3.4. Variabile aleatoare. Repartiţii. Functia de repartiţie.

Variabila aleatoare reprezintă o mărime care – drept rezultat al unui experiment

– poate lua o valoare oarecare, fără să se poată preciza dinainte care anume.
După numărul de valori ale variabilei X, distingem:
- variabile aleatoare cu un număr finit de valori: X={ x1 , x2 ,..., xn };
- variabile aleatoare cu un număr infinit de valori discrete: X={ x1 , x2 ,...xn ,...}
- variabile aleatoare cu un număr infinit nenumărabil de valori: X=[a,b]  R.
discretă , dacă X are un număr finit
sau numărabil de evenimente
Variabilă aleatoare
continuă, dacă X are un număr infinit
şi nenumărabil de elemente
Repartiţia unei variabile aleatoare discrete X se reprezintă sub forma unei
1
matrice având două linii: prima linie conţine valorile pe care le ia variabila
aleatoare, iar a doua linie conţine probabilităţile ca variabila aleatoare să ia aceste
 x1 x2 ... xn ...   xi 
valori: X :   sau pe scurt X :   , pi  P( xi ) , i I , p i  1,
 p1 p2 ... pn ...   pi iI iI

unde I este o mulţime finită sau numărabilă.

Pentru orice variabilă aleatoare X se numeşte funcţie de repartiţie a lui X
funcţia F  x   P  X  x  , x R.
Dacă variabila aleatoare X este discretă cu valorile x1 , x2 ,..., xn , iar
pi  P  X  xi  , atunci

2
 0, dacă x  x1 ,

 p1 , dacă x1  x  x2 ,

 p1  p2 , dacă x2  x  x3 ,
F  x  
............................. ............................
 p  p  ...  p , dacă xn 1  x  xn ,
 1 2 n 1

1, dacă x  xn ,

adică F  x    pi , iar F  x  se numeşte funcţie de repartiţie de tip discret.
i xi  x

Dacă X este o variabilă aleatoare discretă şi F  x  funcţia de repartiţie a

acesteia, atunci pentru orice x1  x2 , două numere date, avem
1) P  x1  x  x2   F  x2   F  x1  ,
2) P  x1  x  x2   F  x2   F  x1   P  X  x1  ,

3
 3) P  x1  x  x2   F  x2   F  x1   P  X  x1   P  X  x2  ,
4) P  x1  x  x2   F  x2   F  x1   P  X  x2  .
Dacă F este funcţia de repartiţie a variabilei X atunci
1) F  x2   F  x1  , x1  x2 ( F este nedescrescătoare),
2) F  x   F     1, lim F  x   F     0,
x 

3) F  x  0   F  x  ( F este continuă la stânga).

x
Dacă există o funcţie nenegativă f  x  astfel încât F  x    f  t  dt , x R,


atunci funcţia f se numeşte densitate de repartiţie a variabilei aleatoare X .

Avem întotdeauna
1) f  x   0, x R,

4
 x2

2) P  x1  x  x2    f  x  dx,
x1


3)  f  x  dx  1.


Cu alte cuvinte, pentru orice funcţie f RR satisfăcând condiţiile de mai sus
se poate construi o variabilă aleatoare care are densitatea de repartiţie f .
Dacă funcţia f există şi este continuă în orice punct x R, vom spune că
repartiţia variabilei aleatoare X este continuă sau că funcţia F este o funcţie de
repartiţie de tip continuu. Variabila aleatoare corespunzătoare se numeşte
variabilă de tip continuu.
Repartiţia sau distribuţia unei variabile aleatoare continue X este

 x 
X : 
 f  x
, x R,

 f  x  dx  1,
5
unde f este densitatea de repartiţie a variabilei aleatoare X .
Dacă funcţia de repartiţie F a variabilei aleatoare X este derivabilă, cu derivata
 F ( x), x  I
continuă, pe I , atunci funcţia f ( x)   se numeşte densitatea de
0, xI
repartiţie (densitatea de probabilitate) a variabilei aleatoare X .
 xi   yi 
Fie X :   , pi  0, i  I ,  pi  1 şi Y :   , q j  0, j  J , q j  1 două
 pi  iI  qi  jJ

variabile aleatoare discrete. Atunci X, Y sunt independente dacă

pij  P( X  xi , Y  y j )  P( X  xi )  P(Y  y j ) , i  I , j  J .

