
aberante.
Calculul rezistenţei la înaintare şi a puterii de remorcare debutează cu selectarea regimului
de navigaţie (deplasament, semi-deplasament sau glisare) şi introducerea datelor iniţiale.
Tabelul 2.1 Date de intrare program Autopower
Project: Postolache M.
Date: 01 May 17
Hull Type: Displacement
Hull Data
LWL 328.00m
Breadth 42.80m
Draft (F) 14.50m
Draft (A) 14.50m
Displacement 147,889.1t
LCB 0.00%
Cwp 0.830
Cm 0.870
(1+K) 1.000
Wetted Hull Area 17,779.7m2
Wetted Appendages Area 0.0m2
Wetted Transom Area 0.0m2
Transom Width 0.0m
Half Angle of Entrance 29.3deg
Half Angle of Run 0.0deg
Angle at 1/4 Buttock 0.0deg
Bulbous Bow YES
Transverse Bulb Area 0.0m2
Bulb Centroid Location 700.00m
Body Type - Fwd: Normal
Body Type - Aft: Normal
Service Margin 0.00%
Appendage Allowance 0.00%
Appendage Form Factor 0.0
Cb 0.708
Cp 0.814
Service Speed 18.0knots

Figura 2.1: Fereastra programului Autopower cu date de intrare

Figura 2.2: Selectarea metodei de calcul


La selectarea metodei programul afişează concomitent atât limitele metodei cât şi
recomandări succinte ale domeniului de aplicabilitate.
Urmează calculul de către program prin mai multe metode a suprafeţei udate şi apoi
selectarea gamei de viteze (Figura 2.3). Cu datele astfel introduse programul calculează apoi
rezistenţa la înaintare şi puterea de remorcare, generând de asemenea şi un raport cu rezultatele
obţinute.

Figura 2.3: Selectarea gamei de viteze

2.2 Estimarea efectivă a rezistenţei la înaintare şi a puterii de remorcare


Datele iniţiale ale navei introduse în program sunt prezentate în tabelul 2.1. Gama de viteze
adoptată a fost de 0 ÷ 25 Nd cu incrementul de 1,0 Nd. Metoda de calcul a rezistenţei la înaintare
a fost metoda Andersen, metodă aplicabilă navelor de transport de viteză medie. Pentru aceste
valori programul a calculat rezistenţa la înaintare (Figura 2.4) şi puterea de remorcare (Figura 2.5).

Tabelul 2.2 Valori ale rezistenței la înaintare


Total Resistance, Rt (kN)
Speed (kt) Fn Andersen
0.00 0.00 0.00
1.00 0.01 5.87
2.00 0.02 21.74
3.00 0.03 46.88
4.00 0.04 81.01
5.00 0.05 124.03
6.00 0.05 175.94
7.00 0.06 236.91
8.00 0.07 307.22
9.00 0.08 387.36
10.00 0.09 478.01
11.00 0.10 580.11
12.00 0.11 694.91
13.00 0.12 824.01
14.00 0.13 969.49
15.00 0.14 1133.93
16.00 0.15 1320.62
17.00 0.15 1533.95
18.00 0.16 1778.74
19.00 0.17 2061.44
20.00 0.18 2390.31
21.00 0.19 2776.01
22.00 0.20 3232.60
23.00 0.21 3778.94
24.00 0.22 4441.38
25.00 0.23 5257.05

Figura 2.4:Graficul rezistenței la înaintare


Tabelul 2.3: Valori ale puterii de propulsie
Effective Power, PE (kW)
Speed (kt) Fn Andersen
0.00 0.00 0.00
1.00 0.01 3.02
2.00 0.02 22.36
3.00 0.03 72.35
4.00 0.04 166.71
5.00 0.05 319.03
6.00 0.05 543.08
7.00 0.06 853.13
8.00 0.07 1264.39
9.00 0.08 1793.49
10.00 0.09 2459.11
11.00 0.10 3282.79
12.00 0.11 4289.90
13.00 0.12 5510.82
14.00 0.13 6982.47
15.00 0.14 8750.19
16.00 0.15 10870.17
17.00 0.15 13415.25
18.00 0.16 16471.10
19.00 0.17 20149.42
20.00 0.18 24593.62
21.00 0.19 29990.20
22.00 0.20 36585.81
23.00 0.21 44713.22
24.00 0.22 54836.27
25.00 0.23 67611.52

