PROIECT DE CONSILIERE DE GRUP

Situaţia/Contextul:

Dupa Campbell (1995), violenta impotriva femeii include toate actele verbale, fizice si sexuale care
violeaza corpul, sentimentul de identitate si cel de incredere a femei, indiferent de varsta, rasa,
etnicitate sau tara. Violenta poate fi definite ca o folosire abuziva a puterii pentru a nega drepturile
si libertatea de alegere a celuilalt, cu scopul de a domina si controla partenera si de a restrange
alegerile si libertatile ei. Actele care lipsesc femeia de dreptul de libera alegere si de impiedecare a
dezvoltarii personale pot fi acte de violenta fizica si/sau non-fizica. Faptuitorul poate utiliza tactici
de control si dominare precum amenintarea, intimidarea, controlul economic, minimalizarea si
negarea.
Activistele mișcării feministe văd abuzul împotriva femeii ca o formă extremă a opresiunii sexului
slab prin care barbății vor să exercite un control tiranic asupra femei. Reynolds si Schweitzr (1998)
vorbesc de abuz împotriva femei ca fiind “utilizarea sistematică și intentională de tactici pentru
stabilirea și menținerea puterii și controlului asupra gândurilor, credințelor și comportamentului
unei femei prin inducerea de frică și/sau dependență. Tacticile includ abuzul emoțional, financiar,
fizic și sexual dar nu numai acestea, ca și intimidarea, izolarea, amenințarea, folosirea copiilor și a
statutului și privilegiilor sociale.
Abuzul impotriva femeii include suma tuturor actelor de violenta si promisiunile de violenta in
viitor cu scopul de a spori puterea si controlul faptuitorului asupra partenerei lui” Violenta
domestica este o forma particulara de violenta impotriva femeii si Home Office din Marea Britanie
defineste violenta domestica ca: “orice act de amenintare, hartuire, violenta sau abuz (psihologic,
fizic, sexual, economica sau emotional) intre adulti care sunt sau au fost parteneri intimi sau
membrii de familie, indiferent de sexul sau sexualitatea lor”
(http://www.crimereduction.homeoffice.gov.uk/dv/dv01.htm). Aceasta definitie necesita unele
clarificari asupra termenilor.
Astfel, prin abuz psihologic se intelege acele acte degradante, umilitoare si amenintatoare cu
vatamarea, critica intensa, proferarea de insulte, ridiculizare si folosirea de porecle sau epitete
insultatoare, izolarea sociala si separarea de copii, de alti membrii ai suportului social, gelozia
extrema si posesivitatea extrema, acuzatiile nefondate de infidelitate, amenintari cu abandonul,
divortul, monitorizarea deplasarilor care au ca efect distrugerea stimei de sine, a sentimentului de
valoare personala si a increderii in propria autonomie cu scopul de tine femeia sub control
(American Medical Association, 1992). Urmarirea se refera la hartuiri repetate sau comportamente
amenintatoare precum urmarirea unei persoane, aparitia in spatiul, locuinta sau locul de munca al
persoanei, hartuirea la telefon, lasarea de mesaje scrise sau obiecte specifice sau vandalizarea
proprietatii persoanei. Abuzul economic implica restrictionarea accesului la resurse precum conturi
bancare, la cheltuirea banilor, la cheltuielile casnice, la comunicarea telefonica, la transport si
ingrijirea sanatatii. Nu toata lumea este de acord cu folosirea termenului de “domestic” pentru ca
aceasta ar insemna ca acet tip de violenta se produce numai in spatiul casnic, ceea ce nu este
adevarat. Pentru aceasta s-a propus si termenul de “violenta intre parteneri” ceea ce insemna ca
acestia nu trebuie sa impartaseasca acelasi spatiu de locuit. Grupul de lucru privind violenta
impotriva femeilor a Asociatiei Psihologilor Americani (Koss si colab.1994) defineste violenta
domestica ca “acte fizice, vizuale, verbale sau sexuale traite de o femeie ca amenintatoare, invazive
sau atacatoare si care au ca efect vatamarea sau degradarea ei”. Alte forme de violenta impotriva
femei sunt: deprivarea de hrana, traficarea femei, prostitutie fortata, turtura si umilire sexuala.
Pentru Flury si colab. (2010) violenta domestica insemna amenintarea sau exercitarea unei violente
fizice, psiholiogice si/sau emotionale sau orice alt tip de forta impotriva altei persoane cu intentia de
a provoca daune sau de a exercita puterea sau controlul asupra ei. Faptuitorul apartine ambiantei
victimei, fie partener intim sau sot actual sau fost, fie alt membru de familie, prieten sau cunoscut
care mentine o relatie stransa cu victima si se intalneste cu ea in mediul domestic. Faptul ca victima
traiesta sau nu sub acelasi acoperis cu faptuitorul nu este un lucru crucial pentru definitia violentei
domestice, mai importanta este cat de apropiata este relatia dintre victima si agresor. Violenta
parintilor fata de copii sau a copiilor fata de parintii batrani nu este cuprinsa in violenta domestica si
se va trata separat in capitolele urmatoare. Ca o regula generala, violenta domestica este legata de
apartenenta la un gen si include toate formele de injurii impotriva integritatii fizice si emotionale ale
unei alte persoane de alt gen/sex care este asociata cu inegalitatea dintre sexe si cu exercitarea
puterii fizice sau a altor forme de putere. In Romania, in perioada 2004–2009 s-au inregistrat 59.795
de cazuri de violenta in familie, din care 778 au dus la decesul victimei, asa cum indica un raport al
Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei (ANPF). Refuzul victimelor de a cere ajutor impiedica
o evaluare reala a fenomenului, 17,65% dintre victimele violentei domestice au intre 0-14 ani; 37%
dintre victime au solicitat certificate medico-legale si 30% au depus plangere la politie, iar un
procent de 2% au cerut divortul in instanta (www.medlive.hotnews.ro/medicina de familie).

