Curs 4 Management general 15/XI/2000

1. Functiile ( atributiile) manageriale ale intreprinderii.

1.1 Previziunea
1.2 Organizarea
1.3 Coordonarea
1.4 Antrenarea
1.5 Controlul

Trasaturi:
- activitatea care alcatuieste continutul functiilor sunt specifice numai manageriilor, cadrelor de
conducere. Aceasta functie se exercita in toate firmele indiferent de profitul si dimensiunile lor. Se
regasesc la toate nivelurile ierarhice dar diferite ca forma de manifestare si continut.
- au o pondere diferita pe verticala piramidei ierarhice in sensul ca la nivelurile ierarhice superioare se
exercita cu precadere functiile de previziune si organizare, nivelurilor inferioare fiindu-le caracteristic
in special functia de coordonare si control.
1.1 Previziunea – (a solda viitorul) – consta in ansamblul proceselor de munca prin intermediul carora se
determina principalele obiective ale firmei si componentele sale, precum si resursele necesare si
primcipalele mijloace de realizare a lor. Previziunea raspunde la intrebarile: Ce trebuie?, Si ce poate fi
realizat in cadrul firmei?
In functie de orizont, gradul de detaliere si obligativitatea rezultatului, previziunea se imparte in 3 categori
de activitati:
a. Prognoza
b. Planul
c. Programul
a. Prognozele sunt considerate a fi instrumente de cunoastere , de investigare in timp cu ajutorul
carora se cerceteaza si se desprind tendintele viitoare ale proceselor economice, tehnice, etc.
Prognoza se bazeaza pe aceste studii cu acelasi nume oferind decidentilor informatii si date privind evolutia
probabila a proceselor, a fenomenelor ca si efectele in viitor a deciziei adoptate.
Prognoza furnizeaza factorilor de decizie solutii (variante) alternative cu caracter strategic reprezentand ca
posibile de urmat fara a avea insa un caracter imperativ (obligatoriu).
Prognoza acopera un orizont finit de circa 10 ani , au caracter aproximativ nefiind obligatorie.
Prognozele se pot clasifica astfel:
- dupa domeniul prognozat:
- economice
- tehnologice
- speciale
- dupa sfera de cuprindere:
- microeconomice
- macroeconomice
- zonale (teritoriale)
- dupa orizontul in timp:
- pe orizont foarte lung 50 – 100 ani
- pe orizont lung pana la 50 ani
- pe orizint mediu 5 – 15 ani
- pe orizont pe termen scurt mai mic de 5 ani
Validitatea prognozei se verifica pe masura ce acestea se transforma in prevederi de plan si se confirma pe
masura realizarii planului.

b. Planul – prin intermediu planurilor, conducerea unitatii economice stabileste:

- obiectivele si sarcinile de realizat
- directiile de actiune concrete pe un timp limitat de regule 5 ani – o luna
- asigura folosirea eficienta a tuturor resureslor unitatii si coordonarea corespunzatoare a cestora
- colerarea activitatii unitatii cu activitatea celorlalte unitati cu care acesta intretine relatii economice,
etc.
Curs 4 Management general 15/XI/2000

Prin plan se stabilest nu numai obiectivele de realizare dar se precizeaza si cum se vor realiza , prin ce
mijloace precum si termenele de realizare.
Gradele de deteliere a planurilor variaza invers proportional cu orizontul.
Planurile curente sunt detaliate in timp ce planurile care se refera la perioade mari de timp se rezuma
doar la obiectivele fundamentale ale firmei si principalele resurse utilizate (aferente).
Planurile firmei au un caracter obligatoriu, fiind baza desfasurarii activitatii incorporate.

d. Programul - cuprinde previziunea referitoare la activitatea de fabricare si apovizionare stabilind in

mod precis cantitatea de produse sau materia prima pe formatii de munca sau executanti la nivelul de
schimb de ora, zi, luna, spatiu.
Garacteristicile programelor:
- au un grad ridicat de certitudine comparativ cu planul
- elementele cuprinse in program sunt obigatorii
- programele prezinta foarte detailat lucrarile ce urmeaza a se executa
- au un orizont redus de timp (o decada, o saptamana, o zi, o ora).

