Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Endo Fara RS
Endo Fara RS
A. 2 ori
B. 3 ori
C. 4 ori
D. 5 ori
E. 6 ori
177. (CM) Camera pulpară prezintă pereții:
A. Vestibular
B. Oral
C. Mezial
D. Distal
E. Gingival
178 (CM) Camera pulpară este:
A. un tavan;
B. patru pereți;
C. podeaua camerei pulpare (planșeul);
D. canale radiculare;
E. fanta periodontală în zona apicală.
180. (СS) În tavanul camerei pulpare se amplasează:
A. 0,2-0,5 mm
B. 0,5-1,5 mm
C. 0,8-1,2 mm
D. 0,15-0,25 mm
E. 0,5-0,8 mm
186. (СS) Distanța medie statistică dintre constricția apicală și foramenul apical este de:
A. 0,2-0,5 mm
B. 0,5-1,5 mm
C. 0,8-1,2 mm
D. 0,15-0,25 mm
E. 0,5-0,8 mm
187. (CM) Distanța medie statistică dintre constricția apicală și apexul radiologic este de:
A. 0,2-0,5 mm
B. 0,8-1,2 mm
C. 0,5-1,5 mm
D. 0,15-0,25 mm
E. până la 3 mm
188. (CM) Canalele laterale fața de canalul radicular pot fi situate :
A. în 1/3 apicală al canalului
B. în 1/3 coronară al canalului
C. în 1/3 mezială al canalului
D. la orice nivel al canalului
E. în zona apexului
189. (CM) Canalele laterale pe traiectul canalului principal pot avea direcție:
A. perpendiculară
B. oblică
C. transversală
D. radială
E. paralelă
190. (CM) Canalele radiculare laterale nu se vizualizează radiologic:
A. 18 mm – 28 mm
B. 17 mm – 27 mm
C. 20 mm – 32 mm
D. 17,5 mm – 24 mm
E. 17 mm – 25 mm
195. (СS) Weine consideră variațiile lungimii totale a incisivului lateral superior între:
A. 18 mm - 28 mm
B. 17 mm -27 mm
C. 20 mm – 32 mm
D. 17,5 mm – 24 mm
E. 17 mm – 25 mm
196. (CM) Camera pulpară a caninului superior:
A. 18 mm – 28 mm
B. 17 mm – 27 mm
C. 20 mm – 32 mm
D. 17,5 mm – 24 mm
E. 17 mm – 25 mm
198. (CM) Camera pulpară a primului premolar maxilar superior:
A. 18 mm – 28 mm
B. 17 mm – 27 mm
C. 20 mm – 32 mm
D. 17,5 mm – 24 mm
E. 17 mm – 25 mm
200. (CM) Camera pulpară la al doilea premolar maxilar superior are:
A. 18 mm – 28 mm
B. 17 mm – 27 mm
C. 20 mm – 32 mm
D. 17,5 mm – 24 mm
E. 17 mm – 25 mm
202.(CM) Primul molar maxilar are următoarele canale:
A. mezio-vestibular
B. disto-vestibular
C. mezio-palatinal
D. disto-palatinal
E. palatinal
(A,B,E)
A. mezio-vestibulară
B. disto-vestibulară
C. mezio-palatinală
D. disto-palatinală
E. palatinală
205.(CM) Camera pulpară al primului molar maxilar:
A. 17 mm – 24.5 mm
B. 18 mm - 28 mm
C. 17 mm - 27 mm
D. 20 mm – 32 mm
E. 17 mm – 24mm
207. (CM) Camera pulpară la al doilea molar maxilar:
A. 17 mm – 24.5 mm
B. 18 mm – 28 mm
C. 17 mm – 27 mm
D. 20 mm – 32 mm
E. 17 mm – 24mm
210.(CM) Camera pulpară la al treilea molar maxilar:
A. prezintă cea mai mare varietate morfologică
B. are o morfologie similară cu molarul unu sau cu molarul doi
C. poate avea însă rădăcinele unite sau o rădăcină unică
D. poate varia de la un canal pînă la 6-7 canale
E. vârsta erupției este la 17-22 de ani
211. (CM) Camera pulpară a incisivului central inferior:
A. 24 mm
B. 21 mm
C. 21,5 mm
D. 22 mm
E. 23 mm
213. (CM) Camera pulpară al incisivelor laterali inferiori:
A. 24 mm
B. 21 mm
C. 21,5 mm
D. 22 mm
E. 23 mm
215. (CM) Camera pulpară a caninilor inferiori în comparație cu caninul maxilar:
A. Este asemănătoare camerei caninului maxilar, dar are dimensiuni mai mari
B. Este asemănătoare camerei caninului maxilar, dar cu dimensiuni mai reduse
C. Dimensiunea mezio-distală a acestuia fiind mai mare decît al caninului maxilar
D. Este mai extinsă vestibulo-oral
