Ministerul Educaţiei Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul de Industrie Uşoară, m. Bălți

Vizat
Admis pentru susținere
Director adjunct pentru
instruirea practică şi prducere:
M. Dobrovolscaia

”___” __________ 2018

PROIECT DE AN

Tema:Studierea construcţiei şi principiului de

funcţionare a mecanismului de acționare
a separatorului magnetic.
Reprezentarea grafică a organelor de maşini
conform calculelor constructive.

Elaborat: Rogojină Andrei,

gr. MA – 514

Conducător: Diana Neghină

Bălți 2018
 Ministerul Educaţiei,Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul de Industrie Uşoară, Bălţi

Specialitatea: 2008 ,,Maşini şi aparate în industria uşoară”

Catedra: ,,Tehnologii industriale”

Vizat Aprobat
Șef de producere: Şef de catedră:
M. Dobrovolscaia L. Grădinaru
__ ___________ 2018 _13 _septembrie_2018

Sarcina
pentru proiectul de an
a elevului

Rogojină Andrei
1.Tema proiectului: Studierea construcţiei şi principiului de funcţionare
a mecanismului de acționare a separatorului
magnetic.
Reprezentarea grafică a organelor de maşini
conform calculelor constructive.

2. Termenul prezentării de către elev a proiectului definitivat:

28 decembrie 2018
3. Date iniţiale pentru proiect
Mecanismului de acționare a separatorului magnetic
Date de calcul conform variantei

4. Conţinutul notei explicative de calcul (lista întrebărilor ce trebuie

cercetate):
1. Introducere
2. Studierea construcţiei şi principiului de funcţionare a mecanismului
 Format

Poziţia

Bucăţi
Notaţia Denumirea Notă

A4 PA MA 14-00-00 Nota explicativă

44
A4 PA MA 14-01-01 Specificaţia mecanismului 1
A4 PA MA 14-02-01 Schema mecanismului 1
A4 PA MA 14-02-02 Desenul tehnic a roţii dinţate 1
cilindrice
A3 PA MA 14-02-03 Desenul tehnic a roţii dinţate conice 1
A3 PA MA 18-02-04 Desenul tehnic a melcului 1
A3 PA MA 18-00-05 Desenul tehnic a roţii melcate 1
A3 PA MA 18-00-06 Desenul tehnic a subansamblului 1
rulmentului

PA MA 15-00-00
Mod. Coala № document. Semnat. Data iso
ss
Elaborat Rogojină Litera Coala Coli
Verificat Andrei
Neghină D. s
TABELUL
Aprobat Dobrovolscaia
M. DOCUMENTAŢIEI CIU, m. Bălţi gr. MA-
514
 1. INTRODUCERE..........................................................................................................5

2. STUDIEREA CONSTRUCŢIEI ŞI PRINCIPIULUI DE FUNCŢIONARE A

3. MECANISMULUI MAŞINII DE TRICTAT…................................................................

4. REPREZENTAREA GRAFICĂ A ROŢII DINŢATE CILINDRICE CONFORM

CALCULELOR. .........................................................................................................7

5. REPREZENTAREA GRAFICĂ A ROŢII DINŢATE CONICE CONFORM

CALCULELOR. ..........................................................................................................

6. REPREZENTAREA GRAFICĂ A ROŢII MELCATE ŞI A MELCLUI.…….................

7. REPREZENTAREA GRAFICĂ A SUBANSAMBLULUI RULMENTULUI

CONFORM DATELOR INIŢIALE. .............................................................................

8. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………..

9. ANEXE ………………………………………………………………………………………

PA MA 15–00–00
Mod Coală Nr.document. Semnăt. Data
.
Elaborat Rogojină A. Litera Coala Coli
Verificat Neghină D. 3
Aprobat Dobrovolscaia
CUPRINS
M. CIU, m.Bălţi gr MA
ANEXĂ

Coal
PA MA 15-00-00 a
41 1
 BIBLIOGRAFIE

1.MOLDOVEAN GH., VELICU D., VELICU R., JULA A., CHIŢU E., VIŢA I.,

HUIDAN L.,GAVRILĂ C.C. Angrenaje cilindrice şi conice. Calcul şi construcţie. Editura Lux
Libris.Braşov 2001. 190 p.

2.PALADE V., CONSTANTIN V., HAPENCIUC M. Bazele proiectării reductoarelor.

Editura Fondaţiei Universitare ,,Dunare de jos’’ ,Galaţi,2001,160 p.

3.РЕШИТОВ Д.И. Детали машин .Учебник. Изд. M.,Машиностроение,1974,656 s.

Coal
PA MA 09–00–00 ă
Mod Coal № document Semnăt Data 40
ă
m
 Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării
al Republicii Moldova

Colegiul de Industrie Ușoară, m. Bălți

PROIECT DE AN
la disciplina MECANICA APLICATĂ

Elaborat:
Rogojină Andrei
gr. MA – 514
Conducător:
Diana Neghină,
profesor, GDD

PA MA 15-00-01
Mod Coala № document Semnăt Data
Elaborat Rogojina A. Litera Coala Coli
Verificat Neghină D. 5 42
Aprobat Dobrovolscaia Introducere
M.
Bălți – 2018 CIU m. Bălți gr.MA-514
organe de mașini este o disciplină de cultură tehnică generală care face legătură cu disciplinele de specialitate care
studiază construcția și principiul de fucționare pentru diversele mașini și utilaje la parametrii optimi.
Mașina este un complex de organe de mașini care posedă mișcări determinate și care are ca scop
executarea unui lucru mecanic util legat de procesul de producție sau de un proces de transformare a
energiei sau de transmitere a informațiilor. Se cunosc următoarele categorii de mașini:
- Mașinișe de lucru; care produc modificarea proprietăților stării sau formei materialului sau a
obiectului prelucrat, ca de exemplu mașinile unelte, mașini de tricotat, mașini de cusut etc.
- Mașinile motoare; în care se transformă diferite forme de energie cum ar fi turbinele, motoarele
cu ardere internă, generatoarele, motoarele hidraulice.
- Mașinile de transmitere a informațiilor; care permit transmiterea unor semnale și care pot fi sub
formă de tastatură, discuri a calculatoarelor, aparate morze etc.

Mașina este un sistem mecanic care realizează o sarcină cum ar fi: formarea, prelucrarea și deplasarea
materialelor, prin transmiterea și transformarea mișcării și a forței.
În mașini se disting următoarele părți componente. Prima parte este motorul care este un subsistem care
transformă o anumită energie în energie mecanică.
Al doilea este mecanismul efector care este subsistemul care realizează procesul tehnologic.
A treia parte sunt transmisiile care transmit și transformă mișcarea mecanică.
Mecanisme
Cuvântul mașină este de origine latină iar cuvântul mecanism este de origine franceză, acest cuvânt a fost
introdus pentru a înlocui noțiunea de mașină elementară. S-au dat diferite definiții mașinii și mecanismului,
însă prin mașină s-a înțeles un sistem de corpuri mobile în contact care sânt destnate în producerea lucrului
mecanic sau a lucrului util, dacă se urmărește transmiterea mișcării și nu producerea lucrului, atunci
sistemul este numit mecanism. Mecanismul se definește:
- Ca fiind un sistem mecanic creat pentru a transmite și transformamișcările și forțele unor cor
puri;
- Este lanțul cinematic care are un element considerat fix.

Cele mai simple mecanisme sânt denumite transmisii mecanice, hidraulice, pneumatice sau electrice.

Pentru a pune în mișcare mașinile de lucru este necesară o energie mecanică. Această energie se produce
de către motoarele electrice, termice sau altele. Energia mecanică a unui motor electric se prezintă sub
formă de energia arborelui său rotitor. Moșcarea de rotație este cea mai răspândită în mașini datorită
avantajelor sale în comparație cu alte tipuri de mișcări, datorită următorilor factori:
1. Ea dă posibilitatea înfăptuirii unei mișcări uniforme și continuie
 2. Are mici pierderi la frecare
3. Are posibilitatea simplificării și micșorprii dimensiunilor construcțiilor.

