UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE 

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Master Agricultură durabilă

Proiect – Ecosisteme agricole

Tanase Mihai Alexandru

 1.Cadrul natural din judetul Teleorman si localitatea Turnu Magurele
1.1 Cadrul natural din judetul Teleorman
Judeţul Teleorman este situat în partea de sud a ţării, în zona centrală a Câmpiei
Române, la intersecţia dintre paralela 44oN şi meridianul 25o E, teritoriul său fiind încadrat de
judeţele Argeş şi Dâmboviţa la nord, Giurgiu la est şi Olt la vest. Extremitatea sudică a judeţului
este delimitată de fluviul Dunărea, care constituie graniţa României cu Bulgaria.
Reţeaua hidrografică este formată din fluviul Dunărea şi afluenţii principali din acest
sector: Oltul, Călmăţuiul şi Vedea. Judeţul este traversat de asemenea de râul Teleorman şi de
pârâurile Burdea, Câinelui, Tinoasa, Nanov şi Târnava. Resursele de apă (exceptând Dunărea şi
Oltul) sunt moderate sub aspect cantitativ. Râul Vedea, alături de afluentul său, Teleorman,
drenează circa 80% din teritoriul judeţului.
Relieful judeţului este definit de două trepte principale, câmpie şi luncă, respectiv
Câmpia Munteniei de Vest4 , Lunca Dunării, şi Lunca Oltului, întregul teritoriu prezentând o
uşoară înclinare către sud-est. Altitudinile cele mai mari sunt de 170m, prezente în partea de
Nord. Lunca Dunării este treapta cea mai joasă din relieful teritoriului, altitudinea acesteia fiind
de 24m la Turnu Măgurele şi 20m la confluenţa cu Vedea.
Rocile utile sunt prezente sub forma argilelor comune (în zonele Alexandria, Gorgani-
Zimnicea, Ciuperceni) nisipuri şi pietrişuri (zăcăminte importante la Turnu Măgurele, Zimnicea,
Plosca, Poroschia-Ţigăneşti, Scrioaştea şi zone de perspectivă la Orbeasca, pe râul Vedea şi
afluenţi în raza comunelor Cevenia, Mavrodin, Nanov). Există de asemenea şi un zăcământ de
lignit, care nu a fost însă explorat amănunţit
Un avantaj al reliefului este potenţialul solurilor, care prezintă un grad ridicat de
fertilitate naturală, favorabil dezvoltării de culturi agricole. Cele mai întâlnite soluri sunt
cernoziomurile, solurile brun-roşcate şi solurile brune de pădure, care se succed de la sud spre
nord în ordinea de mai sus. Aceste soluri creează condiţii favorabile pentru culturile cerealiere,
precum şi pentru legume şi plante tehnice (culturile de rapiţă fiind prezente în special în judeţ).
1.2. Cadrul natural din localitatea Tuenu Magurele
Municipiul Turnu Măgurele și împrejurimile sunt dominate de întinsa Câmpie
Română, fiind reprezentat de două formațiuni bine individualizate: așa-zisele câmpii joase
(luncile râurilor) și spațiile interfluviale. Din prima categorie fac parte: lunca Dunării, care este
cea mai întinsă luncă și cu altitudinea cea mai mică și lunca Oltului, care este ceva mai extinsă în
zona confluenței râului cu Dunărea, în rest reducându-se la o fâșie îngustă, cu o vegetație
constituită din păduri de copaci de esență moale. Relieful luncii Dunării este reprezentat prin:
grinduri, suprafețe plane înalte, suprafețe plane joase și depresiuni, toate formate din depuneri
loessoide cu altitudini medii deasupra nivelului mării de 25-27 m, culminând cu măguri ce ating
peste 30 m.
 În categoria spațiilor interfluviale intră terasele Dunării, cu aspectul unor „Câmpuri
suspendate” la altitudinea de 60 până la 175 m. Zona municipiului Turnu Măgurele face parte
din marea unitate structurală „platforma moesică“. Terasa Dunării este cunoscută și sub
numele de „Terasa Turnu Măgurele”.
În subsol, Turnu Măgurele nu dispune de mari resurse exploatabile, aflându-se într-o
zonă aluvionară. Nisipurile și pietrișurile, care constituie materie primă pentru industria
materialelor de construcții, nu pot fi exploatate prea intens, pentru a nu accelera eroziunea. În
schimb, solul este în bună parte de luncă, bogat în humă, ceea ce poate favoriza dezvoltarea
agriculturii.
Clima în zona municipiului Turnu Măgurele este temperat-continentală, specifică pentru
Câmpia Română și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, amplitudini mari ale
temperaturii aerului, cantități reduse de precipitații și adeseori în regim torențial vara, precum
și frecvente perioade de secetă. Radiația solară, sub raport cantitativ una dintre cele mai mari
din țară, înregistrează o medie de 127,5 kcal/cmp. Durata de strălucire a soarelui este cuprinsă
între 2.200-2.300 ore/an (cca. 250 zile).
Temperatura medie anuală la Turnu Măgurele înregistrează 11,5 °C, mediile lunilor calde
sunt de 23 °C, iar mediile lunilor reci coboară sub -2 °C. Nebulozitatea corespunde mediei
anuale a părții sudice a județului Teleorman. În medie, la Turnu Măgurele se înregistrează 94
zile senine, 82 sunt cu cer acoperit, iar restul cu cer schimbător. În lunca Dunării ceața este un
fenomen meteorologic, destul de frecvent, mai ales în lunile noiembrie-ianuarie și în lunile de la
începutul primăverii. Vânturile sunt determinate de relief, direcțiile predominante din care bat
fiind estul și vestul.
Flora din zonă este caracteristică zonei stepice și de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar
arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi.
Printre plantele sălbatice ale zonei se numără: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada
șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți
frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc.
 2. Climadiagrama localitatea Turnu Magurele