E. dimensiunea mezio-distală a acestuia fiind mai mică
216.(CM) Caninul mandibular are:
A. un singur canal
B. 2 canale, vestibular și lingual, cu 2 foramene independente
C. 2 canale, vestibular și lingual, cu 1 foramen
D. 2 canale, mezial și distal, cu 2 foramene îndependente
E. întotdeauna numai 1 canal
217 . (CS) Weine consideră variațiile lungimii totale la caninului mandibular între:
A. 17 mm – 25 mm
B. 20 mm – 30,5 mm
C. 17 mm – 24 mm
D. 18 mm – 24,5 mm
E. 18 mm – 28 mm
218. (CM) Camera pulpară a primului premolar mandibular prezintă :
A. 2 coarne pulpare
B. 3 coarne pulpare
C. corn pulpar vestibular mai bine dezvoltat
D. corn pulpar lingual mai bine dezvoltat
E. corn pulpar distal mai bine dezvoltat
219. (CM) Primul premolar mandibular are:
A. 20 mm – 30,5 mm
B. 17 mm – 24 mm
C. 17 mm – 25 mm
D. 18 mm – 24,5 mm
E. 18 mm – 28 mm
221.(CM) Camera pulpară la al doilea premolar mandibular:
A. 20 mm – 30,5 mm
B. 17 mm – 24 mm
C. 17 mm – 25 mm
D. 18 mm – 24,5 mm
E. 18 mm – 28 mm
223. (CM) Molarul inferior are:
A. 20 mm – 30,5 mm
B. 17 mm – 24 mm
C. 17 mm – 25 mm
D. 18 mm – 24,5 mm
E. 18 mm – 28 mm
227. (CS) Camera pulpară la al doilea molar mandibular:
A. 20 mm – 30,5 mm
B. 17 mm – 24 mm
C. 17 mm – 25 mm
D. 18 mm – 24,5 mm
E. 18 mm - 28 mm
229.(CM) Camera pulpară la al treilea molar mandibular:
A. seroase parțial
B. seroase total
C. purulente parțial
D. purulente total
E. purulente ulceroase
231.(CM) Clasificarea anatomo-clinică a pulpitelor cronice închise:
A. purulente
B. seroase
C. popriu-zise
D. hiperplazice
E. ulceroase
232.(CM) Clasificarea anatomo-clinică a pulpitelor cronice deschise:
A. ulceroase
B. popriu-zise
C. hiperplazice
D. granulomatoase
E. hiperemice
233. (CM) Ce protejează complexul pulpo-dentar de invazia bacteriană?
A. stratul de gingie
B. stratul de smalț
C. stratul de dentină
D. stratul de cement
E. mucoasa bucală
234. (CM) Ce porți de intrare a bacteriilor există în organul pulpar:
A. smalțul intact
B. caria dentară
C. fracturile dentare
D. traumele dentare
E. hipoplazia smalțului
235. (CM) Prin infectarea spațiului endodontic, se înțelege contaminarea:
A. canalului principal
B. canalelor laterale
C. deltei apicale
D. dentinei
E. smalțului
236. (CM) Prin necroză pulpară se înțelege:
A. să nu irite țesuturile
B. să nu producă tulburări nervoase permanente
C. să nu aibă acțiune toxică sistemică
D. să nu aibă inducție rapidă
E. să aibă o durată de acțiune suficient de mare
243.(CM) Un anestezic local poate fi solubil:
A. în apă
B. în lipide
C. în proteine
D. în glucide
E. în soluție
244.(CM) Un anestezic local trebuie să aibă următoarele proprietăti:
A. de lichid
B. de pastă
C. de gel
D. de unguent
E. de cement
249.(CS)La anestezia prin infiltrația locala, anestezicul poate fi folosit sub formă de:
A. lichid
B. pastă
C. gel
D. unguent
E. cement
A. metoda biologică
B. amputația vitală
C. amputația devitală
D. extirpația vitală
E. extirpația devitală
254.(CM) Coafajul indirect cuprinde:
A. să nu colorezeă dintele
B. să fie insolubil
258. (CM) Terapia prin coafaj indirect este ghidată de o serie de factori, cum ar fi:
A. 7 – 10 zile
B. 10 – 14 zile
C. 14 – 21 zile
D. 21 – 25 zile
E. 25 – 30 zile
263. (CM) Coafajul direct cuprinde:
A. anestezie
B. izolarea dintelui
C. hemostaza plăgii pulpare cu ajutorul unor bulete sterile
D. spălarea cavității cu soluție izotonică de clorură de sodiu
E. aplicarea pastei de hidroxid de calciu