Premiza:
Consilierea de grup, cunoașterea resurselor personale şi însuşirea unor aspecte tehnice cu rol
adaptativ, care duc la optimizarea integrării socio-profesionale.

Obiective:
a) optimizarea capacitatii de autocunoastere in vederea luarii de decizii de separare
b) dezvoltarea capacitatii de adaptare la medii diversificate, din perspectiva profesionala, în
vederea creșterii autonomiei personale la locul de muncă și în societate
c) ameliorarea capacitatii de accesare a resurselor proprii în vederea creșterii calității vieții
d) informare şi instruire legislația românească

Structura: 7 sedinte
Durata: intervalul septembrie – noiembrie 2015
Grupul: fiecare grup este compus din 15 femei abuzate

La finalul acestor de sedinte de consiliere de grup sunt vizate la nivelul beneficiarelor:

- Dezvoltarea capacității de autoevaluare realistă

- Conștientizarea resurselor personale
- Identificarea caracteristicilor privind relația de dragoste soț-soție, sau de concubinaj
- Stabilirea de relații reciproc suportive în cadrul grupului
- Identificarea de noi resurse
- Formarea unei atitudini pozitive, responsabile şi active
- Dezvoltarea şi optimizarea conștiinței responsabilității şi competenței
- Formarea abilității de a căuta sprijin.

Tematica pe ședințe de consiliere

Ședința 1 Identificarea nevoilor de consiliere a grupului

Autocunoastere şi intercunoastere - dezvoltarea unor calități empatice în cadrul
grupului

Ședința 2 Drepturile femeii - informare privind legislația românească

Reglementari legislative; Legea 217/22 mai 2003 pentru prevenirea şi combaterea
violenţei in familie, completata si republicata in Monitorul Oficial Nr. 365 din 30
Mai 2012