Legătura directă dintre arborele motorului și arborele mașinii de lucru este posibilă, dar se utilizează
foarte rar, mai des între motor și mașina executoare se întoarce un dispozitiv special intermediar care poartă
denumirea de transmisie.
Transmisiile au primit o largă întrebuințare din următoarele considerente:
- Vitezele necesare mișcărilor organelor lucrătoare de regulă sânt mai mici în comparație cu vitezele
nominale ale motoarelor electrice. Iar utilizarea motoarelor cu viteze mici duc la mărirea masei
dimansiunilor și costurilor motoarelor
- Majoritatea mașinilor este necesar să-și regleze viteza, iar reglarea vitezei motorului nu este tot
timpul posibilă
- Arborele motorului execută mișcarea de rotație cu viteză constantă, iar în mașini este necesară
mișcarea detranslație elicoidală sau alte tipuri de mișcări
- Deseori de a uni direct arborele motorului și a mașinii de lucru este imposibilă din punct de vedere
al securității, comodității în deservire și a dimensiunilor foarte mari.

Astfel prin transmisii se înțeleg mecanismele care servesc pentru transmiterea energiei mecanice la
distanță de regulă cu schimbarea vitezelor și a momentelor de rotașie iar câteodată cu schimbarea tipului și
legii mișcării.
Transmisiile mecanice se clasifică conform următoarelor criterii:
- Conform principiului de funcționare există
1. Transmisii bazate pe folosirea forțelor de frecare dintre elementele sale, de exemplu ca
transmisii prin frecțiune și transmisii prin curea
2. Transmisiile prin angrenare de exemplu transmisii prin roți dințate, și transmisiile prin lanț.
- Conform caracterului schimbării vitezei există:
1. Transmisii reductoare prin intermediul cărora se micșorează viteza
2. Transmisii variatoare prin intermediul cărora se mărește viteza.
- Conform caracterului mișcării arborelui există:

1. Transmisii simple cu arbori care se rotesc în jurul axei sale

2. Transmisii planetare cu arbori care se deplasează în spațiu.
- Conform formei constructive există:
1. Transmisii deschise
2. Transmisii închise în bloc.
- Conform numărului de trepte există:
1. Cu otreaptă
Coal
a
PA MA 15-00-01 6
7
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 2. Cu mai multe trepte.

Mecanismul de acțonare
Mecanismul de acțiune este pus în funcțiune de către motorul electric 1, arborele motorului electric
este unit cu arborele conducător a reductorului 3 prin intermediul cuplajului 2 pe arborele conducător a
reductorului este montată roata a transmisiei prin lanț, tamburul cu magneți 5 ce este pus în mișcare de
transmisie prin lanț 4, se rotește iar din buncherul 7 pe jgheabul 6 curge materialul separat în cuva 8.
PA MA 15-00-02
Mod Coala Acționarea
№ documentutilajelor
SemnătseData
realizează în majoritatea cazurilor cu ajutorul motoarelor electrice, mișcarea
Elaborat Rogojina A. Litera Coala Coli
de rotație și puterea fiind transmise de laDeservirea
motor la utilaj
și calcului
prin intermediul transmisiilor
S
mecanice. Motorul
Verificat Neghină D. cinematic a transmisiei 9 42
Aprobat Dobrovolscaia
mecanice
M. CIU m. Bălți gr.MA-514
electric (ME) este o componentă foarte importantă din cadrul mecanismului de acționare (MA) al unei
mașini de lucru. Caracteristica consutructivă și de exploatare a mașinii proiectate depinde, în mare măsură,
de tipul, puterea și numărul de turații ale ME, cee ce impune o exigență sporită la alegerea acestuia.
Conform datelor de proiectare puterea necesară OL din cadrul mașinii proiectate 𝑷𝒐𝒍 , se determină cu
relația:
𝑷𝒐𝒍 = 𝑭 ∙ 𝒗 [𝒌𝑾]
Unde:
F este forța de tracțiune a OL, [kN];
V – viteza liniară a OL, [m/s];
Puterea necesară la arborele motorului electric 𝒎𝑒 , [kW]:
𝑷𝒐𝒍 , [kW] este puterea la organul de lucru;
𝑃𝑜𝑙 = 3,6 ∙ 0,58 = 2,204 [kW];

𝜼𝒎𝒂 – randamentul total al mecanismului de acționare MA, determinat cu relația:

𝜼𝒎𝒂 = 𝜼𝒕𝒅𝒍 ∙ 𝜼𝒂 ∙ 𝜼𝒓𝒖𝒍 𝒏 ∙ 𝜼𝒄 ,
Unde:
𝜼𝒕𝒄 este randamentul transmisiei deschise prin curea;
𝜼𝒂 – randamentul angrenajului reductor melcat;
𝜼𝒓𝒖𝒍 – randamentul unei perechi de lagăre cu rulmenți;
𝜼𝒄 – randamentul cuplajului;
n – numărul arborilor:
𝜂𝑚𝑎 = 0,98 ∙ 0,97 ∙ 0,992 ∙ 0,93 = 0,86;

Valoarea puterii nominale 𝑷𝒏𝒐𝒎 , [kW] a ME:

𝑷
𝑷𝒏𝒐𝒎 = 𝜼 𝑶𝑳 ;
𝒎𝒂

2,24
𝑷𝒏𝒐𝒎 = 0,87 =2,57kw;

Se alege în funcție de valoarea calculată P conform (tab. S3,) astfel ca ea să fie cât mai aproape de
puterea necesară P (se admite o suprasolicitare a motorului electric de cca. 10%). Turația motorului
electric se poate determina dacă este cunoscută într-o formă directă sau indirectă turația organului de
lucru și raportul de transmitere al transmisiei mecanice.
 Fiecărei valori de putere nominală Pnom îi corespund mai multe tipuri de ME cu număr diferit de rotații
(3000, 1500, 1000, 750 [min−1]). Alegerea tipului ME depinde de tipul transmisiilor din cadrul MA, de
caracteristicile cinematice ale mașinii, și se efectuează după determinarea raportului de transmitere al
MA.
În același timp trebuie de ținut cont că ME cu număr mare de rotații (turațoa sincronă 3000
[min−1]) au o durată de funcționare redusă, iar cele cu număr mic de rotații (750 [min−1]) au o masă
specifică ridicată, de aceea nu este de dorit de a fi utilizate fără necesitate justificată în mecanismele de
acționare de destinație generală. În continuare se vor calcula parametrii cinematici pentru unul din cele
două motoare electrice cu turațiile 𝑛𝑛𝑜𝑚 =1500 sau 1000[min−1].
Am ales motorul electric conform indicațiilor de mai sus și calculelor realizate.
𝑃𝑛𝑜𝑚 = 3 [kW];
𝑛𝑛𝑜𝑚 = 955tur/min;
Tipul motorului: 4AM112MA6Y3
Determinarea raportului de transmitere al mecanismului de acționare și repartizarea lui pe trepte.
Rapotul de trensmitere al mecenismului de acționare 𝑖𝑚𝑎 se determină ca reportul dintre turația
nominală a motorului electric 𝑛𝑛𝑜𝑚 la turația arborelui condus al organului de lucru 𝑛𝑜𝑙 la o sarcină
nominală:
𝑛𝑛𝑜𝑚
𝑖𝑚𝑎 = 𝑛𝑜𝑙

Reducerea turației motorului electric 𝑛𝑛𝑜𝑚 [𝑚𝑖𝑛−1] până la turația porganului de lucru 𝑛𝑜𝑙 , [𝑚𝑖𝑛−1]
are loc, de obicei, cu ajutorul unei transmisii deschise (prin curea sau cu angrenare- angrenaj deschis cu roți
dințate cilindrice, conice sau cu roți de lanț) și a reductorului de turație. Determinarea raportului de
transmitere al mecanismului de acționare și repartizare lui pe trepte.
𝑛𝑛𝑜𝑚 955
𝑖𝑚𝑎 = = 105,291 = 9,07
𝑛𝑜𝑡

Diametrul roții de lanț:

𝑝 40 40
𝐷𝑜𝑙 = 180 = 180 = 0,38 = 105,26
𝑠𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑛
𝑧 8

Turația arborelui OL:

60∗103 ∗0,58
𝑛𝑜𝑙 = = 105,269
3,14∗105,26

Raportului de transmitere ai mecanismului de acționare:

𝑛𝑛𝑜𝑚 955
𝑖𝑚𝑎 = = 105,269 = 9,072 𝑚𝑖𝑛
𝑛𝑜𝑙

Determinarea rapoartelo de transmitere ale treptelor mecanismului de acționare:

𝑖𝑚𝑎 =𝑖𝑡 ∗ 𝑖𝑚 = 3,15 ∗ 3,15 = 9,92 ≈ 9,07
Coal
a
PA MA 15-00-02 10
11
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 Unde:
𝑖𝑡 – raportul de transmisie a angrenajului melcat;
𝑖𝑚 – raportul de transmisie a transmisiiei de prin curea.

