UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA STIINTA SI INGINERIA

MATERIALELOR

INDIU

Profesor coordonator
Prof.dr.ing. Popescu Gabriela

Masterand
IIA Ilie Andrei Alexandru

2020
CUPRINS
Capitolul 1. PREZENTARE GENERALA ...................................................................................................... 3
1.2 Introducere .................................................................................................................................... 3
Istoria indiului .................................................................................................................................. 3
1.1 Proprietățile indiului ..................................................................................................................... 3
1.2 Utilizarea indiului .......................................................................................................................... 4
1.3 Aspect economic............................................................................................................................ 4
CAPITOLUL 2 METALURGIA INDIULUI .................................................................................................... 5
2.1 Obţinerea concentratelor de indiu ............................................................................................... 7
2.2 Obţinerea indiului brut.................................................................................................................. 7
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………………………..14
 Capitolul 1. PREZENTARE GENERALA
1.2 Introducere
Indiului este un metal de post-tranziţie cu proprietăţi similare cu galiu. Este moale
si metalic-gri în culoare. Ea are o densitate de 7.3 g/cc, un punct de topire de 157° C
și o presiune de vapori de 10-4Torr 742° c. Una dintre caracteristicile notabile este
capacitatea sa de a se agăţa de sticlă şi alte suprafeţe similare. Indiu compuşi sunt
evaporă sub vid pentru a forma filme subtiri in productia de electronica si celule
fotovoltaice. Indiu pur este utilizat ca un strat de film în semiconductori.
Indiul este un metal maleabil foarte rar. Este folosit în special în ecranele LCD.
Luând numele său din indigo de sunete electromecanice, indiu este un element rar
folosit din ce în ce mai mult în ecranele LCD.
 Simbol: In
 Număr atomic: 49
 Electronii după nivelul de energie: 2, 8, 18, 18, 3
 Masa atomică: 114.818 u
 Cele mai stabile izotopi: 115 In, cu un timp de înjumătățire de 4, 41 x 10 14 ani
(95, 7%), 113 În stabil cu 64 neutroni (4, 3%)
 Seria: metale proaste
 Grupa, perioadă, bloc: 13 (IIIA), 5, p
 Densitate: 7, 31
 Punct de topire: 156, 6 ° C
 Punct de fierbere: 2, 072 ° C
Istoria indiului
Indium a fost descoperit în 1863 în ministere de Ferdinand Reich și
Hieronimus Theodor Richter. Acesta din urmă a reușit să izoleze elementul în 1867.
$config[ads_text] not found
1.1 Proprietățile indiului
Indiul este un metal luminos maleabil care are un punct de topire relativ scăzut, adică
se topește la o temperatură scăzută (156, 60 ° C). Din punct de vedere chimic
aproape de aluminiu și dugallium, este foarte rar. Indiul este mai mic de 3, 41 K.
Izotopul cel mai comun este foarte puțin radioactiv (perioada 4, 41, 10 14 ani), iar
produsul final este staniu.
 1.2 Utilizarea indiului
Indiu a fost utilizat pentru rulmenții cu bile în aeronautică încă de la cel de-al
doilea război mondial. Apoi a servit în electronică pentru realizarea tranzistorului. De
la apariția sa ca strat subțire din anii 1990, aplicația sa principală, sub formă de oxid
de staniu (ITO, Indium Tin Oxide ), se referă la ecrane plate cu cristale lichide
(ecrane LCD, Display Crystal Liquid ), în cazul în care acestea constituie
electrodestransparentele.

Indiu pur este utilizat ca un strat de film în semiconductori.

Materiale de tip Indiu Coeficient de dilatare termică 32.1 x 10-6/K

Simbol In Densitatea teoretică (g/cc) 7.3
Greutatea atomică 114.818 Raportul Z 0.841
Numărul atomic 49 Metoda de evaporare E-fascicul (excelent),
termice
Culoare Metal Creuzet termice/barca Creuzet: Grafit, Al2O3
argintat Barca: W, Mo
Bobina: W
Conductivitate 82 E-fascicul de linie Grafit, Mo
termică W/m.K
Punctul de topire 157 Temp. (℃) @ Comunicat de presă 487 ℃ @ 10-8Torr
(℃) vapori. (Torr) 597 ℃ @ 10-6Torr
742 ℃ @ 10-4Torr