Ședința 3 Managementul stresului şi resursele noastre; resurse; nevoi; limite; valori personale;
ameliorarea capacitatii de adaptare
Ședința 4 Ameliorarea calității vieții prin Mecanisme de coping; luarea de decizii; plan de
cariera; nevoi educaționale şi de calificare profesională. Structurarea profilului
vocaţional în sfera intereselor şi aspiraţiilor profesionale şi armonizarea acestora.
Ședința 5 Respectul de sine/ stima de sine. Autoeficienţa personală si/sau neajutorare invatata
Ședința 6 Gestionarea emoțiilor prin dezvoltarea abilităților de comunicare şi relationare –
simplitate, coerență, negociere, autoprezentare şi managementul resurselor
personale.
Ședința 7 Asertivitatea - integrare socio-profesionala; succes şi esec; noi oportunitati de
dezvoltare; concluzii.
 PLANIFICAREA ŞEDINŢELOR DE CONSILIERE ŞI INFORMARE

Şedinţa I

Durata: 2 ore
Data :
Tema: Identificarea nevoilor de consiliere- dezvoltarea unor calităţi empatice în cadrul grupului
“ Eu sunt……..”

Obiective: O1. Indentificarea nevoilor de consiliere

O2. Coeziunea grupului
O3. Prezentarea – autoprezentarea membrilor grupului
O4. Descriera scopurilor consilierii şi informării de grup

Scop: Întalnirea initiala constituie un prilej de cunoaştere a programului de consiliere şi

familiarizare cu procesele de grup; are rol de informare privind modul de desfasurare al intalnirilor,
programarea, durata şi obiectivele vizate. De asemenea, vizează iniţierea unei modalităţi de
comunicare deschisă între participanţi şi crearea unei relaţii de încredere în cadrul grupului şi vis a
vis de conşilier. Aceasta prima intalnire are ca scop pregatirea membrilor grupului pentru o
participare reala la grup şi pentru a stabili un climat pozitiv. Prima întâlnire de grup reprezintă o
experienta noua, un prilej de intâlnire cu experientele personale ale tinerilor de aceeaşi vârsta, o
ocazie de autocunoaștere şi de identificare a nevoilor.
Stabilirea regulilor şi limitelor în care se va desfăşura activitatea grupului şi anume:
1. manifestarea unei atitudini respectuoase privind părerile celorlalți
2. evitarea comentariilor critice
3. evitarea atitudinilor agresive
4. acceptarea
5. sinceritatea
6. confidenţialitatea

Metode şi tehnici:
1. Exerciţiul
2. Prezentarea
3. Descrierea
4. Feedback-ul

Jocuri :

Tabelul “Bine ati venit“ - participantele işi regasesc o serie de caracteristici, inscrise in tabel,
rezultând in final o imagine de ansamblu a grupului, in care exista elemente comune membrilor;
acesta poate fi un punct de plecare pentru respectarea regulilor in sensul acceptarii diferentelor, dar
şi a ceea ce au femeile in comun.

Exercitiul de prezentare “eu sunt… “- joc de intercunoastere ce are ca scop cunoasterea

caracteristicilor comune ale tinerilor pe baza unei fişe de lucru în care va raspunde fiecare la
urmatoarele întrebări : ce vad ? ce gândesc ? ce aud ? ce gust ? ce miros ?, ulterior completării
fişelor fiecare membru va avea în faţă altă fişă decât a sa şi va caracteriza persoana care a
completat-o print-o singură expresie – o presoană….

Tehnicile de autocunoastere foloşite sunt provocative şi dau posibilitatea participantelor să se

centreze spre sine, să-şi pună întrebari legate de propria persoană şi să împărtăşească cu ceilalţi
experienţa autocunoaşterii.

Evaluarea primei şedinţe urmăreşte constatarea impactului pe care il are o astfel de activitate
asupra femeilor din perspectiva noii abordari şi a câstigurilor în plan personal.
Este recomandabil să atragem atenţia asupra: trăirilor create de întalnirea de grup, mediului
favorabil, deschis, tolerant, schimbului de experienţe, împartăşirii personale într-un climat bazat pe
încredere, suportului pe care îl oferă grupul, sentimentului securizant, valorizant.
De asemenea, pot fi amintite teama de expunere şi reţinerea, defensele, în comunicarea
informaţiilor personale.