Caracterizarea. Domeni de folosire.

Transmisile prin lanț fac parte din categoria transmisiilor mecanice indirecte și servesc la
transmiterea mișcări și a momenului de torsiune între doi sau mai mulți arbori paraleli .
O transmisie prin lanț se compune din roțile de lanț, lanțul – care înfășoară roțile de lanț și angrenează cu
dinți acestora – despozitivele de întindere, despozitive de ungere și carcase sau aparători de protecție.

PA MA 15-00-03
Mod Coala № document Semnăt Data
Elaborat Rogojina A. Litera Coala Coli
Transmisie mecanice
Verificat Neghină D. prin lanț 12 42
Aprobat Dobrovolscaia
M. CIU m. Bălți gr.MA-514
 Lanțul este format din zale, articulate intre ele, care îi asigură flexibilitatea necesară pentru
înfăsurarea pe roțile de lanț.
Avantajele transmisiilor prin lanț sunt;
 posibilitatea folosiri într-un domeniu larg de distanțe între axe;
 posibilitatea transmiteri unor momente de torsiune mari ;
 realizarea unor rapoarete de transmitere medi constant;
 randament ridicat (𝜂 = 0,96 … 0,98);
 încărcări realativ reduse pe arbori;
 posibilitatea înlocuiri ușoare a lanțului;
 posibilitatea transmiteri mișcări la mai mulți arbori compuși;
 posibilitate funcționări în condiți grele de exemplu ( praf, umiditate, temperaturi ridicate).

Dontre dezavantajele transmisiilor prin lanț, ceele mai inportante sunt:

 neuniformitatea mișcări roții (roților) conduse – ca urmare a înfășurării lanțului pe roți de lanț
după un contur poligonal – care produce sarcini dinamice suplimentare, vibrații și zgomot în
funcționare;
 uzura inevitabilă în articulați, care duce la mărirea pasului, impunându-se folosirea dispozitivelor
de întindere
 necesiă o precizie mai ridicată de montare și o întreținere pretențioasă, comparativ cu transmisiile
prin curele.

Transmisile prin lanț se utilizează când se impundistanțe medii între axe, care nu se pot realiza prin
angrenaje și când nu este permisă slunecarea, situației în care nu pot fi folosite transmisiile prin curele. Se
folosesc în construcția mașinilor agricole, de transport (biciclete, motoare, motociclete ) și la unele utilaje
(în siderurgie, în construcții etc.).

Clasificarea și caracterizarea lanțurilor de ransmisie

Lanțurile de transmisie se execută cu pași mici,pentru reducerea sarcinilor dinamice și cu rticulții rezistente
la uzură, pentru mărirea duratei de funcționare.
Lnțurile cu bolțuri (de tip Goll) se execută din eclise și bolțuri fig 2

Coal
a
PA MA 15-00-03 13
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 Eclisele exterioare 1 se pesează 3, formînd cu acestea un cadru, iar eclisele interioare 2 formează articulați
cu bolțuri 3, fig 2c capetele bolțurilor se nituesc. Deoarece suprafața de contact în articulați este redusă,
ceea ce duce la o uzură accentuată, aceste lanțuri se recomandă la sarcini mici.
Lanțurile cu bucșe fig 3 se compun din eclise, bolțuri și bucșe eclisele exterioare 1 fiind presate
bolțurile 3, iar cele interioare 2 pe bucșele 4. Din punct de vedere funcțional, eclisele ezterioare și bolțurile,
respeciv eclisele interioare și bucșele, formează elemente cinematic destincte, acticulate între ele fig 3b
Dstorită suprafeței de contacmai mare dintre bolțuri și bucșe acceste lanțuri se recomandă la sarcini medi
și la viteze sub 3 m/s
Lanțurile cu role fig 4 se dosebesc de lanțurile cu bucșe datorită rolelor 5 montate liber pe bucșe.
Schema funcțională din fig 3 b este completată cu rple și este prezentată în fig 4 b . La aceste transmisii,
angrenarea lanțului cu dinții roților de lanț se realizează prin rostogolirea rolelor pe flancurile dinților,
frecare de alunecare, caracteristică lanțurilor cu bucșe, fiind
înlocuită cu frecare de rostogolire, caracterizată prin pierderi
energetice mult mai mici (randamentul transmisiei crește).
Lanțurile cu role se folosec la viteze mai mari, cu uzuri mai reduse
ale dnților de lanț, decăt în cazul lanțurilor cu bucșe.
Lanțurile cu eclise dințate fig 5...7 sunt formate din mai
multe rânduri de eclise, care au la capete dinți și sunt articulate prin
bolțuri. Dinții ecliselor angrenează cu dinții roților de lan. Cel mai
frecvent, atât dinții roților de lanț cât și dinți ecliselor au profilul
trapezoidal, flancurile acestora fiind rectilinii, dar există și
construcții la care profilul dinților roților de lanț este în arc de cerc
sau în evolventă.
Îmbinarea capetlor lanțului se realizează cu ajutorul
bolțurilor de legătură, care realizează fixarea axială a acliselor cu
ajutorul cuilor spintecate.
Pentru a se evita alunecarea laterală a lanțului (de-a lungul
dinților roților de lanț), acestea se gidează axial față de roată (roți)
cu ajutorul unor eclise centrale, executate sub forma unor
plăcuțe fig 5 a care intră într-un canal central executat la
mijlocul roții de lanț fig 5 c sau cu ajutorul unor eclise laterale de
ghidare fig 5 b pentru care nu sunt necesare canale de ghidare fig 5 d.
Ca și la celelalte tipuri de lanțuri, durabilitatea depinde de rezistența la uzură a articulațiilor lanțului.
Posibilități de obținere a articulațiilor bolț- eclise sunt următoarele;

Coal
a
PA MA 15-00-03 14
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
  bolțurile și eclisele formează articulații, prin contact direct sau prin contactul dintre bucșe presate
la capete pentru grupuri de două fig 5 a și b sau trei eclise. Suprafață de contact, în acest caz, este
relativ mică, asemănătoare cu cea realizată la lanțurile Gall fig 2 fapt pentru care soluția nu este
egreată tehnic, din cauza uzuilor pronunțate, frecarea în zona de contact fiind de alunecare.
 Articulațiile realizate cu ajutorul bolțurilor cilindrice = I a unor bucșe segmentate fig 6 , care
asigură o suprafață de contact mai mare între piesele aflete în mișcare relative, mărind capacitatea
de întrare a trensmisiei: bucșa

Mecanismele cu roți dințate sau angrenajele sunt

cele mai utilizate transmisii mecanice.
Angrenajul se definește ca fiind mecanismul format dintr-o pereche de elemente profilate (danturate)
numite roți dințate.
Angrenarea este procesul prin care dpuă roți dințate își transmit reciproc mișcarea, prin acțiunea dinților
succesiv în contact. Transmisiile prin roți dințate (angrenaje) sunt folosite pentru transmiterea omentului
și a mișcării de rotație între doi arbori.
Angrenajele pot fi:
- Cu roți dințate cilindrice;
- Cu roți dințate conice;
- Melc-roată melcată.