Climadiagrama
40 80

35 70

30 60

25 50

20 40

15 30

10 20

5 10

0 0
rie rie tie i e ai ni
e li e st ie ie ie ie
a
u-5 ua ar ril M Iu Iu gu br br br r
b -10
Ia
n br M Ap Au e m
to
m
ie
m
ce
m
Fe pt Oc No De
-10 Se -20

Temp Pp mm

3.Calcularea rezervei de apa a solului

Rezerva maxima utila = Gsol*(Cc-Co)/100

=100*h*Da*(CC-Co)
=100*0.7*1.4*(24-15)
=98*9=882 t= 88.2 m3 apa/ha

Rezerva momentana= Gsol*(Ug-Co) = 98*(23-15) =784 t

= 78.4 m3 apa/ha
Rezerva maxima= 100*0.7*1.4*24=2352t=232.5m 3/ha
4. Calcularea potentialului privind productia de biomasa
Pbt= ∑pv+Rsol+i/CT
Pbtgrau= 392.8+78.4/280
= 1.6828 kg/m3 = 16828 kg/ha
Pbtporumb= 326.9 + 88.2/240
= 1.7258 kg/m3 = 17258 kg/ha
Pbt orz= 392.8+78.4/430
= 1.0958 kg/m3 = 10958 kg/ha
5. Raportul dintre productia principal si productia secundara
Grau ( 1:1.3) – 7454 kg boabe
9374 kg paie
Porumb(1:1.5) – 6903.2 kg boabe
10354.8 kg coceni
Orz (1:1) – 5479 kg boabe
5479 kg paie
6.Caracterizarea agrocenozei
Graul ( Triticum Aestivum)
Epoca de semanat : 1-10 octombrie
Norma de semanat: 450-550 b.g./m 2
Adancime semanat: 4-5 cm
Distanta intre randuri: 12.5 cm
Buruieni: pirul tarator, stirul salbatic, traista ciobanului, troscot etc.
Daunatori: gandacul ghebos, viespea graului, plosnitele cerealelor etc.
Boli: rugina neagra, rugina galbena, malura etc.

Porumbul ( Zea mays)

Epoca de semanat: 1-20 aprilie
Norma de semanat: 60000-70000 b.g./ha
Adancime semanat: 6-8 cm
Distanta intre randuri: 0.7-0.75 m
Buruieni: stirul, troscotul, busuiocul salbatic, traista ciobanului, costreiul, mohorul etc.
Daunatori: viermi sarma, ratisoara, viermele vestic, sfrederitorul etc.
Boli: putrgaiul tulpinilor, patarea cenusie a frunzelor, taciunele prafos, rugina, taciunele comun.

Orzul ( Hordeum vulgare)

Epoca de semanat : 15 septembrie-10 octombrie
Norma de semanat: 450-550 b.g./m 2
Adancime semanat: 4-5 cm
Distanta intre randuri: 12.5 cm
Buruieni: pirul tarator, stirul salbatic, traista ciobanului, troscot etc.
Daunatori: gandacul ghebos, viespea graului, plosnitele cerealelor etc.
Boli: rugina neagra, rugina galbena, malura etc.
Bilantul energetic pentru cultura de grau

Nr. Lucrarea Materiale KWH KWH/ha

crt
1 Dezmiristit-G.D. Motorina 8l 11.75 94

2 Arat Motorina 20 l 11.75 235

3 Ppg disc+ Combinator Motorina 8l+ Motorina 11.75 141

4l
4 Fertilizare Azot 70kg+ Fosfor 60kg+ 25.8N+5.65P 2215.5
Motorina 3l + 11.75
5 Semanat Samanta 200kg+ 4.46+11.75 939
Motorina 4l
6 Fertilizare faziala Azot 70 kg+ Motorina 3l 25.8 N + 1841.25
11.75
7 Erbicidat + insectofungicide 1l + 1l+ Motorina 3l 30 + 30 + 95.25
11.75
8 Recoltat 7.5 t 35 227.5
9 Transport recolta 7.5 t 20 130
10 Manopera 20 0.07 1.4
11 Energie pasiva 150
12 Total 6069.14

