DEZVOLTAREA EXPRESIVITATII MOTRICE LA ELEVI

FOLOSIND DANSURILE POPULARE

Inv. Codescu Carmen-Rodica

Scoala cu clasele I–VIII Basca-Chiojdului

Educatia fizica reprezinta activitatea care valorifica sistematic ansamblul

formelor de practicare a exercitiilor fizice in scopul maririi, in principal, a potentialului
biologic al omului in concordanta cu cerintele sale si exigentele societatii.
Educatia fizica este fiziologica prin natura exercitiilor sale, pedagogica prin
metoda, biologica prin efectele sale si sociala prin organizare si activitate, in centrul
caruia sta omul.
Omul modern intelege necesitatea deprinderilor motrice si a calitatilor fizice
de baza, atat pentru mentinerea sanatatii, cat si pentru aceea a rezolvarii diverselor
situatii la locul de munca sau in viata cotidiana. Viata demonstreaza ca prin
practicarea educatiei fizice organizate rational, incepand cu cea mai frageda varsta,
se cristalizeaza calitatile de suplete, agerime, abilitate, rapiditate, spontaneitate,
iscusinta etc. Sportul cantureaza noi dimensiuni aproape incomensurabile,
hotaratoare pentru educatia fizica contemporana. El intruneste structuri si exercitii
fizice, tipuri si categorii de acte motrice si eforturi specializate si diversificate in
contextual multiplelor ramuri sportive individuale si colective.
Bine organizate orele de educatie fizica cultiva gandirea reproductiva,
capacitatea de ordonare si selectare judicioasa a elementelor tehnice, combinarea
acestora in situatii inedite, dezvolta inteligenta, edifica operatii de gandire – inductia,
deductia, asemanarea, deosebirea, comparatia etc. Valorile afective, virtutile morale
sunt stimulate puternic de diferitele activitati sportive: exuberanta, veselia,
increderea, dorinta de afirmare, spiritual de abnegatie si devotament, spiritual de
echipa, atitudinea estetica, lupta pentru adevar, respectul reciproc al competitorilor
pe teren si in viata obisnuita.
Sportul, presupune lupta cu sine, exigenta fata de sine, autodepasirea,
spiritul de sacrificiu, pasiunea, etosul profesional. El dezvolta o arie complexa de
interese, trebuinte, motivatii. Educa curajul, ambitia, emulatia, atentia distributiva,
hotararea, fermitatea, disciplina constienta, perseverenta, calmul, modestia,
onestitatea, sentimentul de ocrotire al individului de catre colectiv etc., multiple
trasaturi de vointa si de caracter.
Noul curriculum nu considera educatia fizica la subsolul planurilor de
invatamant. Scoate in evidenta necesitatea de a utiliza educatia fizica ca instrument
eficace pentru formarea multilaterala a personalitatii, pentru protejarea ei de
influentele nocive generate de civilizatia contemporana.
Prospectand evolutia conditiilor de viata si de munca, factorii care au
raspunderea educatiei studiaza si elaboreaza masuri capabile sa asigure omului
echilibru rational in cadrul solicitarilor la care este supus in activitatea profesionala si
diurna sa-i fortifice organismul si starea de sanatate combatand efectele
sedentarismului si ale solicitarilor dominant intelectuale procesele degenerative
cauzate de limitarea efortului fizic si al miscarii.
Rational valorificate in cadrul procesului de instruire, influentele exercitilor
fizice si ale activitatilor sportive depasesc sfera strict delimitata a motricitatii,
actionand pe planuri mai largi si influentand favorabil activitatea intelectuala, moral –
volitiva si afectiva.
Valoarea acestor influente este mult sporita avand in vedere conditiile
specifice in care se organizeaza desfasurarea activitatilor de educatie fizica.
Principalele trasaturi ale acestor activitati sunt :

 beneficiarii influentelor exercitiului fizic participa activ la realizarea

propriei lor pregatiri;
 prezenta in cadrul activitatilor de educatie fizica si sport a unor
actiuni colective (de perechi, grupe, echipe), favorizeaza educarea
unor relatii de grup;
 repetarea frecventa a exercitiilor, gesturilor, comportamentelor, duce
la dezvioltarea calitatilor motrice si perfectionarea deprinderilor;
 in cadrul activitatilor organizate pe linia educatiei fizice posibilitatile
de a verifica (si implicit de a intervene pentru a corecta si orienta)
achizitiile instructive educative sunt imediat multiple.