Utilizarea roților dințate

Avantaje: PA MA 15-00-04
Mod Coala № document Semnăt Data
Elaborat
- Posibilitatea realizării unui raport de transmitere constant; Litera Coala Coli
Rogojina A. Transmisie mecanice
Verificat - Gama largă
Neghină D. de rapoarte de transmitere,
cuavând viteze și puteri
roți dințate din cele mai diferite;
15 42
Aprobat Dobrovolscaia
M. CIU m. Bălți gr.MA-514
 - Siguranța în exploatare;
- Randament ridicat;
- Gabarit redus;
- Durata de funcționare mare;
- Direcția de transmitere a mișcării poate fi orientate diferit, axele roților dințate putând fi orientate
oricum în plan și spațiu.

Dezavantaje:
- Construcția și controlul roților dințate necesită utilaje, scule și instrumente speciale;
- Necesită grad de prelucrare ridicat;
- Tehnologia este complicată;
- Produc zgomot characteristic, ce se amplifică odată cu creșterea vitezei periferice a roților dințate.

Folosind mecanisme cu angrenaje, se pot transmite:

- Mișcări având viteze periferice de la cele mai reduse până la 150 m/s;
- Puteri de la 0,0001 Kw la 10 000 Kw.

Diametrele roților pot avea valori de câțiva milimetri, ajungând până la 10-12 m, în cazul
coroanelor dințate.
Un angrenajeste format dintr-o pereche de roțidințate, dintre care una este conducătoare iar cealaltă
este condusă.
Angrenajele cilindrice se clasifică conform tabelului de mai jos.

Clasificarea după Clasificarea după axa

Locul unde este
Nr. poziția relative a longitudinală a Tipul danturării Reprezentare
danturarea
arborilor danturii

Axa longitudinală este

Danturarea în Cu dinți
1 Angrenaje paralele paralelă cu axele de
exterior drepți
rotație ale roților

Coal
a
PA MA 15-00-04 16
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 Cudinți
înclinați

Cu dinți în
formă de V

Danturarea în
Cudinți drepți
interior

Numărul de dinți al roții dințate se notează prin z .

Pasul p, este distanța dintre flancurile de aceleași sens a doi dinți alăturați ai roții, măsurată pe cercul de
divizare (primitiv),

Coal
a
Mod Coal № docum. Semnăt. Data 17
a
 Modullul m sau pasul diametral, este lungimea ce revine pe diametrul cercului de divizare pentru un dinte
al roții. Se măsoară în milimetri (mm) și este legat de pas prin relația:
𝒑
𝒎= [𝒎𝒎]
𝝅
Modulul este o mărime standardizată și doar roțile care au același modul.
Cercul de divizare este suprafața de referință pentru dantura roții dințate cilindrice. Axa lui coincide cu
axa roții.
Diametrul cercului de divizare 𝑫𝒅 este dat de relația : 𝑫𝒅 = 𝒎 ∙ 𝒛 [𝒎𝒎]
Diametrul exterior: 𝑫𝒆 = 𝒎 ∙ (𝒛 + 𝟐) [𝒎𝒎]
Diametrul interior: 𝑫𝒊 = 𝒎 ∙ (𝒛 − 𝟐, 𝟓) [𝒎𝒎]
Pentru a realiza calculele elementelor constructive ale roților este necesar de cunoscut diametrul arborelui
- 𝒅𝒂
Diametrul butucului roții: 𝑫𝒃 = 𝟏, 𝟔 ∙ 𝒅𝒂 [𝒎𝒎]

Lățimea coroanei roții dințate: 𝒃 = 𝟔 ∙ 𝒎 [𝒎𝒎]

Lățimea butucului: 𝒍 = 𝟏, 𝟓 ∙ 𝒅𝒂 [𝒎𝒎] – dar nu mai mică ca lățimea coroanei dințate,
Lățimea dicului: 𝒂 = 𝟑 ∙ 𝒎 [𝒎𝒎]
Grosimea coroanei roții dințate: 𝜹 = 𝟐, 𝟓 ∙ 𝒎 [𝒎𝒎]
𝟏
Diametrul găurilor pentru montare – demontare: 𝑫𝒈 = 𝟑 ∙ 𝒅𝒂 [𝒎𝒎]

Diametrul interior al coroanei: 𝑫𝒊𝒄 = 𝑫𝒊 − 𝟐𝜹

Diametrul centrului găurilor de montare – demontare: 𝑫𝒄 = 𝟎, 𝟓 (𝑫𝒊𝒄 − 𝑫𝒃 )
Nr. Modulul Diametrul arborelui
Numărul de dinți z
Variantei m, [mm] 𝒅𝒂
15 2,75 52 26

Denumirea Simbolizarea Formula de calcul Calculul Valoarea

Numărul
Z Din sarcină 52 52
de dinți
Modulul m Din sarcină 2,75 2,75
Diametrul
cercului de 𝑫𝒅 𝑫𝒅 = 𝒎 ∙ 𝒛 𝑫𝒅 = 𝟐, 𝟕𝟓 ∙ 𝟓𝟐 143
divizare
Diametrul
𝑫𝒆 𝑫𝒆 = 𝒎 ∙ (𝒛 + 𝟐) 𝑫𝒆 = 𝟐, 𝟕𝟓 ∙ (𝟓𝟐 + 𝟐) 148,5
exterior
Diametrul
𝑫𝒊 𝑫𝒊 = 𝒎 ∙ (𝒛 − 𝟐, 𝟓) 𝑫𝒊 = 𝟐, 𝟕𝟓 ∙ (𝟓𝟐 − 𝟐, 𝟓) 136,125
interior
Diametrul
𝒅𝒂 Din sarcină 26 26
arborelui
Diametrul
butucului 𝑫𝒃 𝑫𝒃 = 𝟏, 𝟔 ∙ 𝒅𝒂 𝑫𝒃 = 𝟏, 𝟔 ∙ 𝟐𝟔 41,6
roții
Coal
a
Mod Coal № docum. Semnăt. Data 18
a
 Lățimea
coroanei
B 𝒃=𝟔∙𝒎 𝒃 = 𝟔 ∙ 𝟐, 𝟕𝟓 16,5
roții
dințate
Lățimea
L 𝒍 = 𝟏, 𝟓 ∙ 𝒅𝒂 𝒍 = 𝟏, 𝟓 ∙ 𝟐𝟔 39
butucului
Lățimea
A 𝒂=𝟑∙𝒎 𝒂 = 𝟑 ∙ 𝟐, 𝟕𝟓 8,25
discului
Grosimea
coroanei
𝜹 𝜹 = 𝟐, 𝟓 ∙ 𝒎 𝜹 = 𝟐, 𝟓 ∙ 𝟐, 𝟕𝟓 6,875
roții
dințate
Diametrul
găurilor 𝟏 𝟏
pentru 𝑫𝒈 𝑫𝒈 = ∙𝒅 𝑫𝒈 = ∙ 𝟐𝟔 8,6
montare- 𝟑 𝒂 𝟑
demontare
Diametrul
interior al 𝑫𝒊𝒄 𝑫𝒊𝒄 = 𝑫𝒊 − 𝟐𝜹 𝑫𝒊𝒄 = 𝟏𝟑𝟔, 𝟏𝟐𝟓 − 𝟐 ∙ 𝟔, 𝟖𝟕𝟓 101,75
coroanei
Diametrul
centrului
găurilor de 𝑫𝒄 𝑫𝒄 = 𝟎, 𝟓 (𝑫𝒊𝒄 − 𝑫𝒃 ) 𝑫𝒄 = 𝟎, 𝟓 (𝟏𝟑𝟔, 𝟏𝟐𝟓 − 𝟒𝟏, 𝟔) 47,26
montare -
demontare

Angrenajele cu roți dințate conice transmit mișcarea de rotație schimbând direcția acesteia sub
un unghi oarecare. Cel mai frecvent caz este acela în care axele roților care angrenează fac între ele un
unghi de 90°.
Roțile cunice pot fi:
- Cu dinți drepți;
- Cu dinți înclinați;
- Cu dinți curbi.