Figura 2.5: Graficul puterii de propulsie


Tabelul 2.4: Caracteristicile propulsorului
Propeller Parameters
Resist. Method: Andersen
Design Speed 18.0 knots
Design Resistance 1779 kN
Design Pe 16470 kW
Number Props 1 Wake 0.338
Pitch: Fixed Thrust 0.089
Number Blades: 6 Hull Eff. 1.377
Diameter 9.70 (m) Rot Eff. 0.994
Open Water Eff. 0.675 Shaft Eff. 0.970
PD Ratio: 1.031
Area Ratio: 1.000 Pd ( kW ) 17848
RPM: 50.0 Ps ( kW ) 18400

Figura 2.6: Calculul caracteristicilor elicei impuse prin proiectare

2.3 Alegerea sistemulul de propulsie


În industria de profil, atât fabricanţii de motoare navale cât şi fabricanţii de elice oferă
produse ce se încadrează în game ce au tipo-dimensiunile de natură graduală. Pe baza rezultatelor
calculelor de mai sus, studiind oferta de motoare sau propulsoare disponibilă pe piaţă, se aleg
produsele având caracteristicile cele mai apropiate de cele determinate, în vederea realizării unei
construcţii cu parametri funcţionali cât mai apropiaţi de cei optimi. Procedând ca atare, din
catalogul de produse al firmei Wärtsilä s-a configurat un sistem de propulsie prevăzut cu motor
tip Wärtsilä X92R3 (Figura 2.7) având următoarele caracteristici:
- putere nominală: 67800 kW;
- turaţie nominală: 70 rpm;
- alezaj / cursă. 920 / 3468 mm;
- configuraţie: 2 T, 12 cilindri în L.

Figura 2.7: Motor propulsie Wärtsilä X92R3

Wartsilla X92 este construit în conformitate cu prescripțiile IMO – Nivelul II de NOx


conform anexei VI din MARPOL 73/78. Pentru a atinge nivelul III IMO de NOxe și cerințele
pentru controlul SOx, aceste motoare sunt dotate cu o varietate de soluții precum: alegerea tipului
de combustibil folosit, adiția de substanțe care să limiteze emisiile precum și metode moderne de
tratare.
Dintre metodele cele mai folosite sunt următoarele:
- reducere emisii de SOx – folosirea combustibililor cu conținut scăzut de sulf precum și dotarea cu
scrubber;
- reducerea de NOx – dotarea cu instalație de reducere catalitică selectivă sau aplicarea de măsuri
directe motorului precum dotarea cu EGR.
Avantajele motoarelor sunt următoarele:
- mai scăzut consum specific de combustibil, rezultând astfel cea mai mare economicitate în
exploatare;
- cheltuieli relativ reduse pentru reparaţii şi reviziile generale periodice;
- durată relativ redusă pentru punerea în funcţiune (10...30 min.);
- diminuarea pericolului de apariţie a incendiilor şi de producere a exploziilor.

