UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Master Agricultură durabilă

Proiect – Energii alternative în agricultură

Tema 4. Instalații de ardere a peleților/brichetelor

Tănase Mihai Alexandru

Cuprins:

1. Informatii generale
1.1 Peletele sau peleții
1.2 Brichetele
2. Fluxul tehnologic pentru producţia de pelete sau
brichete.
3. Instalații de ardere a peleților și brichetelor
3.1 Instalații de ardere a peleților
3.2 Instalații de ardere a brichetelor
4. Concluzie.
1.Informatii generale
1.1Peletele se obţin prin mărunțirea crengilor sau cojilor de copac, aşchilor şi
a rumeguşului de lemn, mărunţirea tulpinilor de cereale etc. şi presarea tocăturii
obținute într-o matrită. În urma frecării materialului rezultă căldură care înmoaie
lignina. Prin răcire ea leagă praful obținut din biomasă. Deoarece nu se foloseşte nici
un liant pentru fabricarea peletelor, conținutul în lignină al biomasei utilizate este
foarte important, de aceea din compoziția peletelor nu trebuie să lipsească deşeurile
de răşinoase.

Principala materie prima sunt deseurile de lemn cum ar fi: lemn de foc,
scoarță de copac, crengi uscate/tocate, corzi de viță de vie, rumeguș, talaș.

Pelete/peleți –caracteristici:

• au diametrul de φ=6-8 mm și o lungime de Lmax= φx5 mm

• au conținut energetic de 16,9-18 MJ/kg (4,7-5 kWh/kg)

• au umiditate cuprinsă între U=8-12%

• echivalent energetic:

• 2,5 t peleți ≈ 1t combustibil lichid

• 2,1 t peleți ≈ 1000 l combustibil lichid

 1.2 Brichetele sunt rezultatul unui proces de comprimare a materialului
lemnos cu dimensiuni mici. Utilizarea brichetelor ca material combustibil are o serie
de avantaje, printre care amintim:

-îmbunătățește caracteristicile fizice ale combustibilului;

-se micșorează volumul de stocare al combustibilului de 10 - 12 ori ;

puterea calorifică este mai mare cu 38 - 60 % decât cea a lemnului de foc ;

-crește volumul de energie în raport cu consumul de material lemnos ;

îmbunătățește și protejează performanțele sistemului termic;

-se obțin resturi mai puține dupa ardere, conținutul de cenuşă fiind de 0, 5 %,
cuptorul de ardere este cu mult mai curat;

- se asigură usurință în manipulare și transport.

Paiele de, grâu, secară, orz, ovăz, orez, constituie o importantă sursă de
materie primă pentru producția de brichete, fiind cunoscută neutralitatea acestor
materiale la emisia gazelor cu efect de seră. Paiele nu se găsesc în cantităţi mari într-
un singur loc, astfel încat pentru a fi utilizate trebuiesc mai întâi să fie balotate,
pentru a fi manipulate şi depozitate înainte de utilizare.

O caracteristică specifică paielor din cereale este conţinutul ridicat de siliciu,

funcţie de tipul de material, după cum urmeaza:

• orez – 9-10%

• grâu – 5-7%

• ovăz – 4-7%
 2.Fluxul tehnologic pentru producţia de pelete sau brichete

Procesarea tulpinilor de cereale (paie, coceni, vreji etc.) și a altor produse

secundare din produc ția agricolă, pentru transformarea lor în pelete sau brichete
(biocombustibili solizi regenerabili) urmareşte în general acelaşi flux tehnologic ca şi
cel pentru materialele lemnoase.

Pentru producţia şi utilizarea de pelete sau brichete, fluxul de fabricaţie şi

distribuţie la consumator, porneşte de la biomasa vegetal ă ca materie prim ă şi
parcurge mai multe faze până la distribuirea şi utilizarea acestor combustibili de
către consumatorul final.

Pregătirea materialelor constă în sortarea şi măcinarea materialelor umede.

Uscarea materialelor granulare lemnoase, se realizează cu uscătoare speciale.

Măcinarea materialelor granulare lemnoase este o operaţie necesară pentru

obţinerea unei anumite dimensiuni constante si omogene .

Peletizarea şi brichetarea reprezintă transformarea în combustibil a

materialelor special pregătite de echipamentele componente ale fluxului tehnologic
de fabricaţie.

-Peletizarea se realizează prin extrudare, adică prin trecerea forţată si

în mod continuu a unei cantităţi foarte mari de material printr-un orificiu
foarte mic.

-Brichetarea se realizează prin presare într-un cilindru cu ajutorul unui

piston ce poate fi acţionat hidraulic sau mecanic de unde rezultă si denumirea
de brichetare hidraulică sau mecanică.

Răcirea, este operaţia obligatorie după operaţia de peletizare, în fluxul

tehnologic de fabricaţie datorită temperaturii ridicate a produsului finit la iesirea din
matriţa de extrudare.

Ambalarea produsului finit se realizează în saci de plastic cu greutatea

începând de la 10-15 kg şi până la 25 kg funcţie de necesitate.

Depozitarea este operaţia necesară în special pentru clientul final, înainte ca

peleţi să fie utilizaţi pentru alimentarea centralelor termice respective.

