UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Sisteme Inteligente de Transport

Wireless Sensor Networks în

Internet of Things

Coordonator științific Studenți

Ș.l. Dr. Ing. Valentin IORDACHE Monica NIȚĂ
Cătălin TOCILEANU

București
2020
Cuprins

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE ...................................................................................... 1

CAPITOLUL 2. APLICAȚII EXISTENTE ....................................................................... 3

2.1.1 Sistem de parcare cu senzori fără fir ...................................................................... 3
2.1.2 Rețea de senzori wireless pentru optimizarea traficului urban ............................... 5
2.1.3 Monitorizarea poluării aerului în mediul urban cu ajutorul senzorilor wireless .... 7

CAPITOLUL 3. CONCLUZII ............................................................................................. 8

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 9

CUPRINS FIGURI ................................................................................................................. 10

Capitolul 1. Introducere
O rețea de senzori fără fir constă dintr-un număr de senzori care se răspândesc într-o
zonă geografică pentru a efectua sarcini de detectare distribuită utilizând un suport wireless.
Pentru a facilita transferul de date de la un nod sursă la un nod de destinație, este necesar un
protocol de rutare pentru a determina posibilele trasee. Cu o sursă de alimentare limitată,
nodurile senzorilor sunt desfășurate dens și predispuse la defecțiuni [1].
Posibilitatea de a dezvolta aplicații inteligente în diferite medii (rurale, urbane și
industriale) este o realitate activată de senzorii wireless (WSN). Aceștia trebuie să furnizeze
date cu fiabilitate ridicată, trebuie să prezinte performanțe energetice ridicate, precum și
autonomie. Tehnologia actuală permite dezvoltarea unui spectru larg de aplicații bazate pe
senzori în diverse domenii, de la militar la bioinginerie și de la industrie la educație [2].
Wireless Sensor Network (WSN) furnizează „noduri” pentru colectarea și distribuirea
datelor în IoT, permițând dezvoltarea de aplicații inteligente, conștiente de context. Există o
gamă largă de standarde WSN pentru comunicare pe distanțe scurte, medii și lungi,
implementate pe o varietate de protocoale de comunicații și diferite frecvențe, folosind o gamă
largă de surse de alimentare.
În prezent, WSN este cel mai utilizat standard de servicii folosite în aplicații comerciale
și industriale, datorită dezvoltării sale tehnice într-un procesor, comunicare și consum redus de
energie a dispozitivelor de calcul încorporate. WSN este construit cu noduri care sunt folosite
pentru a observa împrejurimile precum temperatura, umiditatea, presiunea, poziția, vibrația,
sunetul etc [3].
Caracteristicile principale ale rețelelor de senzori sunt:
 Capacitatea de auto-organizare;
 Comunicare broadcast pe rază scurtă și rutare multihop;
 Desfășurare densă și cooperare între nodurile de senzori;
 Schimbarea continuă a topologiei datorată degradării nodurilor;
 Limitări de energie, putere de transmisie, memorie și capacitate computațională.
Aceste caracteristici fac ca reţelele de senzori să se comporte diferit faţă de alte reţele
wireless ad hoc sau mesh. Combinând senzori de dimensiune mică, computere economice din
punct de vedere energetic si echipamente radio, s-a creat o noua platformă tehnologică de o
deosebită importanţă şi aplicabilitate.
În comparație cu tehnologiile bazate pe cablu, soluția WSN este rentabilă în ceea ce
privește instalarea, întreținerea, acuratețea și fiabilitatea. În plus, platforma sa hardware/
software poate fi reconfigurată dinamic pentru a aloca noi funcționalități sau toleranță la
defecte. O altă caracteristică unică a WSN este cooperarea: nodurile pot coopera pentru
transmisia informațiilor.