Şedinţa II
Durata: 2 ore

Data:

Tema: Drepturile femeii;

Legea 217/22 mai 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei in familie, completata si
republicata in Monitorul Oficial Nr. 365 din 30 Mai 2012

Scop: Întalnirea constituie un prilej de a înţelege şi de a exersa comunicarea intersubiectivă, a

capacităţii de introspecţie; deasemenea vor fi antenate procese precum cele de identificare,
recunoştere şi integrare.

Aducerea la zi (împartăşire în cadrul grupului a celor mai importante evenimente derulate de la

ultima întalnire)
Reamintirea regulilor pentru desfăşurarea grupului
Informare cu privire la legislația în vigoare.

“ Salutul” – joc de spargere a gheţii folosit la începutul şedinţei pt a-i pune în interacţiune pe
membrii grupului prin care fiecare va saluta în 3 min ceilalţi membrii plimbandu-se prin spaţiul
încăperii
“Nu vreau să mă laud“ este un joc de autocunoaştere având ca scop descoperirea unor calităţi
pentru a fi puse în valoare.

Prezentarea legii 217/22 mai 2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei in familie, completata
si republicata in Monitorul Oficial Nr. 365 din 30 Mai 2012

Metode şi tehnici:
1. Exerciţiul
2. Feedback-ul
3. Prezentarea
Obiective:
O1. Identificarea corectă a unor calităţi personale
O2. Dezvoltarea calităţilor empatice în cadrul grupului
O3 Informare cu privire la reglementările legislative în vigoare care vizează abuzul asupra femeii

Monitorizare: în urma acestei sesiuni fiecare participantă va înregistra într-un carneţel părerile
membrilor familiei şi persoanelor apropiate (prieteni, colegi, iubiţi) despre ele, folosindu-se de un
mini interviu structurat. Până la următoarea şedinţă fiecare va înregistra părerile a cel puţin cinci
persoane.

Evaluare: va consta în observarea modului în care fiecare interacţionează şi realizează sarcinile

primite. Se vor analiza modul de stabilire a relaţiilor între membrii grupului şi implicarea în sarcină.

Şedinţa III
Durata: 2 ore
Data:
Tema: Managementul stresului şi resursele noastre
Scop: Reflectarea asupra acţiunilor personale şi a propriei capacităţi de a se impune şi de a se
afirma.
Descrierea conceptului stres- oferirea unor informaţii referitoare la procedurile şi cerinţele
actuale în managementului stresului.
Resurse personale- exemple, avantaje/dezavantaje, resurse necesare.
Aducere la zi – discuţii pe marginea sarcinilor de rezolvat acasă
Opinia mea- feedback final
În cadru acestei întalniri se vizează în continuare dezvoltarea capacităţilor de autocunoaştere şi
comunicare; se ofera cadrul oportun exersării unor roluri şi se deschide invitaţia spre autoreflecţie.
Se exerseaza constant comunicarea intersubiectiva ce conduce la diminuarea judecatilor de valoare.
Prin jocul de rol se urmăreşte creşterea spontaneităţii şi diminuarea anxietăţii.
Metode şi tehnici:
1. Explicatia
2. Prezentarea
3. Brain Storming-ul
4. Joc de Rol
5. Feed back-ul
Joc : “ Cum să căutăm un loc de muncă”
Scopul este de a reflecta asupra propriilor capacităţi de a se impune şi afirma.
Jocul începe printr-o antrenare în discuţie pe tema muncii, despre dificultăţile de a găşi un loc de
muncă.
Dintre participanţi se identifică două persoane care vor avea roul de şef de personal, respectiv
secretar, ceilalţi membrii vor fi toţi potenţiali aspiranţi la locul de muncă. Situaţia propusă este cea
în care o firmă renumită şi-a deschis o filiala în oraş şi a fost dat un anunţ în ziar pentru selectarea
personalului care să ocupe diferite posturi de la muncitor necalificat la funcţie de conducere.
Secretara va invita pe rând fiecare aspirant la interviul cu şeful de personal şi timp de 4 min poate sa
spună despre şine ce vrea, se va propune pt o anumită muncă sau funcţie, la alegere şi va spune tot
ceea ce conşideră util pt angajare. Şeful de personal poate adresa întrebari. Odată terminate
interviurile fiecare va expune ceea ce a simţit, va face comentarii şi observaţii cu privire la ce s-a
întamplat pe timpul desfăşurării jocului.