DEZVOLTAREA CALITATILOR MOTRICE

Aceasta componenta a capacitatii motrice a elevilor, trebuie sa capete o

pondere considerabila in proiectarea si desfasurarea demersului didactic, de-a
lungul intregului an scolar si al ciclului de scolarizare.
Modul de abordare si de concepere a sistemelor de actionare pentru
dezvoltarea calitatilor motrice variaza de la o clasa la alta, de la lectiile
desfasurate in aer liber la cele organizate in sala de educatie fizica sau in alte
spatii acoperite, concretizandu-se in urmatoarele variante:

 dezvoltarea relativ independenta a unei calitati motrice

proiectata ca unitate de invatare.
In aceasta varianta se includ, de regula, calitati motrice forta si rezistenta
pentru care invatatorul, pe baza constatarii potentialului evilor coroborat cu
cerintele sistemului de evaluare proiecteaza unitatile de invatare specifice.
Este frecventa amplasarea dezvoltarii fortei in perioadele de lucru in interior
si a rezistentei pe parcursul lectiilor desfasurate in aer liber. Cand am constatat
valori necorespunzatoare ale indicilor de manifestare a vitezei si indemanarii in
economia generala a volumului de ore le-am constituit si pe acestea in unitati de
invatare alocandu-le, dupa caz, un numar de lectii mai restrans sau mai extins.

 dezvoltarea calitatilor motrice combinate, proiectata ca unitate

de invatare.
 Abordarea combinata a dezvoltarii calitatilor motrice am facut-o reflectand
particularitatile biomotrice specifice varstei scolarului mic. Am concordat
combinatii de viteza si de indemanare.

 dezvoltarea calitatilor motrice independente sau combinate prin

intermediul unor situatii de instruire (verigi, secvente),
amplasate stabil sau periodic, in structura lectiei.

Atunci cand nu am planificata dezvoltarea calitatilor motrice ca unitate de

invatare, introduc in structura lectiei secvente menite a influenta si intretine indicii
de viteza, de indemanare sau de viteza si indemanare (inainte de parcurgerea
continuturilor primei unitati de invatare) sau a celor de forta sau de rezistenta
(dupa realizarea celei de-a doua). Pentru secventa de dezvoltare a vitezei si
indemanarii am folosit stafetele realizate sub forma de intrecere pe echipe, iar
pentru cea de-a doua a rezistentei sau fortei, alergari de durata, parcursurile
aplicative si circuitele scurte.

 dezvoltarea calitatilor motrice prin intermediul continuturilor

tematice.
Pe parcursul predarii unei unitati de invatare, cu precadere in fazele de
consolidare – perfectionare a continuturilor exersate de elevi au fost concepute
astfel incat sa solicite si manifestarea calitatilor motrice, corespunzatoare
specificului fiecarei deprinderi sau actiuni invatate. Am exersat sub forma de
“reprize contratimp”, stafete, parcursuri aplicative, serii de executii fara pauza
sau cu pause scurte, executii pe durata prelungita progresiv. Sunt cateva
exemple prin care am realizat exersarea deprinderilor motrice, indemanarii fortei
si rezistentei elevilor.

DEZVOLTAREA EXPRESIVITATII MOTRICE

In cadrul orelor de educatie fizica expresivitatea motrica am realizat-o

folosind elemente de gimnastica artistica si dansuri populare specifice zonei
(Sarba, Ciobanasul).
Invatarea pasilor specifici dansurilor populare in orele de educatie fizica
contribuie la perfectionarea expresivitatii motrice.