Consumatorul final este reprezentat de utilizatorul de centrale termice pentru

producţia de apă caldă sau de aer cald.
 3. Instalații de ardere a peleților și brichetelor

3.1 Instalații de ardere a peleților

Strict commercial, utilizarea peletilor, ca si combustibil, este mai ieftina decat

a gazului metan, GPL-ului, motorinei si curentului electric si mai scumpa decat a
lemnului de foc si carbunelui. Vis a vis de lemn si carbune detine insa o serie de
avantaje clare:

- permite functionarea si incarcarea automata a cazanului,

- arderea lemnului se face cu randament marit cu aproximativ 12 %,

- ofera confort termic mult imbunatatit (temperatura de ambient constanta), -

reduce riscul de aparitie a supratemperaturilor si suprapresiunilor in instalatiile
deservite,

- se reduce volumul bufferelor necesare fata de instalatiile cu cazane pe

lemne,

- se reduce frecventa si timpul alocat curatirii cazanului, vis a vis de cele cu

lemne clasice sau prin gazeificare,

- emisia de CO2 si noxe este semnificativ redusa fata de arderea de lemne si

carbuni.

Principalele componente ale unei instalații de ardere cu peleti :

Tipuri de instalații de ardere și sisteme de alimentare cu peleți:

Principiul de funcționare a cazanului de aedere a peleților

Cazanul funcționează pe sistem de vid. Ventilatorul este instalat in partea din

spate a cazanului la ieșirea colectorului de fum, unde creează un vid corespunzător.
Arderea combustibilului - a peletilor se face într-un cuptor, respectiv arzător, unde la
amestecarea corectă de aer primar și secundar ia naștere arderea optimă a peletilor.
Gazele de ardere se deplasează vertical în amonte in camera de ardere și apoi trec
prin schimbătorul de caldura, unde răcite părăsesc partea interioară a cazanului. In
partea din spate a cazanului este montat buncarul de peleti pe care îl umplem cu
până la 180 kg de peleti. Dozarea peletilor se face prin căderea liberă în spațiul de
ardere al arzătorului. Acest lucru împiedică revenirea focului în buncarul ce peleti.
Produsul secundar al arderii este cenușa, care este colectată în partea inferioară a
arzatorului. Curățarea cenușii trebuie să se facă de 1-2 ori pe săptămână, in functie
de calitatea peletilor. Automatizarea cazanului oferă reglare electronică în 5 trepte,
care asigură aprinderea automată a combustibilului - peletilor, setarea temperaturii
de funcționare și controlul temperaturii de ieșire a gazelor de evacuare.
3.2 Instalații de ardere a brichetelor

Avantajele brichetelor

• ardere curata, cu emisii reduse, reziduuri in cantitati neglijabile, ecologice

• se aprind usor si repede

• caldura livrata este de durata si constanta

• ardere eficienta
 Principala instalatie de ardere a brichetelor este centrala termica cu
gazeificare

Centralele pe gazeificare sunt construite numai pentru arderea

brichetelor din lemn si a butucilor din lemn. In procesul de ardere se poate
folosi orice lemn uscat, prioritate avand butuci de lemn sparti, cu lungime de
pana la max. 330 mm si brichete din lemn cu diametrul de 75-100 mm si
lungimea de 200- 300 mm. Se mai pot folosi deasemenea si butuci din lemn
cu diametrul mai mare,dar reducandu-se astfel randamentul nominal, si
prelungindu-se durata de ardere a lemnului.

Centrale cu gazeificare - avantaje

 centrale speciale de gazeificare a brichetelor din lemn
 vatra avand gratar rotativ confectionat din fonta, cu admisie de aer
secundar preincalzit – ardere buna de la aprindere si atingerea foarte rapida
a randamentului centralei
 dispunerea - reprezintă un nou mod de gazeificare a brichetelor de lemn –
gratarul este incadrat intr-o camera din ceramica
 curatare facila a vetrei pe timpul exploatarii – curatarea simpla dar si
indepartarea cenusii din spatiul rotunjit inferior, din canalul de fum al partii din
spate si de pe placa cu tuburilor
 eficienta ridicata de pana la 90 %
4. Concluzii
Brichetele de rumegus sunt o varianta de luat in seama pentru cei care vor sa
protejeze mediul inconjurator. Acestea contin dioxid de carbon neutru, ceea ce
inseamna ca atunci cand se aprinde focul cu ajutorul lor, cantitatea de dioxid de
carbon emis este neglijabila. Un alt aspect important pentru natura este acela ca
brichetele sunt un biprodus al industriei lemnului, fiind obtinute prin reutilizarea
acestuia. Astfel se evita poluarea cu deseuri lemnoase sau rumegus a unor râuri și
dispariția unor specii de pești.

Sunt produse 100% ecologic, fără lianți și aditivi, ceea ce le face ca prin ardere
să nu emită substanțe toxice. Iată de ce brichetele ard cu aproape nici o funingine,
cenușă și poluanți dăunători și protejează, astfel, focarul și căminul, fara sa fie nevoie
de curatare frecventa a hornului. CO2-ul eliberat prin combustie va fi legat în procesul
de creștere al plantelor iar conținutul redus de cenușă poate fi utilizat ca îngrășământ
bogat în minerale.