1
 Figura 1. Arhitectura generală a WSN [9]

În funcție de mediul de desfășurare pe uscat, subteran sau subacvatic, există mai multe tipuri
de WSN:
 Terestru: În aceste rețele, sute de mii de senzori sunt alocați aleatoriu sau determinist
pe o anumită zonă. Acest tip de WSN este mult mai util în domeniul monitorizării
mediului și al fenomenelor naturale.
 Subteran: Aceste rețele sunt cunoscute pentru costurile lor ridicate și logistica necesară
implementării și întreținerii lor. În acest tip de rețea, nodurile senzorului sunt instalate
în sol. Și-au găsit aplicarea în agricultură, unde sunt folosite pentru a monitoriza
condițiile din sol.
 Sub apă: Acest tip particular de WSN sunt situați sub mare. Aceste noduri sunt mai
scumpe decât senzorii terestre, comunicarea wireless este acustică, lățimea de bandă
este limitată, pierderea semnalului este recurentă, iar întârzierile de propagare și
problemele de sincronizare sunt frecvente.
 Multimedia. Aceste WSN-uri sunt proiectate pentru a monitoriza și urmări date
precum imagini, videoclipuri și sunet. Acești senzori sunt prevăzuți cu camere și
microfoane. Necesită o lățime de bandă bună și o calitate bună a serviciului, ceea ce
implică un consum mare de energie pentru procesarea de date și compresia.
 Mobil. Acesta este cel mai recent tip de WSN și folosește noduri mobile care pot
depune autonom și reorganiza rețeaua. După implementarea inițială, nodurile se
dispersează la colectarea informațiilor. Există, de asemenea, o rețea hibridă formată
dintr-o combinație de senzori mobili și fișiere [9].

2
 Figura 2. Tipuri de WSN [9]

WSN Aplicații:
 Monitorizare (Aplicatii stiintifice, ecologice).
o Ne-intrusive.
o Viziune spatiala asupra datelor culese.
o Zone inaccesibile.
 Supraveghere si urmarire
o Misiuni de recunoastere.
o Supraveghearea unui perimetru.
 Dezvoltarea de medii “Inteligente”.
o Agricultura.
o Procese industriale

Capitolul 2. Aplicații existente

2.1.1 Sistem de parcare cu senzori fără fir
Locurile de parcare sunt de obicei largi și spațioase. Instalarea cablurilor și a firelor pentru
transmiterea datelor este foarte dificilă. În plus acestea necesită o întreținere frecventă și costă
mai mult, în comparație cu mediul fără fir. Acest sistem se poate întâlni în orașele medii, dar și
în aeroporturi, campusuri, centre industriale. Avantajul utilizării unui astfel de sistem îl
constituie faptul că șoferii își petrec mai puțin timp pentru căutarea unui loc de parcare
disponibil. Șoferii autovehiculelor care caută un loc de parcare cauzează emisii de noxe inutile.
Sistemul este alcătuit din senzori fără fir care monitorizează ocuparea fiecărui loc de
parcare. Se supraveghează atât statusul stației de parcare, cât și durata ocupării. Aceste

3
informații sunt puse la dispoziție pe o platformă software care poate fi utilizată pentru a
monitoriza funcționarea sistemului. Bazându-se pe informații în timp real, șoferii se îndreaptă
ușor spre spațiile disponibile. În plus, toate zonele cu plată, cu durată limitată și pentru
persoanele cu handicap pot fi monitorizate în mod eficient.
În cazul parcărilor pe stradă numărul de locuri de parcare ocupate poate fi comparat cu
numărul de plăți efectuate de automatul de plată.
Sistemul este alcătuit dintr-o serie de senzori folosiți pentru detectarea vehiculelor.
Aceștia se montează la suprafață, pe pământ. Înlocuirea poate fi realizată cu ușurință prin
scoaterea senzorului instalat în inelul de montare. Un astfel de senzor detectează ocuparea în
spații individuale de parcare în aer liber, în timp real, utilizând o tehnologie de detecție duală
(infraroșu și magnetică). Această tehnologie de detecție duală asigură o detectare extrem de
precisă a vehiculelor. Detecția nu este afectată de zăpadă, murdărie sau frunze ce acoperă
senzorul.