Suma consum(EC)= 6069.14 kwh/ha

Energie produsa = Epp+ Eps
= (7454*4.46)+(9374*4.24)
= 72990.6 kwh/ha
Energie neta = Ep – EC
= 72990.6 – 6069.14
= 66921.46
Raport energetic = Ep/Ec
= 12.02:1
Energie neta produs principal = 33244.84 – 6069.14 = 27175.7
Raport energetic produs principal = 33244.84/6069 = 5.44
Bilantul energetic pentru cultura de porumb

Nr. Lucrarea Materiale KWH KWH/ha

crt
1 Dezmiristit-G.D. Motorina 8l 11.75 94

2 Arat 25 cm Motorina 25 l 11.75 292.75

3 Ppg disc+ Combinator Motorina 8l+ Motorina 11.75 141

4l
4 Fertilizare Azot 60kg+ Fosfor 60kg+ 25.8N+5.65P 1922.25
Motorina 3l + 11.75
5 Semanat Samanta 18kg+ 4.56+11.75 129.08
Motorina 4l
6 Fertilizare faziala Azot 60 kg+ Motorina 3l 25.8 N + 1583.25
11.75
7 Prasila 1 Motorina 5l 11.75 58.75
8 Erbicidat 1l+ Motorina 3l 30 + 11.75 58.75
9 Recoltat 6.9 t 35 227.5
10 Transport recolta 6.9 t 20 130
11 Manopera 30 0.007 2.1
12 Energie pasiva 150
13 Total 4885.18

Suma consum(EC)= 4885.18 kwh/ha

Energie produsa = Epp+ Eps
= (6903*4.56)+(10354*4.24)
= 75482.18 kwh/ha
Energie neta = Ep – EC
= 75482.18 – 4885.18
= 70597 kwh/ha
Raport energetic = Ep/Ec
= 15.45:1
Energie neta produs principal = 31477.68 – 4885.18 = 26592.5
Raport energetic produs principal = 31477.68/4885.18 = 6.44
Bilantul energetic pentru cultura de grau

Nr. Lucrarea Materiale KWH KWH/ha

crt
1 Dezmiristit-G.D. Motorina 8l 11.75 94

2 Arat Motorina 20 l 11.75 235

3 Ppg disc+ Combinator Motorina 8l+ Motorina 11.75 141

4l
4 Fertilizare Azot 70kg+ Fosfor 60kg+ 25.8N+5.65P 2215.5
Motorina 3l + 11.75
5 Semanat Samanta 200kg+ 4.4+11.75 917
Motorina 4l
6 Fertilizare faziala Azot 70 kg+ Motorina 3l 25.8 N + 1841.25
11.75
7 Erbicidat + insectofungicide 1l + 1l+ Motorina 3l 30 + 30 + 95.25
11.75
8 Recoltat 6t 35 210
9 Transport recolta 6t 20 120
10 Manopera 20 0.007 0.14
11 Energie pasiva 150
12 Total 6029.64

Suma consum(EC)= 6029.64 kwh/ha

Energie produsa = Epp+ Eps
= (5479*4.4)+(5479*4.24)
= 47312.16 kwh/ha
Energie neta = Ep – EC
= 47312.16 – 6029.64
= 41282.52
Raport energetic = Ep/Ec
= 7.84:1
Energie neta produs principal = 24085.6 – 6029.64 = 18055.96
Raport energetic produs principal = 33244.84/6069 = 3.99
Concluzie
Cultura de porumb a fost afectata de lipsa precipitatiilor din lunile august si septembrie
provocandu-se seceta. Aceasta cauza a afectat productia la cultura de porumb.
Cultura care s-a remarcat cel mai mult la producerea de energie a fost cultura de grau
ea producand aproximativ 73000 kwh/ha, avand o energie neta de 66921.46. Avand si cel mai
mare raport energetic de 12.02:1.
Cultura care a consumat cea mai multa energie a fost cultura de grau, e consumand
6069 kwh/ha
Cultura cu cel mai mic consum de energie a fost cultura de porumb, cu 4885 kwh/ha
Cultura care a produs cea mai putina energie a fost cultura de orz, ea producand 47312
kwh/ha si avand un consum de 6029 kwh/ha.
Bibliografie

1. Bîlteanu Gh., 1998. Fitotehnie, vol I – Cereale şi leguminoase pentru boabe, Ediţia a doua.
Editura Ceres, Bucureşti.
2. http://www.anpm.ro/documents/27905/45265157/Raport+SM+2002+TR.pdf/b198628d-5fe7-
4cc0-bdb0-3c84cdf2a7b1
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Turnu_M%C4%83gurele