Cadrul ERR în realizarea lecțiilor

(Evocare-Realizarea sensului-Reflecția)

Organizarea şi desfăşurarea scenariului didactic în trei trepte a fost introdus de T. Estes, în

anul 1986 şi promovat ulterior de alţi pedagogi.
Evocarea cuprinde mai multe momente : reactualizarea cunoştinţelor sau achiziţiilor
anterioare, orientarea capacităţilor intelectuale către noile achiziţii. Etapa are rol diagnostic
pentru profesor întrucât acum este identificat nivelul de pregătire al elevilor.
În etapa de evocare are loc exteriorizarea din partea elevilor a informaţiilor pe care le deţin în
legătură cu tema. Sunt create de către profesor situaţii în care elevul gândeşte la noţiuni
anterior dobândite şi începe conturarea unui nou subiect de care se apropie din ce în ce mai
mult. Cu alte cuvinte, prin evocare, profesorul realizează conexiunea între vechi şi nou, între
ceea ce s-a învăţat şi ceea ce urmează a fi învăţat.
Pentru ca această conexiune să faciliteze însuşirea cunoştinţelor noi trebuie să se realizeze
prin implicarea activă a elevilor. Aceştia trebuie să participe comunicând, relaționând,
acţionând.
Tot în etapa de evocare se creează motivaţia pentru perceperea noului conţinut. Cu cât este
mai puternică motivaţia intrinsecă a elevului, cu atât el se va implica mai mult şi va fi mai
eficient.
Activităţi specifice elevului: conştientizează nivelul cunoştinţelor (ceea ce ştie şi ceea ce nu ştie
şi află de la alţi colegi), împărtăşeşte celorlalţi din propria experienţă.
Activităţi specifice profesorului: vine în contact cu potenţialul elevului, îşi reconturează,
readaptează demersul următor prin acoperirea unor lacune ale elevilor, creează condiţii optime
desfăşurării.
Realizarea sensului este etapa de predare şi învăţare propriu-zisă prin îndeplinirea anumitor
sarcini, prin dirijarea minţilor elevilor spre descoperirea noilor cunoştinţe, spre analizarea,
sintetizarea, compararea lor din mai multe unghiuri. Se explorează conţinutul sub diverse
forme, se operează cu noi termeni, se integrează noile cunoştinţe în sistemul vechilor achiziţii.
Pentru ca scopul să fie atins, este necesar ca profesorul să proiecteze şi să realizeze cu multă
pricepere acest demers, maximizând rolul elevului. Utilizarea metodelor şi tehnicilor bazate pe
eforturile de cunoaştere venite din partea elevilor, permit activizarea acestora, implicarea lor în
cunoaştere.
Acţiuni specifice elevului: lecturează, ascultă, traduce, interpretează, reproduce, compară,
sintetizează, analizează, procesează informaţia, o decodează şi o traduce într-un limbaj
propriu.
Activităţi specifice profesorului: sprijină elevul, clarifică, asigură un climat propice studiului,
moderează activitatea, intervine atunci când este necesar, menţine atenţia şi interesul elevilor.
Reflecţia este etapa de conexiune între vechi şi nou, de formare a competenţelor. Acum elevii
îşi consolidează noul conţinut pentru a-l putea introduce și a-l stoca în sistemul lor cognitiv.
Restructurarea sistemului de cunoştinţe prin adăugarea altora noi înseamnă, de fapt, un nou
mod de a înţelege, de a gândi, de a acţiona. În această etapă, rolul profesorului este de a
construi contextul în care elevii să aibă posibilitatea exersării noilor cunoştinţe într-o manieră
personală, în limbaj propriu. Tot în această etapă se realizează şi extinderea, adică simularea
unui context de operare cu noile cunoştinţe.
Activităţi specifice elevului: îşi redimensionează sistemul cognitiv, comportamental, îşi
formează noi atitudini, abilităţi.
Activităţi specifice profesorului: intervine cu clarificări, modelează comportamente.
Realizarea transferului, extinderea înseamnă trecerea de la teorie la practică, de la ce
ştie elevul la ceea ce ştie să facă folosind ceea ce ştie sau ceea ce a învățat. Prin
aplicarea, exersarea noilor competenţe, elevul îşi construieşte adevărate modele de
comportament, aplicabile în realitate.
Activităţi specifice elevului: acţionează, aplică în practică, exersează noile competenţe.
Activităţi specifice profesorului: simulează acţiuni reale, accentuează rolul noilor
achiziţii în practica de zi cu zi.
Avantajele organizării lecţiei în cadrul ERR: elevul îşi formează propriul stil de învăţare,
elevul învaţă făcând, rezultatul învăţării este axat pe competenţe, nu pe cunoştinţe.
Cadrul ERR de organizare a lecțiilor promovează o mai mare flexibilitate în organizarea
lecției și, pe un fond destins, de cooperare, de activizare și interrelaționare, învățarea
devine mult mai captivantă iar motivația pentru învățare crește.
Prof. Bondrescu Ștefania

1 Evocarea- este prima etapă în procesul de formare a competențelor. În timpul evocării se realizează
mai multe activităţi cognitive importante. În primul rînd este creat un context, în care elevul îşi aminteşte
ce ştie despre un anumit subiect, începe să se gîndească la subiectul pe care în curînd îl va examina în
detalii. Este important faptul că, prin această activitate iniţială, elevul stabileşte un punct de plecare bazat
pe cunoştinţele, experiența proprie de învățare, la care se pot adăuga altele noi.
2 Realizarea sensului- este a doua etapă a cadrului
pentru gîndire, învăţare și formare de competențe .
La această fază cel care învaţă vine în contact cu noile informaţii sau idei. Un asemenea
contact poate lua forma lecturii unui text, a vizionarii unui film, a ascultării unui
discurs sau a efectuării unui experiment. Aceasta este etapa în care profesorul are
influenţă minimă asupra elevului, menţinîndu-se implicarea lui activă în procesul de
învăţare. Sarcina esenţială a realizării sensului este, în primul rînd, de a menţine
implicarea şi interesul, stabilite în faza de evocar

Reflecţia - fiind și etapa ulterioară în procesul de formare a competențelor. La această

etapa elevii îşi consolidează cunoştinţele noi şi îşi restructurează activ schema
cognitivă iniţială, pentru a include în ea noi concepte. Pornind de la ideea că învăţarea
înseamnă schimbare care se manifestă sub forma unui alt mod de a înţelege, de a se
comporta, a gîndi, aceasta este etapa în care elevii însuşesc cu adevărat cunoștințe și
abilități noi. Această schimbare are loc doar atunci cînd cei care învaţă se implică activ
în restructurarea tiparelor vechi, pentru a include în ele noul. Reflecția, ca etapă
importantă în procesul de formare a competențelor, urmăreşte cîteva lucruri esenţiale:
DETERMINAŢI SPECIFICUL FIECĂREI ETAPE GR. 1

Etapa Ce face profesorul

Evocare

Realizarea sensului

Reflecție

Extindere
DETERMINAŢI SPECIFICUL FIECĂREI ETAPE GR2

Etapa Ce face elevul

Evocare

Realizarea sensului

Reflecție

Extindere
DETERMINAŢI SPECIFICUL FIECĂREI ETAPE GR .3

Etapa Ce importanță are etapa

în
procesul de formare a
competenței

Evocare

Realizarea sensului

Reflecție

Extindere