Figura 3. Senzor fără fir pentru detectarea autovehiculelor [4]

Acest tip de senzori au o durată de viață a bateriei între 5 și 10 ani, în funcție de tipul
aplicației. Anumite aplicații, precum cele cu senzorul “SENSIT Surface Mount”, includ și
parcarea pe acoperiș. Senzorul poate trimite date de parcare în timp real către serverul de cloud.
Capacitatea de a comunica bidirecțional asigură faptul că software-ul de interfață poate solicita
și verifica cu ușurință cele mai recente evenimente ale senzorilor.
O altă componentă a acestui sistem o constituie software-ul de interfață. Colectează,
filtrează și evaluează toate datele generate din rețeaua de senzori de parcare. Setările privind
tehnologia de detectare (infraroșu sau magnetică) pot fi configurate pentru fiecare senzor în
parte. Spațiile de parcare cu timp limitat pot fi configurate prin stabilirea duratei maxime de
parcare permisă pentru zona respectivă [5]. Când se depășește durata maximă de parcare poate
fi transmis un mesaj al evenimentului de depășire a termenului.

4
 Figura 4. Interfață software pentru sistem de parcare cu senzori fără fir [5]

Aplicația de parcare este un instrument care permite identificarea vehiculelor. Această

soluție monitorizează utilizarea locurilor de parcare în mod digital. Aplicația poate fi utilizată
pentru a găsi mașina la plecare. Hărțile Google sunt folosite pentru a arăta unde este parcată
mașina. O astfel de aplicație poate monitoriza taxiurile care parchează și așteaptă în zonele de
preluare a pasagerilor. Aplicația permite realizarea plăților de la distanță.

Figura 5. Aplicație pentru sistem de parcare cu senzori fără fir [5]

2.1.2 Rețea de senzori wireless pentru optimizarea traficului urban

Există două tipuri de bază ale sistemelor de supraveghere a traficului: pe partea
carosabilă a drumului și cele așezate pe vehicule. Dintre cele mai populare amplasate pe drum
sunt reprezentate de către buclele magnetice, detectoarele laser și camerele video. Un detector
bazat pe o buclă magnetică este reprezentat de o sârmă îngropată în suprafața drumului și
alimentată cu un curent continuu. În cazul în care un vehicul trece pe deasupra acesteia induce
o creștere de curent prin buclă. Aceste schimbări de intensitate pot fi măsurate și luate în
considerare în vederea obținerii de informații despre densitatea fluxului de trafic.

5
 Buclele inductive sunt plasate în asfalt și detectează vehiculele care trec prin dreptul lor
măsurând câmpul magnetic al acestora. Cei mai simplii detectori numără vehiculele care trec
într-o unitate de timp (60 secunde în Statele Unite), în timp ce senzorii mai sofisticați estimează
viteza, lungimea, greutatea automobilelor precum și distanța dintre ele. Buclele inductive pot fi
plaste pe una sau mai multe benzi și detectează atât vehiculele oprite sau care se mișca cu viteză
redusă, cât și vehiculele care se deplasează cu viteza mare [6].
Un sistem inteligent de gestionare a traficului vizează gestionarea eficientă a traficului
în situații de urgență, prin folosirea tehnologiilor de comunicare și prelucrare de ultimă oră și a
algoritmilor corespunzători unui sistem inteligent. În stadiul actual al tehnologiei, o rețea de
senzori wireless este o tehnologie promițătoare care oferă o soluție pentru proiectarea și
dezvoltarea unui număr mare de aplicații ale sistemului de control al traficului.

Figura 6. Sistem tipic de management a traficului urban bazat pe WSN [7]

Caracteristicile exclusive ale WSN-urilor includ mobilitatea nodurilor senzorilor,