Obiective: 1. Cunoașterea resurselor personale și folosirea lor.

2. Dezvoltarea unor abilități de gestionarea a situaților stresante.
Evaluarea vizeaza identificarea meseriilor pentru care se propune fiecare şi argumentarea
alegerilor; este nevoie să fie reţinute resursele necesare în căutarea unui loc de muncă. Tot în cardul
evaluarii se urmăreşte nivelul capacităţii de a se impune şi de a se afirma a fiecărei participante. Se
analizează emoţiile traversate în timpul realizării sarcinii pt acasă şi modul de rezolvare al acesteia.

Şedinţa IV
Durata : 2 ore
Data :
Tema: Mecanisme de coping
Scop: Conştientizarea propriului ţel în viaţă, a capacităţii de exteriorizare, a propriilor inhibiţii
Joc de rol – statut social – beneficii şi valori sociale
Mecanisme de coing – conștiente/inconștiente, descrierea celor mai cunoscute: raționalizarea,
proiecția, negarea – exemplificarea metodelor de apărare îmotriva emoțiilor negative.
Monitorizarea beneficiarelor - modul de rezolvare a sarcinilor
Prin intermediul acestei sesiuni participantele vor fi puse în situaţia de a înfrunta condiţii stresante,
care se pot regăsi în viaţa reală. Desfăşurarea în mod interactiv a sesiunii de grup permite
înregistrarea observaţiilor participanţilor şi aduce informaţii propice în procesul de căutare a unui
loc de muncă; deasemenea se urmareşte dezvoltarea capacităţii de exprimare și a mecanismelor de
coping.

Metode şi tehnici:
1. Dezbaterea
2. Explicaţia
3. Expunerea
4. Joc de rol
5. Evaluarea

Joc : “ Scena”- are ca şi scop conştientizarea capacităţilor de a se impune şi de a se afirama

Fiecare participant va juca un rol, la alegere, timp de 2 min în faţa celorlalţi membrii ce vor
constitui publicul. Rolul ales va trebui să fie constituit în baza unui rol profesional. Momentele de
intrare în scenă vor fi marcate prin urcarea unor trepte(imaginare), tragerea cortinei, la fel şi cele de
ieşire din scenă.

Obiective: 1. Cunoașterea unor mecanisme de coping.

2. Dezvoltarea unor abilități de a face față situaților de criză
O3. Definirea statutului social
O4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare
O5. Monitorizarea beneficiarilor

Monitorizare: Până la următoarea şedinţă participantele vor avea de efectuat o sarcină legată de
poziţia pe care ele consideră că o au în societate versus poziţia la care tind (argumentare, eseu).

Evaluare se va puncta alegerea valorilor personale, vor fi explicate, argumentate. Tot în cadrul
evaluării vor fi observate nivelurile de implicare în sarcină şi nivelul de dificultate al sarcinii
resimţit de fiecare membră a grupului, se vor putea observa aspiraţiile participantelor şi gradul de
ancorare al acestora în realitate şi mai ales va fi abordat modul de înfruntare (şi în viaţa reală) a
unor probleme, sarcini dificile.
 Şedinţa V
Durata: 2 ore
Data:
Tema: Respectul de sine/ stima de sine. Autoeficienţa personală si/sau neajutorare învățată
Scop: Analiza sistemului personal de interese, atitudini şi motivaţii
În prima faza a întâlnirii va fi prezentat un material in format Power Point cu informații generale
despre respectul de sine/stima de sine; participantele se pot familiariza cu aceste noțiuni si cu aria
de cuprindere.
Prin intermediul problematizării și dezbaterii vor fi aduse în discuție concepte precum autoeficiența
personală, astfel încât fiecare participantă să poată conștientiza categoria în care se află.
“Steaua stimei de sine“ - fișa de exercițiu care va fi completată în timp de șapte minute.
3calităţi

