LA LLENGUA

CATALANA
VISTA DES DE LA
LIMBA
LLENGUA CATALANĂ VĂZUTĂ DIN
ROMANESA DIN PERSPECTIVA
LIMBII ROMÂNE

• SUBSTANTIVUL

Genul

Româna este una dintre puţinele limbi romanice care au trei genuri:
masculin, feminin şi neutru. Spre deosebire de română, catalana are
doar două genuri: masculin şi feminin. În general, genul cuvintelor în
româneşte nu e acelaşi cu genul cuvintelor din catalană. De multe ori
un cuvânt care e neutru în româneşte, în catalană este feminin, şi mul-
te substantive masculine în catalană, în româneşte sunt feminine.

HOME (masculin) / DONA (feminin) BĂRBAT (masculin) / FEMEIE (feminin)

PLÀTAN (masculin) / POMA (feminin) BANANĂ (feminin) / MĂR (neutru)
ARMARI (masculin) / PARAULA (feminin) DULAP (neutru) / CUVÂNT (neutru)

Aquest text el podeu trobar en català i en romanès a la pàgina web de la Secretaria de Política Lingüística:
22 http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes
Substantivul

În catalană, pluralul se formează în general adăugând terminaţia -s la cu-

vintele de gen masculin şi terminaţia -es la cuvintele de gen feminin, deşi
trebuie menţionat că există excepţii şi unele forme de plural neregulate.

HOMES / DONES BĂRBAŢI / FEMEI

PLÀTANS / POMES BANANE / MERE
ARMARIS / PARAULES DULAPURI / CUVINTE

O altă diferenţă importantă între cele două limbi este existenţa cazu-
rilor în limba română; cuvintele îşi schimbă terminaţia după funcţia
sintactică pe care o au în propoziţie. În catalană, în schimb, nu există
cazurile substantivului, iar cuvintele nu se declină.

Acest text îl puteţi găsi în catalană şi în româneşte pe pagina web a Secretariatului Politicii Lingvistice:
http://www.gencat.cat/llengua/viure/romanes 23
 • ARTICOLUL

În catalană, la fel ca în română, se folosesc articolele hotărâte şi

nehotărâte, care se acordă în gen şi număr cu substantivul determinat.
În catalană, atât articolul hotărât, cât şi cel nehotărât se aşează înain-
tea cuvântului:

EL NOI / ELS NOIS BĂIATUL / BĂIEŢII

LA NOIA / LES NOIES FATA / FETELE
UN PLÀTAN / UNS PLÀTANS O BANANĂ / NIŞTE BANANE
UNA POMA / UNES POMES UN MĂR / NIŞTE MERE

Contragerea

În catalană, articolele hotărâte EL şi LA se contrag când cuvântul care

urmează începe cu vocală sau cu h; există însă unele excepţii: când
cuvântul începe cu i sau u atonic, articolul LA nu se contrage. Astfel,
vom spune:

EL + ARBRE → L’ARBRE COPACUL

EL + HORITZÓ → L’HORITZÓ ORIZONTUL
LA + ESTATUA → L’ESTÀTUA STATUIA
LA + IDEA → LA IDEA IDEEA
LA + HISTÒRIA → LA HISTÒRIA ISTORIA
LA + ÚNICA → L’ÚNICA UNICA

24
Pe de altă parte, articolele hotărâte EL şi ELS se contrag împreună
cu prepoziţiile A, DE şi PER. Contragerile care rezultă sunt AL, ALS,
DEL, DELS, PEL, PELS:

ESCRIURE A + EL PARE → ESCRIURE AL PARE (A SCRIE TATĂLUI)

ESCRIURE A + ELS AMICS → ESCRIURE ALS AMICS (A SCRIE PRIETENILOR)
EL LLIBRE DE + EL GERMÀ → EL LLIBRE DEL GERMÀ (CARTEA FRATELUI)
LA CASA DE + ELS PARES → LA CASA DELS PARES (CASA PĂRINŢILOR)
VA PER + EL CARRER → VA PEL CARRER (MERGE PE STRADĂ)
VA PER + ELS CAMINS → VA PELS CAMINS (MERGE PE DRUMURI)

25
 • POSESIVUL

Posesivul în catalană se acordă mereu în gen şi număr cu obiectul

posedat. De exemplu:

EL COTXE DE L’ELENA → EL SEU COTXE

MAŞINA ELENEI MAŞINA EI

LA CADIRA D’EN JOAN → LA SEVA CADIRA

SCAUNUL LUI JOAN SCAUNUL LUI

26
• PRONUMELE SLABE (FEBLES)

În catalană există nişte pronume numite pronume slabe (febles), care

pot substitui atât prepoziţia, cât şi elementul substantival. Dintre aceste
pronume, în limba română există doar echivalentul pronumelui -HO.
De exemplu:

Pronumele - EN

MENJO PATATES → EN MENJO

MĂNÂNC CARTOFI MĂNÂNC

AGAFO TRES ENTRADES → N’AGAFO TRES

IAU TREI BILETE IAU TREI

Pronumele - HO

PORTA’M AIXÒ → PORTA’M-HO

ADU-MI ACEL LUCRU ADU-MI-L

FES EL QUE ET DIC → FES-HO

FĂ CE-ŢI SPUN FĂ-O

Pronumele - HI

PENSA EN LA NOTÍCIA → PENSA-HI

GÂNDEŞTE-TE LA ŞTIRE GÂNDEŞTE-TE (LA ASTA)

VAIG A BARCELONA → HI VAIG

MERG LA BARCELONA MERG (ACOLO)

27
 • VERBUL

În româneşte există patru conjugări verbale. În catalană există trei,

care sunt:

verbele terminate în AR: CAMINAR (A MERGE PE JOS)

verbele terminate în ER: NÉIXER (A SE NAŞTE) sau în RE: VEURE

(A SE REVEDEA)

verbele terminate în IR: CONDUIR (A CONDUCE)

în timp ce în română sunt verbele terminate în -A, -EA, -E şi -I / Î.

Între timpurile indicativului, trebuie menţionat că limba catalană are

două forme de trecut care în română se traduc cu acelaşi timp grama-
tical: pretèrit perfet perifràstic şi pretèrit indefinit:

VAIG FER VAIG PREGUNTAR VAIG ESCRIURE

HE FET HE PREGUNTAT HE ESCRIT

Ambele se traduc prin:

AM FĂCUT AM ÎNTREBAT AM SCRIS

În română, acest timp se numeşte Perfect Compus, şi se foloseşte atât

dacă acţiunea are loc azi sau săptămâna aceasta, cât şi dacă a avut
loc anul trecut sau acum două luni.

28
• ASEMĂNĂRI ŞI DIFERENŢE LEXICALE

Limba română şi limba catalană au multe asemănări lexicale.

Aceste asemănări conduc la originea comună a celor două limbi, din
moment ce ambele sunt limbi romanice.

- Câteva exemple de cuvinte comune în cele două limbi:

NOU, FOC, JOC, CAP, NAS, DIAMANT, OU, VIU, MORT

- Câteva exemple de cuvinte asemănătoare ca formă şi apropiate din

punct de vedere sonor.

A PROP APROAPE EXEMPLE EXEMPLU

FINESTRA FEREASTRĂ ANY AN
NUMERO NUMĂR INCENDI INCENDIU
MOLT MULT RIU RÂU

29