capacitatea de a rezista la condițiile de mediu dure, deficiențele nodurilor, puterea redusă. Un
sistem tipic de management al traficului urban (W-UTMS) bazat pe WSN este descris în figura
de mai sus. O aplicație W-UTMS împrăștiată realizează patru funcții: (i) colectarea de
informații; (ii) difuzarea datelor; (iii) prelucrarea datelor pentru planificarea activităților
necesare; și (iv) punerea în aplicare a acțiunilor adecvate.
Pentru a realiza aceste funcții în mod autonom, UTMS este echipat cu senzori fără fir,
un centru de management al traficului (TMC), o unitate pe șosea (RSU) și unități de bord (OBU)
pe vehicule. Senzorii colectează informațiile privind traficul în timp real, cum ar fi densitatea
vehiculului, tipul de vehicul, timpul mediu de așteptare și poluarea și retransmite datele de trafic
către RSU. Atunci când un vehicul de urgență se apropie de intersecție, OBU direcționează
respectivele informații către RSU. RSU colectează datele de la toate nodurile senzorilor și
OBU-urilor și transmite aceleași informații către TMC [7].
TMC adună datele, analizează parametrii de trafic și apoi le trimite la modulul de control
al semnalului de trafic al TMC. Modulul de control evaluează datele și ia decizii inteligente
pentru a oferi prioritate de semnalizare pentru vehiculele de urgență. După trecerea unui vehicul
6
de urgență, sistemul își reia funcționarea regulată. Acest sistem va gestiona în mod optim
congestia traficului urban, prioritatea pentru vehiculele de urgență, timpul de așteptare al
vehiculelor, consumul de combustibil și siguranța [7].
Un senzor nod de monitorizare a traficului cuprinde în mod obișnuit patru module
principale, după cum urmează:
 Un modul de detectare - acest modul obține date;
 Un modul de procesare și stocare - acest modul procesează datele locale și le
stochează;
 Un modul radio-acest modul este destinat comunicațiilor de date fără fir;
 Un modul de alimentare - acest modul este destinat alimentării cu energie[8].

2.1.3 Monitorizarea poluării aerului în mediul urban cu ajutorul senzorilor

wireless
În direcția mediului senzorii wireless sunt utilizați pentru detectarea alunecărilor de
teren, a incendiilor forestiere, a poluanților din aer, a activității vulcanice, a calității apei, a
biodiversității, a microclimatului sau a planificării irigațiilor. Această aplicație va fi utilizată
pentru monitorizarea poluanților atmosferici și selectarea elementelor meteorologice de bază
care influențează concentrarea și dispersia poluanților din aer.
Proiectul CitiSense prevede o „infrastructură cetățeană” pentru a monitoriza poluarea și
condițiile de mediu la care utilizatorii sunt expuși în viața lor de zi cu zi. Nodul senzorului
mobil de monitorizare a calității aerului CitiSense este un nod senzor cu consum redus de
energie, conceput pentru a proba poluanții de aer (CO, NO2 și O3) și parametrii de mediu
(temperatură, umiditate și presiune barometrică) și comunicarea prin Bluetooth cu smartphone.
Nodul este alimentat prin propria baterie. Datorită microcontrolerului încorporat, nodul este
capabil să preproceseze datele de la bord pentru a reduce comunicarea costisitoare a
energiei[10].
Nodul senzorului mobil de monitorizare a calității aerului CitiSense este un nod senzor
wireless găzduit într-o cutie (6,7 × 11,0 × 4,0), concepută pentru a detecta și prelucra parametrii
de calitate și de mediu[11]. Nodul senzorului comunică cu smartphone-ul care se ocupă de
stocarea, analiza suplimentară a probelor, de agregare a datelor cu informații din senzorii
încorporați și trimiterea datelor către serverul backend. Pe tot parcursul zilei, utilizatorii își pot
monitoriza expunerea curentă folosind aplicația Citisense Android care rulează pe smartphone.
Mai mult, fiecare utilizator își poate vizualiza expunerea zilnică printr-un site personalizat.
Acest site web afișează o hartă cu toate citirile colectate pe parcursul unei zile de la placa de
senzori Citisense oferind participanților posibilitatea de a identifica locațiile cu concentrații de
poluanți mari și mici[10].

7
 Figura 7. Placa senzor citisense și interfața de utilizator CitiSense[10]

Nodul este capabil să funcționeze timp de 5,35 zile în timp ce prelevează și trimite datele
la fiecare 5 secunde. Comunicarea prin canalul bluetooth este gestionată de modulul bluetooth
WT12, care acționează ca un înlocuitor serial al cablurilor.
Obiectivul este să se creeze un sistem de monitorizare a poluării aerului în timp real,
fiabil, scalabil și precis, cu rețele de senzori fără fir. Tehnologii de calibrare adecvate au fost
dezvoltate pentru calibrarea acestor senzori, care sunt apoi interfațați cu motoarele senzorilor
fără fir. Rețelele de senzori wireless bazate pe Zigbee cu algoritmul de agregare a datelor
multihop au fost implementate pentru a extinde aria de monitorizare[10].

