Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mărimi Medii Ale Seriilor Statistice PDF
Mărimi Medii Ale Seriilor Statistice PDF
Cuprins:
În urma parcurgerii acestei unităţi de învăţare studentul va înţelege care este tipul de
medie adecvat în fiecare situaţie, precum şi modalitatea de calcul a acesteia.
3. Marimile medii
Media aritmetică x , numită adeseori “medie” este indicatorul cel mai utilizat pentru
caracterizarea tendinţei centrale.
Media se calculează însumând toate valorile individuale şi împărţind suma la numărul
lor, ea reprezentând acea valoare care înlocuind toţi termenii unei serii nu modifică nivelul lor
totalizator.
Media aritmetică calculată pentru o colectivitate statistică este acea valoare care s-ar fi
obţinut dacă toţi factorii ar fi exercitat o influenţă constantă asupra tuturor unităţilor
înregistrate.
Media aritmetică simplă se calculează raportând nivelul totalizat al caracteristicii la
numărul total al unităţilor:
n
xi
x i 1
n
xi = valorile individuale ale caracteristicii;
n = numărul unităţilor;
n
x i = valoarea centralizată (nivelul totalizat) al caracteristicii.
i 1
☺ Exemplul 1
Pentru 5 sucursale ale unei bănci comerciale au fost înregistrate valorile creditelor în luna
decembrie 2006 şi anume: 200.000 Euro; 240.000 Euro; 250.000 Euro; 180.000 Euro;
160.000 Euro. Care este valoarea medie a creditelor acordate în luna decembrie 2006?
5
xi
200.000 240.000 250.000 180.000 160.000
x i1 206.000 Euro/sucursală
5 5
Într-o colectivitate statistică se întâlnesc foarte rar cazuri în care numărul valorilor
caracteristicii coincide cu numărul unităţilor, în colectivităţile statistice de obicei se
înregistrează de mai multe ori aceiaşi valoare a caracteristicii pentru mai multe unităţi şi în
acest caz media se va calcula ca o medie aritmetică ponderată:
k
xi ni
x i 1
k
ni
i 1
☺ Exemplul 2
Media aritmetică ponderată pentru o serie de repartiţie pe variante.
Repartiţia gospodăriilor dintr-o localitate în funcţie de numărul de copii este prezentată
în tabelul următor:
Nr. copii (xi) 0 1 2 3 4 5 6 7 8
Nr. gospodării (ni) 286 380 416 258 112 62 47 12 7
k
xi ni
i 1 0 286 1 380 ... 8 7 3166
Media = 1580 2,00 copii/gospodărie
k 286 380 ... 7
ni
i 1
Testul de autoevaluare 1
1.Distribuţia salariaţilor unui magazin în funcţie de numărul de zile de concediu de
odihnă dintr-un an se prezintă astfel:
Zile concediu 14 15 16 17 18 19 20
Nr. salariaţi 2 6 10 15 8 5 4
☺ Exemplul 3
Repartiţia salariaţilor unei firme în funcţie de valoarea primei acordate la sfârşitul anului 2006
este:
Media:
poate să nu aibă o valoare egală cu o valoare individuală înregistrată;
se poate determina cunoscând doar valoarea totală centralizată a caracteristicii
(nivelul totalizator) şi numărul unităţilor;
are unitatea de măsură a caracteristicii analizate.
6) Dacă toţi termenii unei serii statistice se înmulţesc sau se împart cu o constantă “h”,
atunci şi media se va multiplica sau se va reduce de “h” ori:
- pentru o serie simplă:
n n
xi h xi
x ' i1 h i1 hx h 0,1
n n
- pentru o serie de frecvenţe:
k k
xi ni h h xi ni
x ' i 1 i 1
hx
k k
ni ni
i 1 i 1
k
Dacă a n i adică este volumul total al colectivităţii, atunci:
i 1
k ni
xi k k
i 1
ni x i n *i k
i 1
x i 1 x i n *i
k ni k
i 1
k n *i
i 1 i 1
ni
i 1
n *i = frecvenţele relative
sau
k
x i n *i
x i 1 ,
100
dacă frecvenţele relative sunt exprimate în procente.
8) Media aritmetică este sensibilă la valorile extreme, care pot afecta semnificaţia şi
reprezentativitatea mediei ca valoare centrală. Pentru ca media să fie reprezentativă
trebuie ca datele din care se calculează să fie cât mai omogene;
9) Media generală calculată pentru o serie de repartiţie de frecvenţă corespunzătoare
colectivităţii generale este egală cu media aritmetică ponderată a mediilor parţiale
calculate pe baza seriilor de repartiţie componente:
m
xj nj
j1
x
m
nj
j1
☺ Exemplul 4
Sucursala din Alba a unei bănci comerciale are 40 de angajaţi, dintre care 15 sunt femei, iar
25 bărbaţi. Salariul mediu al femeilor este de 1.370 RON, iar al bărbaţilor de 1.520 RON.
Care este salariul mediu al unui angajat al sucursalei?
m
xj nj
j 1 1.370 15 1.520 25
x 1.463,75 RON
m 40
n j
j 1
10) Media aritmetică calculată pentru o serie simplă şi media aritmetică calculată pentru
aceeaşi serie cu datele grupate pe intervale (utilizând centrul de interval), pot să fie
sau nu egale. Cele două medii sunt egale dacă frecvenţele din seria de repartiţie de
frecvenţe sunt normal distribuite pe fiecare interval.