1.2 Organizarea. – ca functie a conducerii cuprinde ansamblul de activitati prin intermediul carora se
stabilesc si se delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala si componentele lor (miscare, operatii,
lucrari) precum si gruparea acestora pe posturi, formatii de munca, compartimente, etc.
Functia de organizare raspunde la intrebarile: Cine?,si Cum? Contribuie la realizarea obiectivelor firmei.
Organizarea este actiunea prin care ne asigura ca toate resursele necesare pentru implementarea planului
vor fi disponibile la momentul potrivit si ca activitatiile cuprinse in plan vor contribui la atingerea
obiectivelor.
Organizarea are un dublu caracter functiei a managementului si domeniu de sine statator ce nu se exclud
si dimpotriva sunt complementare.
Ca functie a conducerii organizarea presupune urmatoarele actiuni:
- stabilirea si imbunatatirea permanenta a structurii organizatorica a intreprinderii
- asigura un sistem informational corespunzator care se permita o circulatie rapida a informatiilor
- stabilirea de atributii si responsabilitati ce revin fiecarui manager si includerea acestora in
regulamentul de organizare si functionare
- asigura mici coordonari intre organizarea conducerii , organizarea productiei si organizarii muncii.
Organizarea are rol catalizator, adica masuri organizatorice stabilite vizand eficienta pentru realizarea
obiectivelor propuse.Eficienta este determinata de masura in care fiecarui compartiment ii sunt clare
atributiile care-i revin, raporturile de subordonare si cooperare.
In cadrul organizarii se disting 2 subdiviziuni principale:
- organizarea de ansamblu a unitatii economice concretizata in stabilirea structurii organizatorice si a
sistemului informational , aceasta parte a functiei de organizare este exercitata de conducerea
superioara a intreprinderii.
- Organizarea principalelor componente ale intreprinderii: cercetare-dezvoltare, productie, personalel,
etc. Aceasta subdiviziune este realizata la nivelul conducerii medii si inferioare.

1.3 Coordonarea – consta in ansamblul proceselor de munca prin care se armonizeaza eforturile
individuale si colective si orientarea acestora spre indeplinirea scopurilor intreprinderii.
Pentru asigurarea unei coordonate eficace este necesara existenta unei comunicari adecvate la toate
nivelurile conducerii prin comunicare intelegand transmiterea de informatii si perceperea integrala a
mesajelor continute. Asigurarea unei comunicari eficace depinde de un complex de factori :
- nivelul de pregatire a managerilor
- stilul de management
- receptivitatea la nou etc.
Actiunea de coordonare imbraca 2 forme:
1. bilaterala – cand se deruleaza intre manager si subordonati, reusindu-se realizarea ecilibrului necesar
2. multilaterala –respectiv dintre manageri si mai multi sau toti subordonatii.
Infaptuirea coordonarii presupune desfasurarea mai multor activitati specifice si anume:
- armonizarea intre oameni si diversele activitati ale intreprinderii
- sincronizarea este caracteristica pentru fiecare fenomen care evolueaza in timp si reprezinta procesul
din care un sistem isi regleaza in mod automat ritmul cu un alt sistem cu care se afla-n interactiune
Curs 4 Management general 15/XI/2000

- echilibrarea caracterizeaza toate tipurile de sisteme indiferent de natura lor, el apare ca moment al
miscarii. Cele mai multe sisteme pot fi interpretate fie ca fiind intr-o stare de echilibru fie ca tinzand
catre o asemenea stare sau cand trece de la o stare de echilibru la alta stare de echilibru
- proportionalitatea- aceasta stare se realizeaza atunci cand repartizarea mincii sociale si dezvoltarea
tuturor componentelor au loc in concordanta cu nevoia sociala. Proportiile care intereseaza
managementul sunt cele de munca, economice, materiale, valorice, etc.
- integrarea atat cu privire la activitati cat si la situatia de gandire al oamenilor intereseaza coordonarea
daca se tine seama de previziune, decizii si proiecte de dezvoltare.
- Cooperarea semnifica conjugarea efortului mai multor parteneri pentru infaptuirea unor obiective,
activitatii mai multor oameni in acelasi proces de munca sau in procese diferite insa legate intre ele
- Coeziunea exprima raportul de imbinare , solidalitate si unitate intre membrii grupului, astfel incat
colectivitatea sa functioneze ca o entitate coerenta.

