In cele mai multe cazuri observarea statistica presupune si manipularea unui volum

mare de date. Ca atare intervin diferite tipuri de erori:

- eroare de esantionare (de reprezentativitate);

- erori de observare;

- erori datorate non-raspunsurilor.

Eroarea de esantionare exista in toate anchetele prin sondaj, dar ea este nula in cazul observarii
totale (nu constitute obiectul acestei lucrari).

Erorile de observare tin de faptul ca valoarea inregistrata poate fi o valoare y į* diferita de

valoarea adevarata yi corespunzatoare unitatii i.

Din categoria erorilor de observare fac parte urmatoarele:

a) Erori datorate dificultatilor de vocabular, cum ar fi:

- utilizarea unui limbaj savant, prea tehnicist, cand de regula intr-un chestionar nu trebuie sa fie
folosite decat cuvinte usor de inteles;

- folosirea unor cuvinte a caror sens este variabil de la un mediu la altul, sau de la un individ la
altul;

- folosirea unor cuvinte a carui sens este vag sau sunt prea abstracte.

b) Erori datorate neintelegerii corecte a sensului intrebarilor, ca de exemplu:

- persoanele intervievate declara o alta situatie decat cea normala, cum ar fi cazul declararii
venitului (cand cel in cauza declara venitul salarial si nu venitul total realizat), declararea unei
vechi profesii in loc de cea actuate etc.;

- persoanele intervievate comit erori fie datorate nedefinirii perioadei de referinta (o perioada
pentru care se solicita informatii) sau datorate lungimii prea mari, solicitandu-se prea mult
memoria celor anchetati;

- nedefinirea exacta a unitatilor de observat, pentru ca sunt intrebari ce se refera la o persoana,

iar altele la un grup, mai ales in cazul anchetelor organizate in gospodarii;

- neintelegerea intrebarilor foarte lungi, foarte complexe si care contin mai multe idei in
acelasi timp;

- folosirea unor intrebari vagi, abstracte, a caror implicatii nu sunt bine intelese;
- dificultatea alegerii unuia sau a mai multor raspunsuri dintr-o lista. Este important sa se stie
daca raspunsurile se exclud sau nu, daca poti alege doar unul sau mai multe. In general se
prefera o lista cu raspunsuri cat mai completa, dar sa nu fie prea lunga.

c) Erori datorate solicitarii memoriei, si anume:

- erori cauzate de uitarea unor evenimente sau retinerea lor partiala;

- erori cauzate de lungimea perioadei de referinta, mai ales atunci cand ea este mare.

d) Erori datorate lipsei sinceritatii in furnizarea informatiilor. Astfel de erori sunt mai
frecvente in cazul tarilor unde persoanele nu sunt obisnuite cu sondajele. In cadrul acestei
categorii s-ar include:

- erori datorate fricii de a declara o situatie asa cum este ea, de exempiu in cazul venitului,
persoanele declara in general salariul, pensia sau ajutorul primit, veniturile suplimentare nu sunt
declarate mai ales de frica impozitelor fiscale;

- erori cauzate de dorinta impresionarii anchetatorului, de exemptu subestimand consumul de

alcool, supraestimand activitatile culturale etc.

e) Erori cauzate de anchetatori, si anume:

- prin interpretarea unor intrebari sau ,,suflarea' unor raspunsuri, la cei intervievati;

- in cazul organizarii de sondaje probabiliste, atunci cand o unitate este inlocuita cu alta, care
nu este trecuta pe lista esantionului, situatie intalnita mai ales atunci cand nu se obtin informatii
de la unitatile ce trebuie supuse observarii.

Pentru reducerea acestor erori este necesara o selectie riguroasa a anchetatorilor, o buna
pregatire a acestora, si o testare prealabila a chestionarelor. De asemenea se recomanda
efectuarea de controale a anchetatorilor. Depistarea erorilor se poate realiza si in faza de
prelucrare a datelor, iar in functie de natura lor se pot lua diferite masuri pentru eliminarea
efectului acestora.

In concluzie, asa cum spunea J. Desabie , atunci cand o ancheta esueaza, cel mai frecvent se
datoreaza erorilor de observare decat erorii de esantionare. De aceea este irational sa consacri
mari eforturi pentru reducerea erorii de esantionare atunci cand erorile de observare sunt
consistente. Dar in general erorile de observare sunt mult mai mici in cazul anchetelor prin
sondaje decat in cazul recensamintelor, datorate faptului ca anchetatorii au o pregatire mult mai
buna decat agentilor recenzori.

Erorile datorate non-raspunsurilor provin din absenta totala sau partiala a datelor privind
unitatile supuse observarii.