1.3 Aspect economic

Indiul. Este un metal care se gaseste extrem de rar si doar in cantitati mici, in
zone precum China, Coreea de Sud si Japonia. Este folosit pentru aliaje usor fuzibile,
aliaje dentare si de lipit. Pretul unui gram de indiu este apropiat de cel al unui gram
de aur, adica este cuprins intre 40 si 50 de dolari.
 CAPITOLUL 2 METALURGIA INDIULUI

Procesul tehnologic de obținere a indiului include 3 etape distincte.

 obtinerea concentratelor de indiu ,în care conținutului de indiu crește de la

0,010-0,1; 2-10%;
 obtinerea indiului metalic brut;
 rafinare (purificarea) indiului.
Tabel 2.1
Nr Denumirea procesului
crt
Bazele teoretice ale Condiţii tehnologice de Elementele de care
procesului separare a concentratelor poate fi separat In
de In
1 Precipitarea hidrolitică selectivă a indiului
-pH diferit de formarea -pH de precipitare 3,5-4 Separarea In prin
hidroxizilor 0
-t=80 C acest procedeu se
-comportare diferită a -agent de neutralizare realizează la
hidroxizilor în exces de ioni ZnO precipitarea cu oxid de
oxidril -tratarea hidroxidului de Zn, Cu, Mg, Cd, Mn,
In format, pentru Fe2+, iar prin spălare
separarea metalelor cu soluţii alcaline de
solubile în mediul alcalin Al,Sn, Ge,Ga, Zn, care
cu soluţii de 15-20% trec în soluţii sub formă
NaOH la 70-800C de aluminati, galaţi,
germanați,
stanaţi,,zincaţi.
2 Precipitarea selectivă a In cu fosfaţi sau arsenați
-pH diferit de formarea -pH de precipitare 3-3,2 Se separă In de Zn,
fosfaţilor sau arsenaților -t=50-60 C0 Pb, Cu, Cd, Fe2+, iar
-comportarea diferită a -tratarea fosfatului cu prin tratarea cu soluţii
fosfaţilor în exces în soluţii de hidroxid de de hidroxid de sodiu
hidroxid de sodiu sodiu de concentraţie 10- indiul se separă de
15% Al,Sn,Ge,Ga şi sau
As.
3 Cementarea selectivă cu pulbere de Zn
Diferenţa de potenţial -cementarea în două Se poate separa In de
dintre elementele trepte şi mediul slab acid Cu, Bi, Sb, As, Zn, Fe,
prezentate în soluţii. (5-15g/l de H2SO4) Al.
 -în prima treaptă este
cementat Cu şi
elementele mai nobile
(As şi Sb).
-în treaptă a două sunt
cementate In şi
elementele cu potenţial
apropiat
4 Cementarea selectivă a In cu amalgam de Zn
-diferenţa potenţialelor de -concentrarea In cu Procesul poate fi
semiundă pe electrod de amalgam de Zn din soluţii condus cu separarea
mercur slab acide (0.1-1g/l de In de majoritatea
-solubilitatea diferită a H2ŞO4) elementelor prezente
metalelor în mercur -descompunerea anodică în soluţie chiar din
a amalgamului cu soluţii foarte sărace în
reglarea potenţialului In cu obţinerea finală
anodului pentru a unui indiu catodic cu
separarea potenţială a peste 90% In.
elementelor prezente în
amalgam în următoarele
condiţii:
 soluţie slab acidă
de acid clorhidric
((5-10g/l)