Exemplu :

Invatarea dansului popular “Ciobanasul” – presupune asezarea clasei

pe perechi (fata cu baiat), perechile sunt asezate una dupa alta. Baiatul apuca
fata cu bratul drept de mijloc si cu celalalt apuca fata de mana. Fata tine bratul
stang pe umarul drept al baiatului. Perechile sunt asezate in cerc. Se deplaseaza
si fata si baiatul cu pasii specifici dansului: doi pasi in fata cu stangul, doi pasi in
fata cu dreptul peste stangul si patru pasi inapoi, in tempo de muzica. Baiatul
plimba fata dinspre dreapta spre stanga, sub forma de arc de cerc.
Specific acestui dans sunt strigaturile baietilor insotite de chiuiturile fetelor:
Baietii: Fetele:

– Ciobanas la oi am fost, – Iu – hu !
– Oile nu ma cunosc ! – Iu – hu !

– Ma cunosc bacitele, – Iu – hu !

– Ca le tuc guritele ! – Iu – hu !

– De cand n-am mai fost la oi, – Iu – hu !

– N-am mai purtat cioareci noi ! – Iu – hu !

– De cand n-am mai fost la stana, – Iu – hu !

– N-am mai mancat branza buna! – Iu – hu !

Se repeta pana se sincronizeaza pasul in tempo de muzica.

Invatarea dansului popular “Sarba” – se porneste dansul din semicerc,

se formeaza cerc, iar la sfarsitul dansului se revine in pozitia de inceput. Acest
dans se joaca tinand mainile pe umar. Se fac doi pasi spre dreapta si cate un pas
spre stanga, in tempo de muzica. Ritmul este vioi. In timp ce se danseaza, baietii
spun stigaturi, iar fetele raspund prin chiuituri: Iu – hu – hu !

Se repeta pana se sincronizeaza pasul in tempo de muzica.

Dansurile populare le-am folosit nu numai pentru dezvoltarea expresivitatii

motrice ci si pentru perfectionarea deprinderilor motrice. Le-am folosit cu success
la serbarile scolare, la activitatile cu parintii, la comisiile metodice, la cercurile
pedagogice si ca schimb de experienta in parteneriatele cu alte scoli. Plac foarte
mult elevilor si sunt spectaculoase la serbarile organizate pe percursul unui an
scolar.
O alta modalitate de a dezvolta expresivitatea motrica la elevi este aceea de
a folosi elemente din gimnastica artistica in timpul orelor de educatie fizica.
EXERCITII SPECIFICE DIN GIMNASTICA ARTISTICA PENTRU
EXPRESIVITATE MOTRICA.

 Mers cu pas usor, mers pe varfuri, pe loc si cu deplasare inainte,

inapoi si lateral;
 Mers cu batai din palme si din picior;
 Mers cu pas si alaturarea piciorului inainte, lateral si inapoi;
 Mers cu pas schimbat, inainte, lateral si inapoi;
 Mers cu pas cu sarituri, cu ridicarea piciorului indoit inainte, lateral si
inapoi;
 Combinatii de pasi executati in diferite formatii;
 Pas de galop executat pe varfuri inainte si lateral;
  Pas de polka, pas schimbat, executat cu o usoara saritura pe piciorul
de sprijin la schimbarea pasului. Se executa pe varfuri, masura
muzicala 2/4;
 Pas saltat : pas cu stangul, saritura in sus, indoirea piciorului drept in
fata, cu un balans simultan al bratului stang – inainte, dreptul –
inapoi. Se executa succesiv pe piciorul drept si stang pe loc si cu
deplasare.
 Pas lunecat, cu ducerea piciorului inainte si lateral (ca la patinaj);
 Pas lung, cu indoirea genunchiului piciorului din fata, cel din spate
perfect intins;
 Pas schimbat lateral cu intoarceri;
 Pas lateral cu bataia calcaielor;
 Pas rulat, rularea piciorului de pe varf pe toata talpa;
 Pas de vals: imbinarea a trei pasi, executat uniform si legat, prin
deplasarea inainte si inapoi sau pe loc;
 Pas de vals lateral, prin incrucisarea picioarelor;
 Pasi cu sarituri alternative;
 Saritura cu intindere, se executa prin impingere cu ambele picioare,
trunchiul drept. Poate fi executat pe loc si cu deplasare;
 Saritura deschisa, saritura in sus cu balansul simultan a unui picior
inapoi, trunchiul in extensie, bratele lateral. Se executa pe loc si cu
élan, cu bataie pe un picior sau pe ambele;
 Saritura intinsa, saritura in sus cu indoirea unui picior inainte,
trunchiul indoit, bratele duse inainte;
 Imbinarea sariturii intinse cu saritura deschisa;
 Pas contra timp, in cinci timpuri. Saritura pe piciorul stang, piciorul
drept cu genunchiul indoit se ridica in sus; coborarea piciorului drept,
cu accent (bataie);