267.(CM) Coafajul direct în doi timpi presupune următorii timpi operatorii la prima ședință:
A. anestezie
B. izolarea dintelui
C. hemostaza plăgii pulpare cu ajutorul unor bulete sterile
D. spălarea cavității cu soluție izotonică de clorură de sodiu
E. aplicarea pastei de hidroxid de calciu
268.( CM) Coafajul direct în doi timpi presupune următorii timpi operatorii la a II-a ședință:
A. izolarea dintelui
B. îndepărtarea în totalitate a dentinei alterate
C. îndepărtarea pastei de antibiotice
D. aplicarea pastei de hidroxid de calciu pe orificiul de deschidere al camerei pulpare
E. obturația provizorie
269.(CS) Pasta curativă pe bază de hidroxid de calciu se aplică la:
A. 3 – 7 zile
B. 7 – 10 zile
C. 10 – 14 zile
D. 14 – 20 zile
E. 20 – 30 zile
270.(CS) Esența metodei amputației vitale constă în :
A. Pătrat
B. Cerc
C. Triunghi
D. Stea
E. Romb
277. (CS) În concordanță cu standardul ISO, culoarea albastru corespunde intrumentului cu
mărimea:
A. 008
B. 020
C. 040
D. 015
E. 030
278. (CS) Care dintre următorii iriganți folosiți în endodonție este un agent chelator:
A. Hipocloritul de sodiu
B. EDTA
C. Apa distilată
D. Clorhexidina
E. Alcoolul etilic
279. (CS) Care dintre iriganții folosiți în endodonție posedă un efect bactericid față de
Enterococcus faecalis:
A. Hipocloritul de sodiu
B. Apa distilată
C. Clorhexidina
D. Acidul citric
E. EDTA
280. (CS) Selectați filler-ul dintre următoarele materiale pentru obturarea canalelor radiculare:
A. Metapex
B. AH-26
C. Endomethasone
D. Gutaperca
E. Sealapex
281. (CS) Gutaperca din componența conurilor, se găsește în forma:
A. Alfa
B. Beta
C. Gama
D. Delta
E. Combinată
282. (CS) Cea mai exactă metodă de determinare a lungimii de lucru a canalului radicular este:
a. Metoda radiologică
b. Procedeul Dieck
c. Metoda tabelară
d. Metoda apodactilă
e. Metoda electronometrică
283. (CS) Care dintre următoarele instrumente endodontice se folosește la etapa de obturare a
canalului radicular:
a. H-file
b. Pulpoextractorul
c. Acul Lentullo
d. Acul Miller
e. Gates-Glidden
284. (CS) Eroarea ce constă în formarea lărgirii apicale sau a unui prag apical se numește:
a. Stripping
b. Zipping
c. Perforație laterală
d. Blocare
e. Fracturare
285. (CS) Preparatele comericale AH+, AH-26 (Dentsply) fac parte din grupul:
a. Rășini epoxide
b. Materiale pe bază de zinc-oxid-eugenol
c. Materiale pe bază de hidroxid de calciu
d. Cimenturi zinc-fosfate
e. Bachelite
286. (CS) Pentru instrumentarea orificiului de intrare a canalului radicular, se folosește:
a. K-file
b. H-file
c. Protaper X2
d. Gates-Glidden
e. Ac Lentullo
287. (CM) Pentru obturarea canalului radicular, se folosesc următoare instrumente:
a. Ac Lentullo
b. Ac Miller
c. Plugger
d. H-file
e. Spreader
288. (CM) Deosebim conuri pentru obturarea canalelor radiculare confecționate din:
a. Argint
b. Bachelite
c. Titan
d. Gutapercă
e. Oțel inoxidabil
289. (CM) Care dintre următoarele instrumente endodontice sunt rotative:
a. K-file
b. H-file
c. Pulpoextractor
d. Protaper X1
e. Proglider
290. (CM) În concordanță cu standardul ISO, culoarea galben corespunde mărimilor:
a. 015
b. 020
c. 055
d. 050
e. 100
291. (CM) După prelucrarea mecanică, canalul trebuie să corespundă următorilor parametri:
a. Metoda antropometrică
b. Metoda radiologică
c. Metoda electronometrică
d. Metoda tabelară
e. Procedeul Vaisbrem
294. (CM) Este posibil să întâlnim 4 canale radiculare în:
a. Premolarul 2 superior
b. Molarul 1 superior
c. Molarul 1 inferior
d. Molarul 2 superior
e. Molarul 3 inferior
a. Stripping
b. Zipping
c. Fileing
d. Rubbing
e. Reaming
297. (CM) Printre metodele de prelucrare corono-apicale a canalului radicular, se numără:
a. Crown-down
b. Step-back
c. Tehnica standardă
d. Step-down
e. Tehnica hibridă
298. (CM) Selectați soluțiile pentru irigare ce conțin clor:
a. Soluție de Parcan 3%
b. Soluție de iodinol 1%
c. Soluție de hipoclorit de sodiu 3-5%
d. Soluție de acid citric
e. Soluție de clorhexidină digluconat 0,2%
299. (CM) Pentru sporirea eficacității hipocloritului de sodiu, se recomandă:
a. Răcirea soluției
b. Încălzirea soluției
c. Activarea cu ajutorul file-urilor ultrasonice
d. Folosirea acestuia în combinație cu agenții surfactanți
e. Combinarea acestuia cu soluția de Clorhexidină
300. (CM) Concentrațiile hipocloritului de sodiu folosite în tratamentul endodontic sunt:
a. 0,5%
b. 3%
c. 8%
d. 5,25%
e. 1%
301. (CM) Pentru obturarea provizorie a canalelor radiculare, se folosesc:
a. Conuri de gutapercă
b. Materiale pe bază de rezorcină-formalină
c. Materiale pe bază de hidroxid de calciu
d. Paste pe bază de antibiotice și corticosteroide
e. Materiale pe bază de rășini epoxide
302. (CM) Preparatelor pe bază de rezorcină-formalină, le este caracteristic:
a. Toxicitate înaltă
b. Acțiune antiseptică puternică
c. Biocompatibilitate
d. Nu modifică culoarea țesuturilor dentare
e. Acțiune iritantă asupra țesuturilor periodontale
303. (CM) În componența conurilor de gutapercă intră:
308. (CM) Clasificarea instrumentelor endodontice după ISO presupune următoarele grupe:
a. File-uri manuale (K și H), reamere (K), pulpoextractoare, pluggere și spreadere;
b. H-file-uri și K-reamere mecanice;
c. Freze Gates-Glidden, Peeso;
d. Conuri de gutapercă, argint, hârtie;
e. Sonde dentare și oglinde stomatologice;
309. (CM) Cerințele față de materialele de obturație radiculară sunt:
a. Să fie ușor evacuate, în caz de necesitate;
b. Să irite țesuturile periapicale;
c. Să fie radiotransparente;
d. Să fie simple în preparare;
e. Să nu producă reacții alergice;
312. (CM) Caracteristicile negative ale endoermeticilor pe bază de rășini epoxide sunt:
a. Proprietăți bune de manipulare;
b. Timp îndelungat de priză;
c. Sunt inerte față de țesuturile periodonțiului;
d. Prețul relativ înalt;
e. Tasarea de polimerizare (aprox. 2% din volum);
313. (CM) Materiale pentru obturarea canalelor radiculare pe bază de rășini epoxide sunt:
a. AH-26;
b. AH+
c. Endodent;
d. Foredent;
e. Canason;
314. (CM) Materiale pentru obturarea canalelor radiculare pe bază de hidroxid de calciu sunt:
a. Biocalex;
b. Endocal;
c. Apexid,
d. AH+
e. Foredent;
315. (CM) În funcție de materialele din care sunt confecționate, deosebim instrumente
endodontice din:
a. Aliaje de oțel antiacid;
b. Aliaje de oțel carbon;
c. Aliaje de titan;
d. Aliaje de nickel-titan;
e. Aliaje de platină;
316. (CM) Instrumentele endodontice pot fi clasificate în funcție de conicitate, astfel deosebim
conicitate de:
a. 2%
b. 4%
c. 5%
d. 6%
e. 8%
319. (CM) Remediile medicamentoase utilizate pentru prelucrarea canalelor radiculare sunt:
a. Hipoclorit de sodiu;
b. Peroxid de hidrogen;
c. Life;
d. IRM;
e. Conuri de gutapercă;
320. (CM) Caracteristicile pozitive ale endoermeticilor pe bază de rășini epoxide sunt:
a. Proprietăți bune de manipulare;
b. Timp îndelungat de priză;