Figura 2.8: Detalii motor propulsie Wärtsilä X92


CAPITOLUL III. DIMENSIONAREA LINIEI DE ARBORI
3.1 Calculul arborelui intermediar
Dimensiunile minime ale diametrelor arborilor, fără luarea în consideraţie a adaosurilor
pentru strunjirea lor ulterioară în perioada de exploatare, se determină cu formulele date în prezenta
diviziune. În acest caz se presupune că tensiunile suplimentare produse de vibraţiile torsionale nu
vor depăşi valorile admise. Pentru calculul de rezistenţă al arborilor se are în vedere faptul că
aceştia sunt realizaţi din OL 60 cu caracteristicile:

Tabelul 3.1: Caracteristicile OL60

Clasa de
Rezistenţa la Limita de Alungirea la
Marca calitate
STAS tracţiune Rm curgere Rp0,2 rupere, A,
materialului (tratament
[MPa] [MPa]
termic)
[%] min.
OL 60 1 590 ... 710 320 16

Diametrul arborelui intermediar nu trebuie să fie mai mic decât cel determinat cu formula:
FK 3 P B
din     830,28  840 [mm]
3.9 n A
În care:
P = 66440 – puterea de calcul la arborele intermediar [KW] ;
n = 1.16 – turaţia de calcul a arborelui intermediar [s-1] ;
A = 1– coeficientul ce ţine seama de orificiul axial din arborele, calculat cu formula:
4
d 
A  1   0 
 dr 
unde:
d0 – diametrul real al orificiului axial din arbore, [mm];
dr – diametrul real al arborelui cu orificiul axial, [mm];
Dacă d 0  0.4  d r , se poate admite A = 1.
B – coeficient care ia în considerare materialul arborelui conform formulei:
560
B ;
Rm  160
B = 0,691 (Rm = 650 MPa)
În care:
Rm – rezistenţa de rupere a materialului arborelui (N/mm2).
Nu se iau în consideraţie în calcule rezistenţele de rupere de peste 800 N/mm2 pentru arborii
intermediari şi de împingere şi de peste 600 N/mm2 pentru arborii port elice.
F – coeficient ce ţine seama de tipul instalaţiei principale de propulsie.
F = 95 pentru instalaţiile cu turbine, instalaţii cu motoare diesel şi cuplaje cu fricţiune,
instalaţii electrice de propulsie;
F = 100 pentru toate celelalte tipuri de instalaţii de propulsie cu motoare diesel;
K– coeficient care ţine seama de tipul constructiv al arborelui intermediar.
K = 1 pentru arborii cu flanşe de cuplare dintr-o cuplare cu arborele sau pentru arborii cu
flanşe de cuplare montate fără pană, prin presare.

3.2 Calculul arborelui de împingere


Diametrul arborelui de împingere situat în afara motorului principal, trebuie calculat cu
formula 3.1, în care coeficientul K = 1,10 pentru lagărele de alunecare pe o lungime egală cu
diametrul arborelui de împingere de o parte şi de alta a gulerului de împingere dar și pentru lagărele
de împingere cu rulmenţi în limitele corpului lagărului.
În afara distanţelor menţionate diametrul arborelui poate fi micşorat treptat până la
diametrul arborelui intermediar.
F K 3 P B
dim     900,967  910 [mm]
3.9 n A
unde parametrii F, B, A şi n au semnificaţiile considerate în subcapitolul 3.1.

