Studiu privind teoria inteligențelor multiple

în predarea limbii engleze

Prof. Martalogu Mirela

Școala Gimnazială “Gheorghe Enescu”, Tîmna

Despre necesitatea predării limbii engleze într-un mod eficient

Cunoașterea unei limbi străine de către preșcolari a reprezentat în ultimii ani una dintre
cerințele predominante ale părinților, limba engleză ocupând o poziție importantă printre opțiunile
acestora privind activitățile secundare la care participă copiii. Predarea limbii engleze încă de la
grădiniță a devenit în ultimii ani mult mai relevantă în societatea românească având în vedere
importanța acordată acestei limbi străine de către părinți, a fenomenului internațional de predare a
limbii engleze ca limbă străină sau chiar ca limbă secundară și faptului că a devenit mediul de
instruire în multe dintre unitățile de învățământ atât din străinătate cât și din țara noastră. Alegerea
celor mai bune metode și modalități de abordare a predării limbii engleze joacă un rol important
în atingerea obiectivului de a face această activitate eficientă deoarece transmiterea conținuturilor
într-un mediu atractiv, într-un mod ușor de înțeles și de asimilat depinde de acest lucru.

Principiile Teoriei Inteligențelor multiple

Una dintre abordările recente în ceea ce privește metodele de predare ale limbii engleze are
la bază Teoria Inteligențelor Multiple, formulată de Howard Gardner, psiholog și profesor la
Harvard University. Această teorie revoluționează metodele tradiționale de predare și de raportare
la elev în cadrul procesului de predare-învățare: „Este de cea mai mare importanță să recunoaștem
și să dezvoltăm toată diversitatea de inteligențe umane și toate combinațiile de inteligențe. Dacă
recunoaștem acest lucru, cred că vom avea cel puțin o mai bună șansă de a ne ocupa în mod
adecvat de problemele pe care le întâmpinăm în viață”. Plecând de la studiile făcute de acesta s-a
ajuns la concluzia că această teorie nu schimbă ceea ce avem de predat, ci ne ajută doar să
schimbăm modul în care lucrăm cu elevii, ne ajută să înțelegem faptul că elevii pot fi inteligenți
în diferite feluri și ne învață cum putem să-i ajutăm să evolueze în mod diferit. Din moment ce
colectivul de copii unește intelecte de mai multe tipuri, elevii manifestând calități cognitive
diferite, este necesar ca activitățile de la clasă și metodele de predare să le includă pe toate acestea.
Teoria lui Howard Gardner, publicată pentru prima dată în 1983 a schimbat concepția asupra
educației și a învățării deoarece a combătut ideea lui Jean Piaget conform căreia inteligența poate
fi dedusă dintr-un singur tip de evaluare, precum testul IQ și a sugerat că există șapte tipuri de
inteligență. În cea de a doua ediție a cărții “Frames of Mind: The Theory of Multiple
Intelligences”(1993) a adăugat alte două tipuri de inteligență listei inițiale. Inteligențele sunt legate
de conținuturi, iar fiecare copil se raportează diferit la acestea.
Datorită combinației de inteligențe, elevii reacționează diferit la aceleași conținuturi și
abordări, iar succesul ține cont nu de capacitatea de a reține informații, ci de structura mentală. În
felul acesta, profesorul își poate îndeplini obiectivul de a genera, în fiecare dintre elevi, experiențe
de învățare personalizate, care să evite uniformizarea, în favoarea activării potențialului
individual specificând că este posibil pentru copii să fie în stadii diferite de dezvoltare la momente
diferite. Stabilirea tipurilor de inteligență se face atât prin aplicarea unui test cât și prin observarea
copiilor în nenumărate ipostaze și contexte. Pornind de la cele nouă tipuri de inteligențe multiple,
proiectarea activităților se poate realiza ținând cont de modalitățile diferite ale copiilor de a gândi,
de nevoile și de preferințele lor, conform graficului stilurilor de învățare:

Copiii cu inteligență
Gândesc Au nevoie Pentru a învăța preferă
preponderent
cărti, benzi,
să citească/să scrie/
instrumente de scris,
hârtie, jurnale,
să povestească
Lingvistică În cuvinte povestiri
să joace jocuri de
dialog, discuții,
cuvinte
dezbateri
să exploreze/
să experimenteze/ să
pună întrebări/să
să gândească/
rezolve probleme
Logico-matematică În raționamente
logice/
obiecte pentru
manipulat/ excursii la
să calculeze
muzee
filme/ video/
să deseneze/
diapozitive
proiecteze/
Spațială În imagini
puzzle /cărți/ ilustrate
să vizualizeze/
/ vizite la muzee de
schițeze
artă
să
danseze/alerge/sară/ jocuri de rol/