c. Sunt inerte față de țesuturile periodonțiului;
d. Prețul relativ înalt;
e. Tasarea de polimerizare (aprox. 2% din volum);
321. (CS) Materiale pentru obturarea canalelor radiculare pe bază de rășini epoxide sunt
a. Biocalex;
b. Endocal;
c. Apexid,
d. AH+
e. Foredent;
322. (CS). Materiale pentru obturarea canalelor radiculare pe bază de rășină de rezorcină-
formalină sunt:
a. AH-26;
b. AH+
c. Endodent;
d. Foredent;
e. Canason;
325. (CS) Remediile medicamentoase utilizate pentru prelucrarea canalelor radiculare sunt:
a. Hipoclorit de sodiu;
b. AH+
c. Life;
d. IRM;
e. Conuri de gutapercă;
326. (CS) Metoda electrometrică folosită pentru determinarea lungimii de lucru a canalului
radicular presupune utilizarea următoarelor:
a. Apex-locator;
b. Scanner;
c. Imprimantă;
d. Endo-activator;
e. Oglindă stomatologică;
328. (CS) Metoda anatomică folosită pentru determinarea lungimii de lucru a canalului
radicular se bazează pe faptul că raportul dintre lungimea coroanei și lungimea rădăcinii
este de:
a. 3:4;
b. 1:3;
c. 1:2;
d. 2:3;
e. 2:5
329. (CS) Remediile medicamentoase utilizate pentru prelucrarea canalelor radiculare sunt:
a. Conuri de argint;
b. Canason;
c. Endodent;
d. Hipoclorit de sodiu;
e. Termasil
331. (CS) Remediile medicamentoase utilizate pentru prelucrarea canalelor radiculare sunt:
a. Life;
b. Geluri EDTA;
c. IRM;
d. Endometazon;
e. Cloramină;
332. CM. Conicitatea instrumentelor endodontice poate fi de:
A. 2%
B. 3%
C. 4%
D. 6%
E. 8%
333. CM. Instumentele pentru examinare și diagnostic sunt:
A. Acul Miller
B. K-file-ul
C. Verificatorul
D. H-file-ul
E. K-reamer-ul
334. CS. Vertucci a divizat morfotipurile canalare in:
A. 4 clase
B. 7 clase
C. 5 clase
D. 8 clase
E. 6 clase
335. CS. După A. Petricas și A. Ovsesean, există tipuri de constricție fiziologică în
număr de:
A. 6
B. 4
C. 5
D. 3
E. 7
336. CS. Weine a clasificat morfotipurile canalare în:
A. 4 tipuri
B. 5 tipuri
C. 6 tipuri
D. 3 tipuri
E. 8 tipuri
337. CS. Morfotipurile canalare după Ingle sunt in numar de:
A. 5
B. 6
C. 4
D. 8
E. 3
344. CM.Mijloacele chimice de lărgire a canalelor radiculare sunt sub formă de:
A. Geluri
B. Paste
C. Soluții
D. Granule
E. Emulsie
354. CM. Remediile pentru lărgirea chimică a canalelor pe bază de EDTA sunt:
A. Largal ultra
B. Glyde
C. Canal+
D. Dycal
E. File-eze
355. CS. Acul endodontic tip H este utilizat la:
A. Negocierea canalului radicular
B. Determinarea lungimii de lucru
C. Îndepărtarea pulpei din canalul radicular
D. Preparația mecanică a canalului radicular
E. Obturarea canalului radicular
357. CS. Metoda cea mai precisă de determinare a lungimii de lucru la ora actuală se
consideră a fi:
A. Metoda tactilă
B. Metoda radiologică
C. Metoda electrometrică
D. Metoda clinico-radiologică
E. Metoda ,,conului de hîrtie,,
358. CM. Metodele conservative de tratament a pulpitei sunt:
A. Amputația vitală
B. Amputația devitală
C. Metoda biologică
D. Extirpația vitală
E. Extirpația devitală
374. (CM) Factorii care influențează înlăturarea conurilor de gutapercă din canalul radicular:
A. Diametrul orificiului apical
B. Densitatea obturației canalului radicular
C. Vârsta pacientului
D. Curbura canalului radicular
E. Lungimea canalului radicular
385.(CM) Dintele compromis din punct de vedere structural este predispus la:
A. Regenerare
B. Fractură radiculară
C. Coafaj indirect
D. Carie recurentă
E. Invazia spațiului biologic prin provocarea leziunilor parodontale.