Caractere generale

ale
mamiferelor

Constantin Mihai Daniel

 Caractere generale ale mamiferelor

Mamiferele sunt vertebrate superioare homeoterme cu corpul acoperit cu

par, care nasc pui vii pe care ii hranesc cu lapte, produs de glandele mamare.
Au o larga raspandire geografica, in toate mediile de viata: majoritatea sunt
terestre, unele subterane, dar si acvatice, semi-acvatice si chiar zburatoare.
Ca urmare a adaptarii lor la diferite medii de viata, aspectul forma si
dimensiunile corpului variaza foarte mult. Corpul lor, alcatuit din cap, trunchi si
coada (care poate lipsi), se sprijina pe doua perechi de membre adaptate in
general pentru mers.
La mamiferele acvatice corpul devine hidrodinamic, iar membrele devin
inotatoare. La lilieci, mamifere zburatoare, membrele anterioare sunt adaptate
pentru zbor.
Tegumentul mamiferelor are doua categorii de productii: cornoase si
glandulare. Scheletul este alcatuit din oase masive, pline cu maduva. Musculatura
este bine diferentiata. Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala
prin muschiul diafragma, cu rol in respiratie.
Sistemul nervos este cel mai bine dezvoltat. Emisferele cerebrale cu
scoarta neteda la formele inferioare devin cutate la formele superioare, scoarta
cerebrala formand girusuri. Organele de simt sunt bine dezvoltate.
Sistemul digestiv sufera modificari in functie de regimul alimentar al
mamiferelor. Structura dentitiei este utilizata ca un criteriu in clasificarea
mamiferelor. Dintii, fixati in alveole, sunt diferentiati: incisivi, canini, premolari
si molari. Forma, structura si numarul dintilor se modifica la diferitele grupe in
functie de modul de hranire.
Circulatia sangelui este inchisa, dubla si completa, la fel ca la pasari, iar
inima este tetracamerala. Respiratia este pulmonara la toate mamiferele.
Excretia se realizeaza printr-un sistem excretor care cuprinde doi rinichi
bine dezvoltati, doua uretere, o vezica urinara si uretra.
Reproducerea este sexuata, sexele sunt separate, fecundatia este interna.
Mamiferele se grupeaza in numeroase ordine.
Mamiferele sunt animale cu sânge cald, care îsi hrånesc puii cu ajutorul unor glande
producåtoare de lapte. Unele specii de mamifere sunt cele mai inteligente vietuitoare de pe
Påmânt.
Mamiferele sunt un grup de vietuitoare extrem de divers, putând fi întâlnite în aproape orice
tip de habitat de pe Påmânt. Ele tråiesc pe uscat, în climå caldå sau rece, în mare si au cucerit
si våzduhul.
Mamiferele sunt animale cu sânge cald, acoperite cu piele sau blanå. Acest lucru înseamnå cå
toate speciile îsi controleazå temperatura corpului prin transpiratie sau gâfâit când este cald si
prin tremurat când este frig.

GRUPURI DE MAMIFERE
Pe scara temporalå a evolutiei, mamiferele au apårut destul de târziu. Au existat mamifere si
în timpul erei dinozaurilor, dar acestea erau animale mici, asemånåtoare cu soarecii de câmp,
veveritele si bursucii de azi.
Mamiferele apartin clasei Mamalia. Aceastå claså este compuså din trei grupuri principale.
Animalele din cel mai primitiv grup depun ouå,ca reptilele si påsårile. Acestea sunt
monotremele si doar douå specii au supravietuit pânå în ziua de azi – ornitorincul si echidna.

MARSUPIALELE
Desi marsupialele dau nastere la pui vii, acestia sunt doar partial dezvoltati. În consecintå,
puii stau în marsupiul (buzunar) mamei lor, hrånindu-se cu laptele ei pânå când se dezvoltå
complet. Cangurul este probabil cel mai cunoscut marsupial. Cele mai multe specii de
marsupiale se gåsesc în Australia si Noua Zeelandå.