să construiască/ mișcare, sport/

Corporal-kinestezică Prin senzații somatice
să gesticuleze experiențe de
laborator
să pipăie
cântatul / concerte
să cânte/ fluiere/
Muzicală Prin ritm și melodii asculte/ fredoneze/sa
să cânte la
bată ritmul
instrumente muzicale
jocuri de grup,
să
societate
conducă/organizeze/
Comunicându-și ideile
Interpersonală
altora adunări
manipuleze/să
sociale/cluburi
medieze/
 mentori/grupuri cu
să relaționeze care să învețe
să-și fixeze scopuri/
locuri secrete/
să mediteze
să fie singur și să facă
Intrapersonală Interiorizat
planuri/
să viseze/să tacă/
să facă alegeri
să facă planuri
să urmărească
emisiuni științifice să petreacă timpul
liber în natură, să
să facă experimente/ practice tehnici de
Naturalistă Observând natura
relaxare
să îngrijească plante,
animale/ să să aibă condiție bună
colecționeze

Aplicarea Teoriei Inteligențelor Multiple în predarea limbii engleze

În mod tradițional, predarea limbii engleze se face preponderent prin raportarea la
inteligența verbală și la cea logică. Atât la ciclul primar cât și la cel gimnazial metodele tradiționale
presupun învățarea prin analiză gramaticală sau lingvistică iar la nivelul preșcolar prin completarea
fișelor, memorarea termenilor și a poeziilor. În timp ce aceste metode se pot dovedi folositoare
multor elevi, pot reprezenta eșecuri pentru cei care nu au rezultate bune la astfel de exerciții.
Activitățile bazate pe Teoria Inteligențelor multiple joacă un rol vital în eficientizarea predării
limbii engleze în numeroase situații diferite. Cel mai important aspect în folosirea unor asemenea
activități la clasă este faptul că astfel se vine în ajutorul copiilor care pot crede despre activitățile
tradiționale că sunt dificile și neplăcute.
Ideea de bază din spatele acestei teorii este aceea că este necesar ca profesorii să folosească
o serie de activități care corespund tuturor tipurilor de inteligențe ale copiilor din clasă, facilitând
învățarea pentru toți aceștia. De exemplu, în activitatea de profesor de limbă engleză pentru nivelul
preșcolar, pentru învățarea formulării de propoziții scurte de către copii, folosesc mișcari ale
mâinilor pentru delimitarea cuvintelor într-un enunț, pentru învățarea părților corpului îi antrenez
pe copii în jocuri care implică mișcare, aceste exerciții stimulând inteligența kinestezică. În
cazurile claselor în care tipurile predominante de inteligențe sunt cel auditiv și cel vizual, predarea
cântecelor și poveștilor o realizez atât prin mijloace vizuale cât și prin mijloace auditive (ascultarea
poveștilor audio concomitent cu urmărirea planșelor și indicarea personajelor care vorbesc sau a
obiectelor descrise). Daca un tip de activitate nu are rezultatele dorite cu un grup de copii aceasta
poate avea rezultate foarte bune la o altă clasă, în funcție de tipurile de inteligențe predominante
în fiecare colectiv.
Proiectarea predării limbii engleze în funcție de această teorie poate include numeroase
metode folositoare care corespund fiecărui tip de inteligență: Inteligența lingvistică – dialoguri,
discuții și povestiri; Inteligența logico-matematică - activități care stimulează gândirea critică și
găsirea soluțiilor la anumite probleme; Inteligența vizuală - prezentări vizuale; Inteligența
kinestezică – exerciții de învățare prin mișcare și de relaxare; Inteligența muzicală – exerciții de
păstrare a ritmului; Inteligența intrapersonală și cea interpersonală – activități de învățare prin
cooperare și de instruire individuală; Inteligența naturalistă și cea existențialistă – studiul naturii
și alte studii de natura intelectuală (studiul fenomenelor, a circuitului apei în natură, etc.)
Având în vedere că trăim într-o societate în care oamenii au abilități diferite iar unitățile de
învățamânt sunt mediile în care se întâlnesc multiplele tipuri de inteligențe, teoria dezvoltată de
Howard Gardner este relevantă și de actualitate, fiind o bază extrem de utilă de la care putem porni
pentru a dezvolta strategii care duc la predarea limbii engleze într-un mod eficient, care să
corespundă nevoilor tuturor copiilor și care poate duce la eliminarea frustrărilor manifestate de
aceștia, aflați în incapacitatea de a reține sau de a înțelege diferite noțiuni.

Bibliografie:

Gardner, Howard, „Inteligențe multiple – Noi orizonturi”, Sigma, București, 2006

Kellie Hayden, Gardner’s Eight Multiple Intelligences in the Classroom, Bright Hub Education,
2015
www.teachingenglish.org.uk, Multiple-intelligences article