densitatea
curentului 0.05-
0.1A/cm 2

5 Separarea In prin extractie1-1 cu acidul organofosforic didoetul-hexilfosforic

Diferenţa între coeficienţii -aciditatea iniţială de 10- Separarea practic de
de distribuţie ai indiului în 15g/l H2SO4) toate elementele
faza organică cu acid di 2- -concentratia acidului prezente în soluţii.
etilhexilfosforic şi celelalte Di2EHP 0,3-0,35N în Procedeul permite
metale prezente în soluţie petrol obţinerea celui mai
(KD In>1000, iar KD pentru -raport organic în soluţie ridicat randament de
Zn, Cd, Cu, N, Mn, As, 1:40 recuperare a In, cu 25-
etc.<1) -reextractia cu soluţii 8-9 30% superior celorlalte
N şi raport solvent procedee 8-9 N şi
organic/soluţie 20:1 raport organic/soluţie
20:1
6 Oxidarea selectivă a In din Pb şi concentrarea sa în scoarţe bogate
Afinitate mai mare a In -temperatura de oxidare Ambele variante
 faţă de oxigen sau clor,
urmare a potenţialelor
termodinamice de formare
a acestor metale
cu aer 850-9000C
-durata procesului 1h
-temeperatura de oxidare
cu clorul (clorura de Zn şi
Pb )380-400 0C
-Durata procesului 2-3h
separa peste 80% din
In conţinut în Pb sub
forma unor scoarţe
oxidice sau de cloruri
cu conţinut ridicat de In
de 1,5-2%.

2.1 Obţinerea concentratelor de indiu

Pentru obţinerea concentratelor de indiu se utilizează o serie de procedee
tehnologice, prin care se urmăreşte într-o primă etapă solubilizarea indiului, apoi, pe
baza principalelor proprietăţi chimice ale indiului, separarea acestora în produse cu
conţinut ridicat de indiu.
Principalele procedee de concentrare a indiului sunt:
 Procedeee hidrolitice;
 Precipitarea indiului cu fosfaţi sau arsenați;
 Concentrarea selectivă a indiului cu pulbere de zinc;
 Cementarea cu amalgam de zinc a indiului;
 Oxidarea selectivă a indiului.

2.2 Obţinerea indiului brut

Din concentratele de indiu bogate obţinute prin procedeele descrise se obţin
soluţii relativ pure din care prin diferite procedee se obţine indiul tehnic brut. Metoda
cea mai utilizată constă în cementarea indiului pe aluminiu sau zinc. Viteza şi gradul
de cementare depinde de concentraţia indiului şi acidul sulfuric în soluţia iniţială.
Potenţialul catodic de depunere al indiului se micşorează odată cu micşorarea
activităţii indiului în soluţie, ceea ce conduce la reducerea diferenţei de potenţial
dintre metalul cementator şi metalul cementat.
Fig.2.1 Schema fluxului tehnologic
Oxizi Waltz
de extragere a In din oxizi Walz

Lesierea acida

Solutie
ZnO

Neutralizare

Lesierea

Nutralizare (pH=4,8-4,9)

Topire alcalina

Cement
inpurificat
Lesierea

Cementare

Cement de indiu

Pulbere Zn
Brichetare
Cementare
suplimentaraTopire
Lesierea
 Indiu brut

Fig 2.2 Procedeu de prelucrarea prafurilor volatile din metalurgia plumbului și cuprului pentru recuperarea indiului și a altor
elemente însoțitoare prin sulfatizare și extracție L-L

Peletizare

Sulfatizarea in strat fluidizat

Lesiere

Extractie

Reextractie

Purificare

Cementare

Topire
In lingou
 Plumb anodic

Fig. 2.3 Procedeu de Electroliza

obtinerea indiului după
procedeul firmei Consolidated Electrolit fara Pb
Burete de In
Mining and Smelting Co of
Canada a
Pb
Presare
Prajire
sulfatizanta Topire

Separare Pb
In lingou
Electroliza
Lesiere
pH=1
SeparareNa2SiF6

Sulfatizare

Extractie L- L
Purificare de Sn In
prin
Prajit
cementare pH=1

Lesiere
Reextractie

Cementare
2.4 Procedeu românesc de obținere
a In din plumb indios prin electroliza
și extracție L-L Cementare
pH=1-1,5
Cement de In

Brichetare

Topirea I-a
ZnCl2/NH4Cl=3/1

Zgura in care
trece tot taliul si
partial indiul

Topirea II-a
ZnCl2/NH4Cl=3/1

Tratarea cu Lesiere
solutie de HCl

Topire
 Fig.2.5 Scheme fluxului tehnologic la rafinarea indiului

Fig.2.6 Scheme fluxului tehnologic de obținere a indiului pur

Distilarea in vid 10-1-10-2mmHg

Topire turnare-turnare
(anaozi)

Rafinare electrolitica
100A/m2, pH=2-2,5

Indiu electrolitic

Topire turnare-turnare
(anaozi)

Rafinare electrolitica
cu amalgam
Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Indiu
2. Metalurgia fizica a materialelor semiconductoare