Câteva exemple de roți dințate conice sunt prezentate în

figură.
Tehnologia de execuție a acestor angrenaje este
mai pretențioasă, sunt mai sensibile la abaterile de
execuție și/sau montaț și introduc forțe axiale mari, care complică, într-o oarecare măsură, construcția
reazemelor arborilor de susținere a roților.
Angrenajele conice cu dantură dreaptă, cu roți relativ simplu de realizat tehnologic, se folosesc
doar la viteze periferice reduse (v < 3 m/s), abaterile de pas li cele ale profilelor dinților nu produc, încă,
solicitări dinamice mari și zgomot. Aceste angrenaje sunt, însă, sensibile la montaje mai puțin precise și la
deformații.
 Angrenajele conice cu dantură înclinată au roți ce se execută pe aceleași mașini ca și roțile cu
dantură dreaptă, dar cu o productivitate mult redusă. Chiar dacă vitezele de funcționare acceptate sunt de
până la 12 m/s, se folosesc relativ rar și anume atunci când roțile angrenajului au un gabarit mare, fapt
pentru care nu pot fi realizate cu dantură curbă, datorită posibilităților limitate de prelucrare ale mașinilor
(specializate) de prelucrat danturi curbe.
Angrenajele conice cu dantură curbă, cu roți executate pe mașini specializate, pentru diverse
forme (curbe) ale dinților, mașini cu o mare productivitate. Se folosesc la viteze periferice mari, până la
40 m/s, au o funcționare silențioasă, grad mare de acoperire, durabilitate ridicată și perimit realizarea unor
rapoarte mai mari de angrenare, compmarativ cu celelalte tipuri deangrenaje conice.
La angrenajele conice, elementele geometrice se caracterizează prin următoarele:

 Diametrul cercului de divizare (mediu) 𝒅𝑚 ;

 Diametrul cercului de divizare (la exterior) 𝒅𝑒 ;
 Diametrul cercurilor de cap (la exterior) 𝒅𝑎 ;
 Diametrul cercurilor de picior (la exterior) 𝒅𝑓 ;
 Lungimea exterioară a generatoarei conului de divizare 𝑹𝑒 ;
 Înălțimea dintelui 𝒉𝑒2 ;
 Lățimea dintelui b;
 Unghiul conului de divizare (rostogolire) 𝜹 ;
 Grosimea butucului 𝒅𝑏 ; PA MA 15-00-05
Mod Coala № document Semnăt Data
 Diametrul arborelui 𝒅𝑎 ;
Elaborat Rogojina A. Litera Coala Coli
Angrenaje
Verificat  LățimeaD.penei
Neghină a; conice 20 42
Aprobat Dobrovolscaia Coal
M.
PA MA CIU m. Bălți gr.MA-514a
15-00-05
Mod Coal № docum. Semnăt. Data 21
a
 La angrenaje conice, în timpul transmiterii mișcării, deci și a sarcinii, între dinții roții conducătoare și
cei ai roții conduse sunt generate forte normale la suprafețele flancurilor dinților în contact, egale și de
sens contrar.
La angrenajele conice, forța normală Fn , de
interacțiune dintre dinți, nu va fi folosită ca atare ci prin
componentele ei plasate după trei direcții,
corespunzătoare axelor unui sistem de coordonate ale cu
originea în polul angrenării, situat la mijlocul lățimii roții
(în secțiune mediană).
Cele trei componente ale forței normale sunt:
- Forța tangențială Ft,
- Forța radială Fr, perpendiculară pe axa roții,

- Forța axială Fa , paralelă cu aax roții.

Pentru toate tipurile de angrenaje conice, forța tangențială se determină cu relația :

𝑀𝑡
𝐹𝑡 =
𝑑𝑚
În care : 𝑀𝑡 reprezintă momentele de torsiune la arborele roții;
𝑑𝑚 1,2 – diametrul de divizare a roților.
Valorile forțelor radiale și a celor axiale depind de tipul angrenajului conic – cu dantură dreaptă, înclinată
sau curbă.
Varianta m 𝒁𝟏 𝒁𝟐 𝒅𝒂𝒓 [mm]
15 4 18 28 25

Simbo-
Denumirea Formula de calcul Calculul Valoarea
lizarea
Numărul de dinți al
𝒁𝟏 Din sarcină 18 18
roții conducătoare
Numărul de dinți al
𝒁𝟐 Din sarcină 28 28
roții conduse
Modulul m Din sarcină 4 4
Diametrul cercului de
𝒅𝒆 𝒅𝒆 = 𝒎 ∙ 𝒛𝟏 𝒅𝒆 = 𝟒 ∙ 𝟐𝟖 112
divizare
Înălțimea dintelui la
h 𝐡 = 𝟐, 𝟐 ∙ 𝐦 𝐡 = 𝟐, 𝟐 ∙ 𝟒 8.8
exterior
Înălțimea capului
𝒉𝒂 𝒉𝒂 = 𝒎 𝒉𝒂 = 𝟒 4
dintelui
Înălțimea piciorului
𝒉𝒇 𝒉𝒇 = 𝟏, 𝟐 ∙ 𝒎 𝒉𝒇 = 𝟏, 𝟐 ∙ 𝟒 4.8
dintelui
𝒛𝟏 𝟏𝟖
Unghiul de divizare 𝜹 𝒕𝒂𝒏 𝜹 = 𝒕𝒂𝒏 𝜹 = 31.38
𝒛𝟐 𝟐𝟖
Coal
a
PA MA 15-00-05 22
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 𝜹 = 𝒕𝒂𝒏−𝟏 𝜹
Diametrul cercurilor
𝒅𝒂 = 𝟒 ∙ (𝟐𝟖 + 𝟐 ∙
de cap 𝒅𝒂 𝒅𝒂 = 𝒎 ∙ (𝒛 + 𝟐 ∙ 𝒄𝒐𝒔 𝜹) 118.82
𝒄𝒐𝒔 𝟑𝟏. 𝟑𝟖).
(la exterior)
Diametrul cercurilor
𝒅𝒇 = 𝟒 ∙ (𝟐𝟖 − 𝟐, 𝟒 ∙
de picior 𝒅𝒇 𝒅𝒇 = 𝒎 ∙ (𝒛 − 𝟐, 𝟒 ∙ 𝒄𝒐𝒔 𝜹) 103.80
(la exterior) 𝒄𝒐𝒔𝟑𝟏. 𝟑𝟖).
Lungimea exterioară 𝟏𝟏𝟐
𝒅𝒆
a generatoarei 𝑹𝒆 𝑹𝒆 = 𝑹𝒆 = 107.54
conului de divizare 𝟐 ∙ 𝒔𝒊𝒏 𝜹 𝟐 ∙ 𝒔𝒊𝒏𝟑𝟏. 𝟑𝟖
Lățimea coroanei 𝑹𝒆 𝟏𝟎𝟕. 𝟓𝟒
roții dințate
b 𝒃= 𝒃= 35.85
𝟑 𝟑
Grosimea coroanei
e e=h e = 8.8 8.8
roții dințate
Diametrul arborelui 𝒅𝒂𝒓 Din sarcină 25 25
Diametrul butucului
𝑫𝒃 𝑫𝒃 = 𝟏, 𝟔 ∙ 𝒅𝒂𝒓 𝑫𝒃 = 𝟏, 𝟔 ∙ 𝟐𝟓 40
roții
Lățimea butucului l 𝐥 = 𝟏, 𝟓 ∙ 𝒅𝒂𝒓 𝐥 = 𝟏, 𝟓 ∙ 𝟐𝟓 37.5

Angrenajele melcate sunt angrenaje cu axe necoplanare, cu unghiul dintre axe de 90°. Melcul are
diametrul mult mai mic decât diametrul roții melcate, iar roata melcată îmbracă melcul pe o anumită
porțiune.
În figura 1 sunt prezentate schematic: a – angrenajul cilindric încrucișat, b – angrenajul melcat cu
melc cilindric, c – angrenajul melcat cu melc globoidal.