1.4 Antrenarea – reuneste ansamblul proceselor de munca din care se determina personalul firmei sa
contribuie activ la stabilirea si realizarea obiectivelor planificatre luand in considerare factorii care-i
motiveaza.
In cadrul functiei de antrenare se delimiteaza 2 momente:
a. comanda
b. motivarea (vezi cursul Motivarea)
a.comanda – reprezinta manifestarile acelei multimi de actinui prin care se transmite executantilor sarcini si
responsabilitati ce le revin odata cu activitatea ce trebuie realizata intr-o perioada data.
Scopul comenzii este punerea in aplicare a deciziilor luate iar rolul sau este acela de a antrena pe
angajati la infaptuirea celor hotarate printr-o intelegere.
Mecanismul esentei atributului comenzii consta nu atat in a le spune executantilor ce au de facut si
cum isi pot indeplini atributiile si sarciniile cat mai ales crearea atmosferei in care fiecare sa se convinga
ferm ca aceste atributii si sarcini sunt ale sale obligatori a fi cat mai bine si rapid efectuate.
Un rol deosebit in realizarea proceselor de comanda il are stilul de munca al managerilor, promovarea
de catre acestia a unui stil democratic de conducere.
Relizarea antrenarii pri intermediul comenzii presupune :
- formularea unor dispozitii simple si directe care sa se caracterizeze prin claritate
- ordinele sa nu depaseasca competenta subordonatilor sau capacitatea lor de executie
- promovarea unei discipline reale de munca
- imbinarea corecta a situatiei de stimulare materiala si morala cu cel al raspunderii in indeplinirea
sarcinilor

1.5 Controlul – are rolul de a urmarii modul cum se realizeaza in cadrul intreprinderii executia diferitelor
activitati, evident daca este cazul a unor neandepliniri potrivit prevederilor stabilirea si adoptarea unor
masuri corespunzatoare pentru inlaturarea lipsurilor care se constata.
Aceasta functie raspunde la anumite cerinte de organizare si desfasurare:
- functia de control presupune existenta si aplicarea unui anumit sistem de organizare care trebuie sa
precizeze tipurile de control ce trebuiesc efectuate, domeniul de activitate, persoanele care au atributii
in realizarea acestui control
- existenta unui sistem informational care sa efectueze controlul si sa se faca aprecieri asupra modului de
realizare a activitatii controlate
- constatarea prin efectuarea controlului a diferitelor abateri si prevederea unor masuri de remediere a
cauzelor sau a nerealizarii pentru a se putea indrepta
Pentru realizarea acestei functii se recomanda parcurgerea urmatoarelor etape:
- desfasurarea controlului pe baza unui plan de control prin care sa se prevada activitatile care trebuiesc
controlate, copartimentele functionale sau unitatile operationale unde se desfasoara aceasta activitate
controlata si perioada de timp afectata realizarii controlului respectiv
- stabilirea normelor, a criteriilor sau a standardelor in raport cu care sa se faca evaloarea activitatii
desfasurate care constituie obiectul controlului
- efectuarea propriu-zisa a controlului activitatii respective folosind in acest scop toata documentatia pe
care conducerea intreprinderii sau conducerea compartimentului controlat are obligatia sa o puna la
dispozitie
Curs 4 Management general 15/XI/2000

- intocmirea raportului si a darii de seama a activitatii controlate care trebuie sa evidentieze in mod
obligatoriu lipsuri evidente in realizarea activitatii controlate si implicatiile cu caracter economic-
financiar a acestor nerealizari pentru activitatea de ansamblu a intreprinderii
- prevederea de masuri necesare pentru inlaturarea abaterilor si aplicarea de sanctiuni daca este cazul de
amenzi si penalizari a persoanelor care s-au facut vinovate de lipsurile constatate in domeniul care a
constituit obiectul controlului.