Ne-am bazat in redactarea acestei lucrari pe originalitate, creativitate si ne-

am straduit sa descoperim in folosirea dansurilor populare locale o modalitate
eficienta de dezvoltare a expresivitatii motrice la elevi.

BIBLIOGRAFIE

1. Profira Ionescu: Educatie fizica si sport clasele I – IV, Barlad,

Romania, Ed. “SFERA” 2002 – paginile – 98 – 100.
2. Constantin Filip: Ghid metodologic de aplicare a programei de
educatie fizica si sport – invatamant primar, Bucuresti, Romania, Ed.
“Aramis” 2001 – paginile – 44 – 45.

DEZVOLTAREA EXPRESIVITATII MOTRICE LA SCOLARI

FOLOSIND DANSURILE POPULARE

– REZUMAT –

Educatia fizica reprezinta activitatea care valorifica sistematic ansamblul

formelor de practicare a exercitiilor fizice in scopul maririi, in principal, a
potentialului biologic al omului in concordanta cu cerintele sale si exigentele
societatii.

DEZVOLTAREA CALITATILOR MOTRICE

Aceasta componenta a capacitatii motrice a elevilor, trebuie sa capete o
pondere considerabila in proiectarea si desfasurarea demersului didactic, de-a
lungul intregului an scolar si al ciclului de scolarizare.
Modul de abordare si de concepere a sistemelor de actionare pentru
dezvoltarea calitatilor motrice variaza de la o clasa la alta, de la lectiile
desfasurate in aer liber la cele organizate in sala de educatie fizica sau in alte
spatii acoperite, concretizandu-se in urmatoarele variante:
 dezvoltarea relativ independenta a unei calitati motrice
proiectata ca unitate de invatare.
In aceasta varianta se includ, de regula, calitati motrice forta si rezistenta
pentru care invatatorul, pe baza constatarii potentialului elevilor coroborat cu
cerintele sistemului de evaluare proiecteaza unitatile de invatare specifice.

 dezvoltarea calitatilor motrice combinate, proiectata ca unitate

de invatare.
Abordarea combinata a dezvoltarii calitatilor motrice am facut-o reflectand
particularitatile biomotrice specifice varstei specifice scolarului mic. Am concordat
combinatii de viteza si de indemanare.

 dezvoltarea calitatilor motrice independente sau combinate prin

intermediul unor situatii de instruire (verigi, secvente),
amplasate stabil sau periodic, in structura lectiei.

 dezvoltarea calitatilor motrice prin intermediul continuturilor

tematice.
Pe parcursul predarii unei unitati de invatare, cu precadere in fazele de
consolidare – perfectionare continuturile exersate de elevi au fost concepute
astfel incat sa solicite si manifestarea calitatilor motrice, corespunzatoare
specificului fiecarei deprinderi sau actiuni invatate.

DEZVOLTAREA EXPRESIVITATII MOTRICE

In cadrul orelor de educatie fizica expresivitatea motrica am realizat-o
folosind elemente de gimnastica artistica si dansuri populare specifice zonei
(Sarba, Ciobanasul).
Invatarea pasilor specifici dansurilor populare in orele de educatie
fizica contribuie la perfectionarea expresivitatii motrice.
Dansurile populare le-am folosit nu numai pentru dezvoltarea expresivitatii
motrice ci si pentru perfectionarea deprinderilor motrice. Le-am folosit cu success
la serbarile scolare, la activitatile cu parintii, la comisiile metodice, la cercurile
pedagogice si ca schimb de experienta in parteneriatele cu alte scoli.