Arhitectură Comparată, An 5

Sesiunea ianuarie-februarie 2020

Ema POSOCEANU

Titlul lucrării

O introducere in cotextul istoric al vremii este necesara intelegerii situatiei in care se

afla statul roman dar si arhitectura din acea perioada, deoarece influenta politica a marcat
puternic spiritul evolutiv al arhitecturii din Romania.

23 August 1944 Armata Rosie a URSS a ocupat Romania, sprijinind PCR sa preia
puterea. Conferinta de la Moscova din 9 octombrie 1944 ( cunoscuta sub numele de Acordul
Procentajelor) in care Stalin si Churchill si-au impartit Europa in sfere de influenta. Romania
a intrat sub influenta Moscovei in proportie de 90% si 10% sub influenta Marii Britanii.
Pozitia Marii Britanii si a SUA de a nu se implica in problemele interne ale statelor ocupate
de URSS a fost reconfirmata prin Conferinta de la Yalta din februarie 1945. Urmeaza apoi
Tratatul de la Paris din 1947 care obliga astfel Romania sa plateasca despagubiri de razboi
URSS, ceea ce a accentuat controlul URSS asupra Romaniei. In vremea lui Gheoghe
Gheorghiu-Dej Romania se afla astfel sunt influenta Rusiei, autonomia economica fata de
aceasta a condus la perspectiva industrializari economiei si in cele din urma la nationalizare.
In plan economic modelul Stalinist abordat era axat pe lichidarea proprietatii private,
industrializare fortata si cooperativizarea agriculturii. Aceasta impunele a modelul sovietic a
avut ca urmare elaborarea primului plan economic anual intre 1951-1955 s-a impus primul
plan cincinal, introducandu-se in 1951 dinstinctia de “Erou al muncii socialiste”. Politica
comunista si miturile acesteia. Ca in orice regim spatiul construit este vazut ca o detinere a
puterii. Intr-o societate liberala arhitectura noua se modeleaza in functie de cea veche
pastrand o identitate a locului. In secolul XX apare incercarea de remodelare a omului in
Romania, fapt ce a condus la folosirea arhitecturii ca instrument de propaganda a
comunismului si a controlui.

Perioada este puternic marcata de Realismul Socialist a carui ideologie a avut drept
urmare o arhitectura situate in afara unui demers creativ. Un moment important in reprezinta
anul 1952

Blocul turn Giconda reprezinta trecerea de la stalinism la modernism in arhitecutra

romaneasca. Construit in 1959 de castre arhitectul Constantin Mosinschi ansamblul se
situeaza la intersectia trei cai importante Calea Victoriei, Spaiul Independetei si Bulevardul
Natiunilor Unite in asa numita fosta Piata Senatului, actuala Piata a Natiunilor Unite.
Ansmablul este considerat un caz curios fiind creat in perioada de tranzitie de la arhitectura
stalinista la cea modernista. Din punct de vedere compositional este format din 3 corpuri cu
parter si 5 etaje dispuse perimetral si un corp central, un turn cu parter si 17 etaje. In total

1
avem un snsamblu de 321 de apartamente. Sistemul structural folosit este cel in cadre de
beton armat cu zidarie de umplutura la corpurile cu inaltime mica si din membrane de beton
armat cu dale groase la corpul trun. Compozitia fatadei din linii moderniste postbelice ornate
cu caramida aparenta constituie maniera de rezolvare “la moda” a vremii. Constructia este
ridicata pe fundatia proiectului ce nu s-a realizat al Palatului Senatului. A fost cel mai inalt
turn al vremii fiind prima cladirea cu 17 etaje din Bucuresti.

In present ansamblul architectural se afla in stare avansata de degradare, in cea mai

mare parte cauzata de lipsa de intretinere, unele dinstre corpuri dand impresia ca au fost
abandonate. O modalitate de salvare a caracterului specific al ansamblului ar fi de introducere
al acestuia in Lista monumentelor istorice.

BIBLIOGRAFIE
Zahariade, Ana Maria, Arhitectura în proiectul comunist. România 1944-1989,
Editura Simetria, București, 2011
Tulbure, Irina, Arhitectură și urbanism în România anilor 1944-1960: constrângere și
experiment, Editura Simetria, București, 2016.
Ioan, Augustin, Arhitectura (supra)realismului socialist, Editura Paideia, București,
2012.
Ionescu, Grigore, Arhitectura în România perioada anilor 1944-1969, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, București, 1969.
Neagu, Djuvara, O scurta istorie ilustrata a romanilor, Editura Humanitas, Bucuresti,
2013.
Marcel, Iancu, Horia, Creanga, Octav Doicenscu, Catre o arhitectura a Bucurestilor,
Editura ziarului Tribuna Edilitara, Bucuresti, 1930
Tulbure. Irina, Note de curs
https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2018/12/07/atunci-si-acum-piata-natiunilor-
unite--222231
http://romd.socialistmodernism.com/index.php/2018/11/01/blocul-turn-gioconda/
http://www.simplybucharest.ro/?p=19095