Capitolul 3. Concluzii
O prima concluzie ar fi că soluția WSN este rentabilă în ceea ce privește instalarea,
întreținerea, acuratețea și fiabilitatea dar si platforma sa hardware sau software care poate fi
reconfigurată dinamic pentru a aloca noi funcționalități sau toleranță la defecte.
Pentru funcționarea într-un mediu "decent" este recomandată proiectarea unei rețele de
senzori wireless cu un număr mai mic de noduri.
Proiectarea si execuția unui WSN cu un număr mare de noduri și care să funcționeze
într-un mediu “ostil” este o sarcină dificilă și complexă.
Sarcina devine și mai complicată dacă se iau în calcul restricțiile fizice ale nodurilor,
în special cele de consum de energie sau lățime de bandă.
Calea cea mai bună: algoritmi de auto-reparare și autoconfigurare a rețelei care să
mențină integritatea rețelei în condiții de stres.

8
Bibliografie
[1] Radu Dobrescu, Maximilian Nicolae, Dan Popescu, Radu Varbanescu, “Dirijarea
traficului în retele de senzori wireless”, Electrotehnica, Electronica, Automatica, 54 , Nr.
4, 2006
[2] Paul Nicolae Borza, Mihai Machedon-Pisu, Felix Hamza-Lup, Design of Wireless
Sensors for IoT with Energy Storage and Communication Channel Heterogeneity,
Creative Commons Attribution, 2019
[3] Mihai Teodor Lazarescu, Wireless Sensor Networks for the Internet of Things:
Barriers and Synergies, https://www.researchgate.net/publication/308544527 , 2017
[4] http://www.parking-net.com/parking-showcases/nedap-identification-systems/wireless-
parkingsensors?fbclid=IwAR1ijC1C_LT7VLRLEIl1qAjCzQg6CmDYgWNDpktBtdKiOf
Hetj73FYQN38A , ultima vizualizare 07/01/2020 , ora 17:25
[5] NEDAP, SENSIT Interface Software,
https://www.nedapidentification.com/products/sensit/sensit-interface-software/ , 2014
[6] Ichimescu Andrei, Optimizarea traficului în aglomeraţii urbane, Universitatea
Politehnica Bucuresti, Facultatea de Automatica si Calculatoare, 2008
[7] Magda Cojocaru, Ispan Denisa, Rețea de senzori wireless pentru optimizarea traficului
urban, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii și Tehnologia Informaţiei, 2018
[8] Kapileswar Nellore and Gerhard P. Hancke, A Survey on Urban Traffic Management
System Using Wireless Sensor Networks, Sensors 2016, www.mdpi.com/journal/sensors
[9] Asside Christian Djedouboum, Ado Adamou Abba Ari, Abdelhak Mourad Gueroui,
Alidou Mohamadou, Zibouda Aliouat, Big Data Collection in Large-Scale Wireless
Sensor Networks, Creative Commons Attribution, 2018
[10] R.A.Roseline , Dr.M.Devapriya ,Dr.P.Sumathi, Pollution Monitoring using Sensors
and Wireless Sensor Networks : A Survey, International Journal of Application or
Innovation in Engineering & Management, Volum 2, 2013
[11] Vendula Hejlová, Vít Voženílek, Wireless Sensor Network Components for Air
Pollution Monitoring in the Urban Environment: Criteria and Analysis for Their
Selection, Department of Geoinformatics, Palacký University in Olomouc, Olomouc,
Czech Republic, 2013

9
Cuprins figuri
FIGURA 1. ARHITECTURA GENERALĂ A WSN [9] ..................................................................................................... 2
FIGURA 2. TIPURI DE WSN [9].................................................................................................................................. 3
FIGURA 3. SENZOR FĂRĂ FIR PENTRU DETECTAREA AUTOVEHICULELOR [4] ......................................................... 4
FIGURA 4. INTERFAȚĂ SOFTWARE PENTRU SISTEM DE PARCARE CU SENZORI FĂRĂ FIR [5].................................. 5
FIGURA 3. APLICAȚIE PENTRU SISTEM DE PARCARE CU SENZORI FĂRĂ FIR [5] ..................................................... 5
FIGURA 6. SISTEM TIPIC DE MANAGEMENT A TRAFICULUI URBAN BAZAT PE WSN [7] ......................................... 6

10