3.3 Calculul arborelui port - elice


Diametrul arborelui port elice dpe, nu trebuie să fie mai mic decât cel determinat cu formula
3.1.
În care:
F = 100 pentru toate tipurile de instalaţii de propulsie;
A = 1, ceea ce impune ca raportul dintre diametrul real al orificiului axial şi diametrul real
al arborelui să fie de maxim 0,4;
K – pentru marginea prova cuprinsă între marginea prova a lagărului etambou pupa sau a
lagărului din cavalet, până la faţa prova a butucului elicei ori, dacă există, până la suprafaţa prova
a flanşei arborelui pe care se montează elicea, dar în orice caz nu mai mică de 2,5 dpe:
- K = 1,22 dacă elicea este fixată pe arborele portelice fără pană, printr-o metodă apropiată a
registrelor de clasificaţie, sau pe flanşa realizată dintr-o bucată cu arborele;
- K = 1,26 dacă elicea se montează cu ajutorul penelor.
Valorile de mai sus se adoptă când arborele port elice este uns cu ulei şi garniturile de
etanşare sunt de un tip aprobat de registrele de clasificaţie, sau când arborele este prevăzut cu bucşă
de protecţie continuă.
La alte tipuri constructive valoarea lui K face obiectul examinării speciale a registrelor de
clasificaţie.
- K = 1,15 pentru porţiunea de arbore situată între marginea prova a lagărului etambou pupa (sau
din cavalet) şi marginea prova a etanşării prova a arborelui. Pentru arborii port elice cu ungere cu
apă fără bucşe de protecţie continuă, coeficientul K se măreşte cu 2%.
Pe porţiunea de arbore situată între marginea prova a etanşării prova a tubului etambou,
spre flanşa de cuplare cu arborele intermediar, diametrul arborelui portelice poate fi redus până la
diametrul real al arborelui intermediar.
Conul arborelui port elice în cazul utilizării penei se va executa cu o conicitate de cel mult
1:13, iar în cazul presării pe con a elicei fără pană. Arborii port elice trebuie să fie sigur protejaţi
împotriva contactului cu apa de mare. Spaţiul dintre tubul etambou şi butucul elicei trebuie să fie
protejat cu o carcasă rezistentă.
F K 3 P B
d pe     989,200  990 [mm],
3.9 n A
unde parametrii F,B, A şi n au semnificaţiile considerate în subcapitolul 3.1.

3.4 Calculul de rezistenţă pentru liniile axiale


Calculul de rezistenţă pentru arborele intermediar şi arborele de împingere
Având în vedere faptul că arborele intermediar are acelaşi diametru cu arborele de
împingere calculul de rezistenţă se va realiza utilizând aceleaşi valori. Momentul de torsiune
transmis de arbore, la puterea maximă a motorului:
30000 P 30000 63790
Mt      8,702  106 [Nm]
 n  70
Modulul de rezistenţă al arborelui:
 d3
Wr   0.1444 [m3]
16
Tensiunea de răsucire a arborelui:
M
  t  60,59 [Mpa]
Wr
Tensiunea de răsucire calculată a arborelui este mai mică decât tensiunea admisibilă la
răsucire (τadm = 75 MPa).

Calculul de rezistenţă pentru arborele port – elice


Se realizează utilizând aceleaşi formule de calcul ca şi pentru arborii precendenţi.
Momentul de torsiune transmis de arbore, la puterea maximă a motorului este:
30000 P 30000 61870
Mt      8,441 10 6 [Nm]
 n  70
Modulul de rezistenţă al arborelui:
 d3
Wr   0.19 [m3]
16
Tensiunea de răsucire a arborelui:
M
  t  44,41 [Mpa]
Wr
Tensiunea de răsucire calculată a arborelui este mai mică decât tensiunea admisibilă la
răsucire (τadm=75 MPa).
BIBLIOGRAFIE

1. Pruiu A., Uzunov Ghe. s.a., Manualul ofiţerului mecanic maritim, vol I şi II, Ed.Tehnică,
Bucuresti, 1998;
2. Pruiu A. – Instalaţii Energetice Navale, Editura “Muntenia & Leda“,Constanţa, 2001;
3. Patrichi Ilie - Exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi sistemelor navale; Ed. Academiei
Navale, Constanţa 2000;
4. Popa Ionel, Instalaţii mecanice şi hidropneumatice navale, Editura Muntenia 2005;
5. Pruiu A, Patrichi I, Automatizări mecanice navale – note de curs, Ed ANMB, 2003;
6. Popovici, O, Construcţia navei, Universitatea “Dunărea de jos”, Galaţi, 1998;
7. Programul specializat de calcul AUTOPOWER, program oferit de Autoship Systems din
Vancouver – Canada;
8. Wartsilla Envinronmental Guide
9. Documetație tehnică nava MSC RACHELE
10. https://www.marinetraffic.com;