Fig.1 Angrenaje cu axe încrucișate

Melcul poate fi potrivit ca: un pinion cu un număr foarte mic de dinți (1,2,3,4) și unghiul de înclinare
foarte mare a danturii.
Obișnuit se lucrează cu unghiul elicei 𝜸𝟎𝟏 , pe lungimea melcului existând mai mulți pași 𝑝𝑥 – pasul
axial.

PA MA 15-00-06
Mod Coala № document Semnăt Data
Elaborat Rogojina A. Litera Coala Coli
Angrenaje
Verificat Neghină D. melcate 24 42
Aprobat Dobrovolscaia
M. CIU m. Bălți gr.MA-514
 Roata melcată poate fi privită ca o roată cilindrică cu dinți înclinați cu unghiul de înclinare al
danturii, cu deosebirea că roata îmbracă melcul pe un anumit unghi, asigurând o lungime de contact mai
mare între flancuri.
Avantajele angrenajului melcat:
- la același gabarit și solicitări se obține un raport de transmitere foarte mare;
- grad de acoperire mare (număr mare de perechi de dinți în contact, datorită formei globoidale a
roții), determinând mers liniștit uniform, fără șocuri, fără vibrații, fără zgomot;
- melcul asemănat cu un filet, în majoritatea cazurilor prezintă autofrânare, rezultând transmiterea
ireversibilă a mișcării, numai de la melc la roată, lucru important în multe aplicații, de exemplu la
ascensoare.

Dezavantajele angrenajului melcat:

- fiind angrenaj hiperboloidal apare alunecare între flancuri pe direcția lățimii dintelui, această
alunecare mare, determină pierderi mari prin frecare, rezultând randament mic – cu atât mai mic
cu cât raportul de transmitere este mai mare;
- viteza de alunecare mare conduce la creșterea riscului distrugerii prin gripare la sarcini mari,
determinând măsuri speciale: material special pentru roata melcată, lubrifianți aditivați.

Coal
a
PA MA 15-00-06 25
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 - dezavantaj tehnologic – pentru a prelucra roata melcată sunt necesare scule care să imite melcul în
angrenare;
- randamentul mic, limitează utilizarea la puteri moderate de maxim zeci sau sute de kW.

Criterii de fiabilitate
Principalele fenomene care conduc la distrugerea unui angrenaj melcat sunt:
- ruperea dintelui roții melcate la bază datorită solicitării de încovoiere;
- deteriorarea flancului dintelui prin oboseala de contact;
- posibilitatea apariției gripării la contactul dintre cele două suprafețe și respective uzura adezivă și
abrazivă pronunțate.

Definirea geometrică a angrenajului melcat

Elemente de referință (elemente geometrice standardizate)

Se definesc

:
p – pasul normal;
m – modulul normal m = p/𝜋;
𝒅𝟎 – diametrul de referință;
𝒅𝒂 – diametrul de cap;
𝒅𝟎𝒇 – diametrul de picior.

Coal
a
PA MA 15-00-06 26
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 Alegerea tipului rulmentului funcției de turație și temperatură de lucru
Turația maximă (limită) la care poate fi supus un rulment este indicată în tabelele și cataloagele cu rulmenți,
pentru ungerea cu unsoare și ungerea cu ulei. Valorile sunt orientative și valabile în ipoteza că rulmenți
sunt utilizați la sarcină corespunzătoare unei durabilități 𝐿10 ≤ 150000 ore și funcționează în următoarele
condiți:
- rigiditate bună a arborelui și carcasei;
- condiți de unrgență corespunzătoare;
- posibilități de eliminare a căldurii (temperature maximă de funcționare de 700 𝐶;
- etanșare corespunzătoare.

În cazul în care condițiile de funcționare ale rulmenților nu sunt cuniscute se recomandă ca turațiile
effective să nu depășească 75% din turațiile indicate în catalog. Creștera turației maxime peste valoarea
turației limită precizată în catalog se poate realiza atît prin utilizarea unor rulmrnși din clase de precizie
superioare, concomitant cu creșterea preciziei de execuție a arborelui și carcasei căt și prin îîmbunătățirea
condițiilor de ungere și răcire.
În cazul încărcări conbinate chiar și în cazul cănd predomină sarcinile axiale se vor prefer rulmenți
radial-axiali cu bile. În cazul rulmenților oscilanți (cu role sau bile) atuci când predomină sarcinile axiale,
este recomandat să se micșoreze limita superioară a turației limită.
Temperature maximă defunctionare până la care pot fi utilizați rulmenți destinați aplicațiilor obișnuite
este de 1200 𝐶. Peste această temperature, în materialul elementelorîn contact (inele și corpuri de
rostogolire) se produc translormări structurale cu implcații negative asupra stabilități dimensionale cât și a
caracteristicelor fizico-mecanice care determină rezistența la oboseală de contact, deci reduc durata de viață
a ruțmențului
Alegerea tipului rulmentului funcției de precizia de rotaire și condițiile de zgomot impuse .
Cloasa de precizie a rulmentului se allege funcția de preascripție impuse preciziei de rotație a arborelui
PA MA 15-00-07
Mod mecanismului (bataie Semnăt
Coala № document radială șiData
axială). Penru marea majoritate a mecanismelor din construcția de mașini
Elaborat Rogojina A. Litera Coala Coli
Proiectarea
se folosesc rulmenți în clase de precizie normală. motoarelor cu
Verificat Neghină D. rulmeniți 29 42
Aprobat Dobrovolscaia
M. CIU m. Bălți gr.MA-514
 Folosirea unor rulmenți din clasa de precizie seperioară este impusă în cazul unor aplicați speciale:
turați rudicate, nivel foarte redus de zgomot, precizie ridicată a mișcării.
Trebuie să se țină seama de faptul ca un rulment executat chiar în mod ideal, va produce zgomot

în funcționare atunci cînd pesele conjugate cu acesta și în primul rind arborele și carcasa vor modifica
prin lipsa lor de precizie forma ideală a pieselor componente ale rulmentului sau vor provoca o deplasare
axială ori o înclinare a inelelor peste limitele admise.
Alegerea tipului rulmentului în funcției de abaterile la coaxialitate ale lagărului.
La unile construcți este foarte greu să se evite abaterile unghiulare, încovoirea arborelui și
deformarea carcaselor. Acestea se pot produce atunci cînd:
- distanțile între rulmenți sunt mari;
- aleajele celor două lagăre nu pot fi prelucrate dontr-o singură direcție;
- carcasele sunt fixate pe fundații diferite sau pe construcți metalice sudate.