11) Pentru o variabilă alternativă (binară) media aritmetică se calculează astfel:
Varianta de răspuns xi Frecvenţa (ni) Frecvenţe relative (ni*)
DA 1 m m
w
n
NU 0 n–m 1–w
Total - n 1
2
xi ni
1 m 0 n m m
x i 1 w
2 n n
ni
i 1
☺ Exemplul 5
Să se calculeze media caracteristicii alternative “salariaţi cu prima sub 300 euro”
m
xj nj
j 1 1.370 15 1.520 25
x 1.463,75 RON
m 40
n j
j 1
Testul de autoevaluare 2
Testul de autoevaluare 3
1.Un studiu efectuat asupra unui număr de 50 de cutii de brânză topită la cutie dintr-un
magazin a reliefat următoarele informaţii cu privire la numărul de calorii conţinute:
Se cere:
a)să se calculezenumărul mediu de calorii al unei cutii;
b)să se calculeze media caracteristicii “cutii de brânză care au sub 95 de calorii”.
2. Venitul mediu anual brut al salariaţilor unei bănci din Franţa a fost în anul 2009 egal cu
65.110 Euro.
Venitul mediu anual al salariaţilor de gen masculin din acea bancă a fost de 65.380
Euro, iar al celor de gen feminin a fost de 65.000 Euro.
Se cere să se determine care este ponderea angajaţilor de gen masculin şi, respectiv
feminin din bancă.
3.2. Media armonică
1 k
lg x g n i lg x i
k
i 1
xi
i 1
Cu cât fiecare raport în parte este mult mai mare sau mult mai mic decât 1, cu atât seria
este mai eterogenă.
Media pătratică se utilizează în cazul în care într-o serie de repartiţie predomină valorile
mari ale caracteristicilor sau dacă dorim să le acordăm acestora o importanţă mai mare.
Testul de autoevaluare 4
1.O firmă alocă un buget fix B în fiecare dintre trimestrele unui an pentru derularea unei
campanii publicitare prin intermediul afişelor.
În primul trimestru, preţul unui afiş a fost de 35 RON.
În cel de-al doilea trimestru, preţul unui afiş a fost de 38 RON.
În cel de-al treilea trimestru, preţul unui afiş a fost de 38 RON.
În cel de-al patrulea trimestru, preţul unui afiş a fost de 38 RON.
Care este preţul mediu al unui afiş ?
Testul de autoevaluare 1
1. a) Media – se calculează ca o medie aritmetică ponderată:
7
xini
14 2 15 6 16 10 17 15 18 8 19 5 20 4
x i 1
7 50
ni
i 1
852
17,04 zile concediu
50
Testul de autoevaluare 2
1.Pentru aplicaţia 2, avem o serie simplă.
Notăm cu xi = suma existentă în contul i
i 1, 10
x i x 0
10
2)
i 1
10
x i 10 x 2270 10 227 (A)
i 1
n
x i a
4) x ' i 1 xa a0
n
Fie a = 5 (ales arbitrar)
10
x i 5
(150 5) (175 5) ... (294 5)
x ' i 1 (A)
10 10
2220
222 x 5 227 5
10
n xi
i 1 h x
5) x' h 0, 1
n n
Pentru h = 2 (ales arbitrar) avem:
150 175 294
...
x' 2 2 2 1135 113,5 227 x (A)
10 10 2 2
2. a)Salariul mediu se va calcula ca o medie aritmetică simplă şi anume:
n
x i
2000 4000 6500 8000 11000 14000 45500
x i 1
9100 RON
n 5 5
b)Daca fiecare salariat primeşte în plus 1000 RON, adică fiecare termen al seriei xi se măreşte
cu o constantă a = 1000, atunci şi media se va mări cu respectiva constantă a şi deci noua
medie va fi 9100 +1000 =10100 RON.
Testul de autoevaluare 3
1.a) Media – se calculează ca o medie aritmetică ponderată
xi reprezintă centrul de interval calculat ca medie aritmetică simplă între limita
inferioară şi limita superioară a fiecărui interval:
5
xini
80 5 90 10 100 15 110 14 120 6 5060
x i 1 101,2 calorii
5 50 50
ni
i 1
Frecvenţele absolute
Varianta xi
ni
DA (sub 95 calorii) 1 m = 15
NU (peste 95 calorii) 0 n – m = 35
Total - n = 50
Testul de autoevaluare 4
1.În cazul acestei probleme, media (preţul mediu al unui afiş) nu se poate calcula cu ajutorul
mediei aritmetice, ci o vom calcula ca o medie armonică. Numărul de afişe cumpărate în
fiecare trimestru va fi : B/35, B/38, B/40, B/44, iar preţul total al afişelor pe tot anul este 4B.
x i ni
4B
xh k
i 1
38,98RON
1 B B B B
i 1 xi
x i ni
35 38 40 44
5. Teme de control
6. Un studiu privind durata de viaţă în ore a unui produs electrocasnic efectuat pe 100
aparate a condus la următoarele rezultate:
Durata de viaţă(ani) Structura numărului de aparate electrocasnice
0 – 1000 8
1000 – 2000 20
2000 – 3000 26
3000 – 4000 22
4000 – 5000 18
5000 - 6000 6
Total 100
Se cere: să se calculeze durata medie de viaţă a unui aparat;
6. Rezumatul Unităţii de învăţare
1.Chauvat G., Reau J.P., Statistiques descriptives, Armand Colin, Paris, 2004
2. Danciu A., Niculescu I., Gruiescu M., Statistică economică, Editura Enciclopedică,
Bucureşti, 2009
3. Isaic-Maniu Al., Mitrut C., Voineagu V., Statistică, Editura Universitară, Bucureşti, 2003;
4. Voineagu V., Ţiţan E., Ghiţă S., Boboc C., Todose D. – Statistică. Baze teoretice şi
aplicaţii, Editura Economică, Bucureşti, 2007;