 xi   yj 
Dacă X :   şi Y :   sunt variabile aleatoare discrete şi cR, aR,
 pi iI  p j  jJ
a  0 , kN*, atunci vom avea variabilele aleatoare discrete:

6
  xi  y j   xi  y j   c  xi   xi  c 
X Y :  , X Y :   , c X :  şi X  c :   ,
 pij ijIJ  pij ijIJ  pi iI  pi iI

1
a 
xi
k x 
k
1  
X i
a :   , X :   , : xi , xi  0, i  1, n
 
 pi iI  pi iI X  p 
 i iI
unde pij  P( X  xi , Y  y j ) reprezintă probabilitatea realizării simultane a

evenimentelor  X  xi  şi Y  yi  ,  p
iI jJ
ij  1, pij  0, .

 0 1 2 3 
Exemple: 1. Fie X :   . Să se afle funcţia de repartiţie.
 0,1 0,3 0, 4 0, 2 

7
 0 dacă x  0,
0,1 dacă 0  x  1,

F  x   0,1  0,3  0, 4 dacă 1  x  2,
0,1  0,3  0, 4  0,8 dacă 2  x  3,

0,1  0,3  0, 4  0, 2  1 dacă x  3.
 1 1   1 0 1 
2. Fie X :   şi Y :   două variabile aleatoare discrete
1 2 1 2  1 3 1 2 1 6 
independente. Să se scrie v.a.d. 2 X ,3Y , 2 X  3Y , X  Y .
Pentru că X şi Y sunt independente pij  P  X  xi   P Y  y j  .

 2 2   3 0 3 
Deci 2X :   ; 3Y :   ;
1 2 1 2  1 3 1 2 1 6 
Valorile pe care le ia variabila aleatoare 2 X  3Y sunt: 2+(3), 2+0, 2+3,
2+(3), 2+0, 2+3, adică mulţimea –5, 2, 1, 1, 2, 5.
8
P(2 X  3Y  5)  P(2 X  2,3Y  3)  P(2 X  2)  P(3Y  3)  1 2 1 3  1 6
P  2 X  3Y  2   P  2 X  2,3Y  0   P  2 X  2   P  3Y  0  1 2 1 2  1 4

P  2 X  3Y  1  P  2 X  2,3Y  3  P  2 X  2   P  3Y  3 1 2 1 3  1 6

P  2 X  3Y  1  P  2 X  2,3Y  3  P  2 X  2   P  3Y  3  1 2 1 6  1 12

P  2 X  3Y  2   P  2 X  2,3Y  0   P  2 X  2   P  3Y  0  1 2 1 2  1 4

P  2 X  3Y  5   P  2 X  2,3Y  3  P  2 X  2   P  3Y  3  1 2 1 6  1 12
Deci, variabila aleatoare 2 X  3Y are repartiţia
 5 2 1 1 2 5 
2 X  3Y :   .
1 6 1 4 1 6 1 12 1 4 1 12 
Valorile pe care le ia variabila X  Y sunt: 1(1), 10, 11, 1(1), 10, 11,
adică –1, 0, 1.
P  X  Y  1  P  X  1, Y  1  X  1, Y  1 
9
  P  X  1, Y  1  P  X  1, Y  1  1 2 1 3  1 2 1 6  1 4,

P  X  Y  0   P  X  -1, Y  0U  X  1, Y  0 

 P  X  1, Y  0   P  X  1, Y  0   1 2 1 2  1 2  2  1 2,

P  X  Y   P  X  1, Y  1  P  X  1  P Y  1  1 2 1 6  1 2 1 3  1 4.

 1 0 1 
Variabila aleatoare X  Y are repartiţia X Y :   .
1 4 1 2 1 4 
cx, x  1,3
3. Să se determine constanta c astfel încât funcţia f  x   
0, x  1,3
să fie densitate de repartiţie şi apoi să se scrie F  x  .
Ne aflăm în cazul unei variabile aleatoare de tip continuu. Deoarece
 3
f  x   0  c  0 şi cum  f  x  dx  1   f  x  dx  1 
 1

10
 2 3
9 1
3
x 8 1
 cxdx  c
1
2
 c    c 1 c  
2 2 2 4
1

x
 , x  1,3
f  x   4
0, x  1,3

Funcţia de repartiţie are expresia:

2 x
1  x2 1  x2 1
x x
t 1 t
F ( x)   f (t )dt   dt         
 1
4 4 2 1
4 2 2 8 8
0, x  1,
 2
x 1
F ( x)    , 1  x  3,
8 8
1, x  3.

11