În aceste cazuri se vor alege în special rulmenți de tip oscilant, tipul rulmentului fiind determinat de
unghiul de înclinare admis între inelul interior și exterior. Utilizarea rulmenților în construcții la care
abaterea și carcasa depășește valoarea maximă admisă, duce la deteriorarea rapidă a acestora. Conpensarea
continua a arborilor unghiulare se ralizează cal mai bine cu rulmenți oscilanți.
Alegerea tipului rulmentului în funcție de rolul lui în ansamblul (lagăr fix sau lagăr liber)
După modul în care cele două lagăre ale ansamblului participă la preluarea forțelor axiale cu care este
încăcat arborele, se eosebesc două soluți de rezemare:
- lagăr fix (conducător) și lagăr liber (condus);
- cconducerea reciprocă;

Această soluție se recomandă în cazul arborelor de lungime medie sau mare și la care sunt posibile
variații de temperature în timpul funcționaării:
Lagărul fix are rolul dea prelua reacțiunea radial corespunzătoare și întreagă forței axiale a
arborelui, pentru ambele sensuri. Rulmentul care materializează lagărul conducător este fixat axial atât pe
arbore cât și în carcasă stabilindu-se pentru aceasta rulmentul cu încărcare radială cea mai mică. Ca rulment
poate fi folosit orice rulment care preaia sarcini combinate.
Lagărul liber preia reacțiunea radială, permițând în același timp deplasarea axială în raport cu
carcasa, evitând astfel o încărcare suplimentară a lagarelor cu forțe axiale, ca urmare a dilatări termice a
arborelui.
Coal
a
PA MA 15-00-07 30
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 Deplasarea axială se poate realiza în interiorul rulmentului prin utilizarea unor rulmenți radiali cu
role cilindrice fără umeri umeri de sprijin. Pentru deplasări axiale mare se prevede deplasarea întregului
rulment utilizînt un ajustaj adecvat între rulmentul exterior și carcasă. Dacă inelul exterior este rotator,
deplasarea axială se poate realiza între inelul interior și fus. În cazul rezemări unui arbore de mai multe
lagăre, unul singur va fi fixat axial, celelalte lagare find libere să se deplaseze axial.

La conducerea reciprocă a rulmenții din cele două lagăre sunt montați în opoziție, arborele find
ghidat de fiecare rulment numai într-un singur sens. Acest sistem este recomandat în special pentru arbori
de lungime mică. Arbori și aleajele în care se montează rulmenți în opoziție trebuie să fie astfel tolerate
axial în cît în timpul explotării, să nu se producă o pretensionare a rulmenților .
Fixarea axială a rulmenților
Pentru realizarea fixări axiale a rulmenților există un număr mare de soluți funcției de tipul
rulmentului și de mărimea solicitări care trebuie preluată. În fig.1 se dau exemple schematice de fixări
axiale pentru rulmenți fixi, iar în fig.2 pentru rulmenți liberi.
În

cazurile în care nu se transmite nici o sarcină

axială prin rulmentul respectin, fixarea unui inel se poate realiza numai printr-un ajutaj cu strîngere.
Cel mai răspindt sistem de fixare axială se realizează cu capace, piulițe și plăcuțe cu șuruburi, etc.
Prin rezemarea axială a inelelor rulmentului. În cazul unor solicitări axiale mai mic se pot realiza fixări
axiale cu inele de siguranță. Ca urmare a înălțimi mici pe care o au inelele intermediare între rulment și
inelul de siguranță.
Aunci cînd pentru inelul interior este folosit un ajustaj cu o stingere mincă, pentru a evita rotirea lui
față de arbore, se va introducere o șaibă între inelul rulmentului și piuliței. Este ncesară însă rezemarea
inelului interior al rulmentului de umărul arborelui sau de un opritor fix care în cazul folosirei bucșei de
extracție împedică deplasarea axală în cazul unor sarcini axiale mari, iar în cazul bucșelor de strîngere
ușurează demontarea rulmentului.
Etanșarea rulmenților
Sistemele de etanșare corespunzătoare asgură o durată de funcționare a rulmenților și chear
funcționare întregului mecanism, prin protejarea acestora înpotriva pătrunderii în interiorul a unor elemente
dăunătoare (praf, particule de metal, umiditate, acizi, etc.) și prin menținerea lubrifiantului în lagăr.
Coala
PA MA 15-00-07 31
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 În ansamblele cu dispositive de etanșare defectuos costruite sau lipsite de dispoztive de etanșare, patrund
ușor în diferite corpuri străine care provoacă fie o uzură internă abrazivă a lagărilor, fie corodarea
suprafețelor active ale acestore. Scurgerea lubrifiantului din lagăre în timpul explotări determină consumul
inutil de material de ungere iar dacă perderea de lubrifiant nu este nu este depistată la timp, se produce
încălzirea rapidă a rulmenților și scoateria lor din funcție.
Alegerea sistemului de etanșare depinde de următori factori, ce caracterizează conditiile de
exploatare ale ansamblului;
 turatia rulmentului;
 tipul lubrifiantului folosit;
 sistemul de ungere;
 temperatura de lucru a ansamblului cu rulmenti;
 conditile mediului înconjurator;
 particularitatile constructive ale ansamblului pentru rulmenti.

Din punct de vedere functional şi constructiv, sistemele de etanşare sunt:

 fixe, intre elementele fixe ale lagărului (carcasă şi capac);
 mobile, între elementele rotitoare ale lagărului;
 färă contact;
 cu contact.

În functie de conditiile de lucru, mediul în care lucrează lagarul cu rulmenti şi lubrifiant se pot
folosi etanşări combinate (speciale), utilizând concomitent ambele feluri de etanşări. La descrierea lor se
presupune că inelul interior al rulmentului se roteşte si cel exterior este fix.
Etanşări fixe
Cele mai simple etanşări intrebuintate pentru rulmenti sunt şaibele elastice (de protectie). Acest
tip de etanşări se utilizează pentru viteze periferice de maxim 6 m/s, în medii curate şi uscate iar eficiența
lor depinde de mărimea jocului dintre şaibă şi arborele în rotație, respectiv carcasă, sau de jocul radial al
rulmentului. Din acest motiv şaibele elastice de protectie pot fi intrebuintate la rulmentii care au jocuri
radiale minime.
La montarea şaibelor trebuie asigurat contactul perfect al acestora pe toată circumferinta
suprafetelor de contact cu arborele (sau carcasal) şi rulmentul.
În fig 3.a se prezintă etanşarea cu şaibe elastice fixe care se întrebuintează în cadrul unsorilor
consistente, iar în figura 3.b se prezintă etanşarea cu şaibe elastice mobile întrebuintată în cazul
lubrifiantilor lichizi care sunt aruncati spre rulment de către fortele centrifuge. în acelaşi timp şaibele
aruncă lateral particulele de praf şi impurități căzute pe ele.
Coal
a
PA MA 15-00-07 32
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 În figura 4 se prezintă două exemple de rulmenti etanşați cu şaibe de etanşare, de tipul 2RS
(2RSR) fig 4.a, sau protejati cu şaibe de protecție 2Z (2ZR)- figura 4.b, care se livrează având continutul
de unsoare necesar pentru toată durata lor de functionare, inglobat în interior, ce dau rezultate bune in
exploatare.

Etanşări mobile;
Etansări färă contact;
Se folosesc la ansambluri cu viteze şi temperaturi ridicate, durabilitatea lor putând fi considerate
nelimitată. Pot fi: etanşări cu fante, cu labirinți şi combinații ale acestora.
Etansări cu fante;
Se folosesc în cazul ansamblelor mai putin expuse pericolului pătrunderii impuritătilor şi
umiditătii în spatiul rulmentului. în cazuri simple sunt suficiente etanşările conform figuri 5.a, care sunt
destinate în primul rând pentru retinerea unsorii in lagăr. Eficacitatea etanşării este conditionată de
lungimea fantei şi de jocul dintre arbore (sau carcasă) şi elementul de etanşare. Etanşarea se
îmbunătăteşte dacă pe arbore sau în carcasă se preväd unul sau mai multe canale circulare vecine,
umplute cu unsoare (figura 5.b) întrucât prin aceasta se reduce expulzarea unsorii şi se opreşte
patrunderea impuritatilor. în cazul ungerii cu ulei, canalele de pe arbore sunt elicoidale (figura 5、c),
sensul lor fiind același cu sensul de rotație al arborelui. Viteza periferică admisibilä pentru acest tip de
etanşare este de max. 5 m/s. in timpul functionării, canalele de etanşare se mentin umplute cu unsoare
consistentă curată şi de buna calitate
Etansări cu labirint
Etanşärile cu labirint se folosesc la viteze periferice mari, in cazul rulmentilor care functioneazã
in medii cu impurităti, de exemplu în praf, sau atunci cånd carcasa este stropită cu
apă. Aceste tipuri de etanşări sunt prezentate în figura 6. Prin mărirea numarului de fante eficienta
etanşări creşte foarte mult.