3 lucruri 3 realizări de
pe care le care sunt mândră
fac foarte
bine
3 lucruri pe care le apreciază 3 hobby
ceilalţi la mine
În urma acestui exercițiu vor fi descrise modalitățile de creștere a stimei de sine (implicare în
activități sociale, profesionale).
Metode şi tehnici:
1. Problematizarea
2. Dezbaterea
3. Exerciţiul
4. Explicaţia

Obiective:
1. Constientizarea nivelului stimei de sine
2. Cresterea respectului de sine si a stimei de sine
3. Conștientizarea categoriei în care se află: autoeficienţa personală si/sau neajutorare învățată
4. Creșterea nivelului de autoeficiență personală

Evaluare se va observa nivelul de conștientizare asupra stimei de sine, vor fi evidenţiate nivelurile
de motivaţie intrinsecă vs. motivaţie extrinsecă şi vor fi explicate, descrise conceptele menționate.

Şedinţa VI
Data:

Durata: 2 ore

Tema: Gestionarea emoțiilor

Scop: Identificarea emoțiilor predominate
Corelarea idealurilor cu realităţile sociale actuale, descrierea procesului decizional- evaluarea
capacităţii decizionale sunt aspecte vizate în cadrul acestei întâlniri. La fel ca şi în cadrul celorlalte
şedinţe, obiectivele propuse vor fi atinse prin intermediul exerciţiilor, jocului de rol şi tot aici
femeile vor fi observate şi sprijinite, din punct de vedere al consilierii, în procesul de pregătire
pentru succesiuni de bune decizii în diferite segmente ale vieţii personale şi profesionale.

Metode şi tehnici:

1. Exerciţiul
2. Jocul de rol
3. Explicaţia
4. Feedback-ul
Exerciţiul cu valoare sociometrică – eul real-eul ideal-eul social
Capacitatea de decizie- caracteristici, tipologi, forme.

Obiective: O1. Identificarea emoțiilor predominate

O2. Identificarea factorilor implicați în procesul decizional eu – familia, prieteni,
educaţie, valori, etc.
O3. Descrierea procesului decizional- capacitate decizională

Vor fi identificate emoții precum: furie, neîncredere, vinovăție prin intermediul unui exrcițiu, în care
participantele vor recunoaște emoticoane care corespund emoțiilor și le vor asocia cu situații
personale în funcție de frecvență.

Prezentarea și descrierea procesului decizional va releva competențe necesare identificării

nevoilor de separare și/sau educaționale. Analiza componentelor eului real (cum cred eu că sunt),
eului social (cum cred eu că mă vad ceilalți) și a eului ideal (cum cred eu că aș vrea să fiu) va
facilita identificarea factrilor care infuențează luarea deciziei.
Evaluare În urma acestei şedinţe se va purcede schițarea alternativelor cele mai favorabile, în
diferite contexte, pentru dezvoltarea carierei (re)planificarea personală a priorităţilor, (re)orientare
(în cazul unor alegeri nerealiste), rezolvarea unor situaţii de criză sau a problemelor individuale,
fără legătură directă cu cariera profesională a solicitantelor.

Şedinţa VII
Data:
Durata:
Tema: Asertivitatea - integrare socio-profesionala; succes şi esec; noi oportunitati de dezvoltare;
concluzii.
Scop: Însușirea metodelor de comunicare asertivă, formularea unor concluzii.

Metode şi tehnici:

1. Prezentarea
2. Problematizarea
3. Explicaţia
4. Feedback-ul

Obiective: 1. Familiarizarea cu noțiunea de asertivitate.

2. Dezvoltarea abilităților de comunicare asertivă.
Prin intermediul prezentării va fi descrisă comunicarea aertivă, definirea conceptului și
exemplificarea medotelor de comunicare.
“Planeta mea“ este un joc ce are ca scop realizarea unui desen imaginativ cu scopul identificării
cocluziilor pe care le pot emite participantele cu privire la sesiunile de consiliere ce urmează să se
încheie.

Evaluare În urma acestei şedinţe se vor contura concluziile întâlnirilor și se vor extrage pașii
stabiliți ca fiind următorii învederea realizării unui obiectiv personal.