MAMIFERELE SUPERIOARE
Mamiferele placentare constituie grupul cel mai avansat. Termenul „placentar“ se referå la
faptul cå animalele din acest grup cresc (dezvoltå) puii în interiorul corpurilor lor,
furnizându-le substantele nutritive prin intermediul placentei din uter. Existå multe specii
diferite de mamifere superioare. Acestea includ mamifere zburåtoare (liliecii), mamifere
marine (foci, delfini si balene), erbivore mari (elefanti si girafe) si carnivore puternice
(canide, feline si ursi).
Primatele includ maimutele, maimutele antropoide si oamenii.

CELE MAI MARI MAMIFERE

Balenele sunt cele mai mari mamifere care au trãit vreodatã pe Pãmânt. Aceste balene cu
cocoasã se hrãnesc prin filtrare, umplându-si gura cu cantitãti mari de apã de mare plinã de
plancton pe care îl retin în gurã eliminând apa printr-o retea de formatiuni numite fanoane
care actioneazã ca o sitã. Dimensiunea uriasã a balenelor înseamnã cã ele trebuie sã consume
cantitãti enorme de plancton în fiecare zi. Deoarece mamiferele au nevoie de aer pentru a
respira, balenele trebuie sã iasã regulat la suprafatã pentru a inhala aer. Balena albastrã este
cel mai mare animal de pe planetã. Acest urias mamifer marin poate atinge 30 de metri în
lungime si 150 de tone în greutate.

Mamiferele care se hrãnesc doar cu insecte sunt cunoscute sub numele de insectivore.
Furnicarul urias din America de sud are gheare puternice, un bot lung si o limbã lipicioasã
care îl ajutã sã sape în musuroaiele de furnici si sã devoreze furnicile din interior. O blanã
deasã îl protejeazã de muscãturile insectelor.

ÎNGRIJIREA PUILOR
Mamiferele îsi datoreazå mare parte din succesul lor grijirii pårintesti. Ele sunt în general cei
mai grijulii pårinti din naturå. Femela hråneste puii cu lapte produs de corpul ei si are grijå de
ei pânå când acestia se pot descurca singuri. În aceastå perioadå, puii deprind tehnicile
esentiale de supravietuire, cum ar fi comportamentul social si metode de obtinere a hranei.
Unii dintre puii mamiferelor, cum ar fi soarecii, se nasc orbi si complet neajutorati,
necesitând o perioadå de îngrijire intenså din partea pårintilor. Altii, cum ar fi cerbul, sunt în
stare så se ridice si så alerge la câteva minute dupå ce s-au nåscut

SIMTURILE MAMIFERELOR
Mamiferele au simturi puternic dezvoltate, lucru ce a contribuit si el la succesul acestor
animale. Unele mamifere au doi ochi plasati câte unul în fiecare parte a capului. Fiecare ochi
oferå o vedere diferitå asupra mediului înconjuråtor. Altele au vedere binocularå. Ochii sunt
plasati în fata capului si lucreazå împreunå. Acest tip de vedere permite animalului så
stabileascå distantele cu mai mare precizie. Unele mamifere au simturi specializate, cum ar fi
sonarul liliacului (ecolocatie) si muståtile sensibile ale cârtitei. Pentru unele mamifere, simtul
mirosului este cel mai important. De exemplu, câinii folosesc mesaje mirositoare pentru a-si
marca teritoriul.
Ornitorincul cu cioc de ratã din Australia este unul din putinele mamifere care depune ouã.
Femela se ocupã de puii neajutorati într-o vizuinã, hrãnindu-i cu laptele produs de glande
speciale de pe corpul ei.

Mamiferele care se hrãnesc doar cu insecte sunt cunoscute sub numele de insectivore.
În climatele reci, unele mamifere, cum ar fi acest Pârs european, hiberneazã. În aceastã
perioadã ele un mãnâncã, ci trãiesc din rezervele de grãsime acumulate de organism.
Liliecii mãnâncã insecte si se hrãnesc cu nectarul din flori. Liliecii sunt singurele mamifere
au adevãrat zburãtoare. Aripa unui liliac este compusã dintr-o membranã subtire care se
întinde între degete corp si picior.