Coal
a
PA MA 15-00-07 33
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 Fantele din cadrul labirintelor trebuie umplute cu o unsoare pe bază de săpun de Ca sau Li,
pentru a asigura protectia anticorozivä în prezenta apei. in cazuri dificile se recomandă a se presa din timp
în timp (de 2.3 ori/săptămână), în fante unsoare proaspată pentru a se înlocui unsoarea murdară sau pentru
completarea unsorii scurse între timp. Labirinții pot avea orientare axială (figura 6 a), radială (figura 6 c)
sau cu trepte oblice (figura 6 b).
Eficacitatea etanşării creşte în cazul utilizării simultane a labirintilor radiali
şi axiali şi prin mărimea numárului fantelor. Alte etanşåri se mai pot executa conform
figura 7, prin alăturarea unor lamele din tablă (figura 7 a), sau prin prelucrarea
peretilor labirintului cu formă de arc de cerc pentru evitarea expulzării unsorii din
fante, în cazul înclinării arborelui (figura 7b). Tot pentru evitarea acestui fenomen
(care este frecvent în cazul turatiilor mari), bătaia radială a suprafetelor care
realizează fanta trebuie să fie minimă, iar rugozitatea acestora să fie Ra >1,25 𝜇m.
Etansări cu contact
Alegerea tipului corespunzător de etanşare mobilă cu contact (frecare),
depinde de urmatorii factori: materialul şi elasticitatea sa (pâslă, cauciuc, mase plastice, piele, grafit,
azbest, metale etc.), rezistenta la diferite temperaturi, viteza periferică maximă pe suprafata de etanşare,
direcția de etanşare etc. Suprafetele de contact cu etanşările trebuie să aibă o rugozitate foarte mică, mai
ales atunci când vitezele periferice ale suprafetelor în contact sunt mari. De asemenea trebuie asigurat un
montaj care să nu deterioreze corpurile de etansare.
În fig. 8 și 8-b se prezintă etanșări cu un inel și cu două inele de pâslă pentru etanșare,
ungerii cu unsoare sau ulei mineral sunt
simple constructiv, ieftine şi indicate in
special pentru viteze periferice de peste 4
m/s până la 7m/s (în conditiile in care
suprafetele de contact sunt lustruite) şi
temperature de peste 100oC; protejează cu
eficientă rulmentu şi impiedica
lubrifiantului. Scurgerea Inainte de
montare pâsla se îmbibă într-un amestec
de 66% ulei mineral 34% parafina, la
temperatura de +70°..+90°C, timp
micşorarea frecării.

Randamentul etanşărilor din påslă depinde mai ales de calitatea pâslei (cu fire lungi).
Intrebuintarea pâslei de calitate inferioară nu numai că duce la inlocuirea frecventă a acesteia dar poate să
provoace scoaterea rapidă a rulmentului din funcțiune. în figura 8-c şi 8-e se prezintă etanşări cu manşete

Coal
a
PA MA 15-00-07 34
35
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
de rotație, care sunt confectionate din cauciuc sintetic sau materiale plastice speciale si prezintă o armătură
metalică de întărire, în majoritatea cazurilor.
Pentru ca forta de strângere a buzei de etanşare să fie mentinută o perioadă cât mai mare de timp
se montează în jurul ei un arc elicoidal.Pentru presarea garniturii în corp este preferabil sa se folosească
presa și sa se evite determinarea buzei de etanșare.
Etanșarea cu manșele de rotație asigură o calitate superioară etanșări în cazul ungerii cu ulei a lagărilor,
pentru viteze periferice de 5+10 m/s şi temperaturi cuprinse in intervalul - 400cC.. .+120°C.Dacă etanșarea
are scopul de a înpedica ieșirea lubrifiantului din lagăr, manșeta de rotație se va monta cu marginea spre
interior (figura 8-c) iar dacă trebuie să înpedice pătundere inpurităților din mediul exterior, se va monta
spre exterior, se va monta spre esterior (figura 8-e).
În figura 8 (e) si (f) prezentăm etanșări cu manşete V (figura 8-f-în cazul ungerii cu unsoare, figura
8-e – în cazul ungeri cu ulei). Manșetele V sunt folosite la temperature între
−400 … +1000 C rugozitatea suprafetei de etanşare. Manşetele V pot fi folosite si pe arborii supuşi
mişcärilor excentrice sau unghiulare (2 .. 39).
La viteze periferice de până la 15 m/s, manşeta V functionează ca o etanşare cu contact iar la
viteze periferice de peste 15 m/s,buze se desprinde de pe suprafața de etanșare funcționând ca o etanșare
centrifugală. Pentru a obtine rezultate superioare de etanşare, se combina etanşärile prezentate mai sus; de
exemplu figura 9 a şi b sau alte combinări de elemente de etanşare, asigurându-se etanşări bune în orice
conditii de lucru ale ansamblelor cu rulmenți.

Sistemele de etanşare pentru arborii verticali nu se deosebesc in general de sistemele utilizate

pentru arborii orizontali; exceptie fac lagärele de jos ale arborilor verticali care necesită un dispozitiv special
pentru impiedicarea scurgeri lubrifiantului. Pe desenul de mai jos este reprezentat un lagar cu rulment cu
etanşare find indicate elementele componente.
 Varianta Numărul rulmentului
15 36211

În conformitate cu numărul rulmentului din tebelele Anexe 1extrageți dimensiunile rulmentului și

reprezențați grafic desenul rulmentului.

Dimensiuni(mm) Capacitatea
Desenul Simbolizarea portantă
d D B r Cr Cor

36211 55 100 21 2,5 41,9 34,5

Conform diametrului inelului exterior Anexa 2 se alege diametrul D al capacului iar în corespundera
cu acest diametru se selectează dimensiunile capacului.
Găuri pentru
Desenul D 𝐷1 𝐷2 𝐷3 H h ℎ1 b 𝑏1
șuruburi
d 𝑑1 n

100 120 145 90 11 18 6 23 8 16 5 13

Coal
a
PA MA 15-00-07 36
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 Apoi se selectează manșeta Anexa 3 după diametrul interior al rulmentului sau diametrul arborelui.
Și se selectează dimensiunile ei.
Desenul d 𝐷∗ ℎ1 ℎ2

55 80 12 16

Se alege șurubul după diamerul 𝑏1 din tabelul cu caracteristicile capacului și alte piese a asamblorilor
filetate Anexa 4. Anexa 5.
Desenul d D H h b I 𝐼0

10 16,0 6,0 3,0 2,5

Coal
a
PA MA 15-00-07 37
Mod Coal № docum. Semnăt. Data
a
 Format

Poziţia

Bucăţi
Zona
Notaţia Denumirea Notă

A 1 4AM10DL4Y3 Motor electric 1

4
A 2 Cuplaje 1
4
A 3 Reductor cu roți dințate cilindrice 1
4
A 4 Transmisi prin lanț 1
4
A 5 Tambur cu magneți 1
4
A 6 Jgheab 1
4
A 7 Buncăr 1
4
A 8 Cuvă 1
4

PA MA 15-01-01
Mod Coala № document Semnat Data
Elaborat. Rogojiă A. Litera Coala Coli
Verificat Neghină D. S 41 42
Aprobat Dobrovolscaia Sarcina de
M. CIU m.Bălţi gr.MA-514
proiectare
 Format

Poziţia

Bucăţi
Zona
Notaţia Denumirea Notă

A 1 Lagăr 1
4
A 2 36209 Rulmentul 1
4
A 3 Manșetă 1
4
A 4 Cuplaj 1
4
A 5 Inel 6
4
A 6 M10 Șurub 6
4

PA MA 15-01-02
Mod Coala № document Semnat Data
Elaborat. Rogojină A. Litera Coala Coli
Verificat Neghină D. Schemă de S 42 42
Aprobat Dobrovolscaia
M. montare a CIU m.Bălţi gr.MA-514
rulmenților