L 81/18 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 21.3.

2012

II
(Acte fără caracter legislativ)

REGULAMENTE

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 244/2012 AL COMISIEI

din 16 ianuarie 2012
de completare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind
performanța energetică a clădirilor prin stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al
nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță
energetică a clădirilor și a elementelor acestora
(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ, (3) Directiva 2010/31/UE promovează reducerea consumului

de energie în mediul construit, subliniind, de asemenea,
faptul că sectorul construcțiilor este una dintre princi­
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, palele surse de emisii de dioxid de carbon.

având în vedere Directiva 2010/31/UE a Parlamentului

European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța
energetică a clădirilor (1), în special articolul 5 alineatul (1),
întrucât:
(1) Directiva 2010/31/UE solicită Comisiei să stabilească prin
intermediul unui act delegat un cadru metodologic
comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul
de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de
performanță energetică a clădirilor și a elementelor
acestora.
(2) Este responsabilitatea statelor membre să stabilească
cerințele minime de performanță energetică pentru
clădiri și elementele acestora. Cerințele trebuie să fie
stabilite în vederea atingerii unor niveluri optime din
punctul de vedere al costurilor. Este la latitudinea
statelor membre să decidă dacă referința utilizată la
nivel național ca și rezultat final al calculelor nivelurilor
optime din punctul de vedere al costurilor este cea
calculată din perspectivă macroeconomică (luând în
considerare costurile și beneficiile investițiilor pentru
eficiență energetică pentru societate în ansamblul ei)
sau cea calculată din punct de vedere strict financiar
(luând în calcul numai investiția ca atare). Cerințele
minime de performanță energetică la nivel național nu
trebuie să fie mai mici cu mai mult de 15 % decât
rezultatul calculelor nivelurilor optime din punctul de
vedere al costurilor, considerat ca fiind referința la nivel
național. Nivelul optim din punctul de vedere al
costurilor trebuie să se situeze în intervalul nivelurilor
de performanță pentru care analiza cost-beneficiu a
ciclului de viață este pozitivă.
(1) JO L 153, 18.6.2010, p. 13.
(4) Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui
cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare
ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (2)
prevede instituirea unor cerințe minime de performanță
energetică pentru astfel de produse. La stabilirea
cerințelor naționale pentru sistemele tehnice ale clădirilor,
statele membre trebuie să țină seama de măsurile de
punere în aplicare stabilite în temeiul directivei respective.
Performanțele produselor pentru construcții care urmează
a fi utilizate pentru calcule în conformitate cu prezentul
regulament trebuie să fie determinate în conformitate cu
dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parla­
mentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de
stabilire a unor condiții armonizate pentru comercia­
lizarea produselor pentru construcții și de abrogare a
Directivei 89/106/CEE a Consiliului (3).
(5) Obiectivul nivelurilor eficiente sau optime, din punctul de
vedere al costurilor, ale performanței energetice poate, în
anumite circumstanțe, să justifice stabilirea de către
statele membre a unor cerințe privind nivelul eficient
sau optim din punctul de vedere al costurilor pentru
elementele clădirii care, în practică, ar ridica obstacole
în privința unor soluții de proiectare a clădirilor sau
opțiuni tehnice, dar ar stimula utilizarea unor produse
cu impact energetic cu performanțe energetice mai bune.
(6) Etapele care alcătuiesc cadrul metodologic comparativ au
fost stabilite în anexa III la Directiva 2010/31/UE și
includ stabilirea unor clădiri de referință, definiția
măsurilor de eficiență energetică care urmează să
(2) JO L 285, 31.10.2009, p. 10.
(3) JO L 88, 4.4.2011, p. 5.
21.3.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
fie aplicate clădirilor de referință, evaluarea necesarului de
energie primară pentru aceste măsuri și calculul costurilor
măsurilor respective (și anume valoarea actualizată netă).
(7) Cadrul comun de calcul al performanței energetice stabilit
în anexa I la Directiva 2010/31/UE se aplică, de
asemenea, cadrului metodologic de calcul al nivelurilor
optime din punctul de vedere al costurilor în toate
etapele acestuia, în special în etapa de calcul al perfor­
manței energetice a clădirilor și a elementelor acestora.
(8) În scopul adaptării cadrului metodologic comparativ la
circumstanțele naționale, statele membre trebuie să
determine ciclul de viață economică estimat al clădirilor
și/sau al elementelor acestora, costul corespunzător
pentru vectorii energetici, produse, sisteme, întreținere,
costurile operaționale și costurile forței de muncă,
factorii de conversie în energie primară, precum și
evoluția estimată a prețului la energie pentru combus­
tibilii utilizați în contextul lor național pentru producerea
energiei utilizate în imobile, ținând seama de informațiile
furnizate de Comisie. De asemenea, statele membre
trebuie să stabilească ratele de actualizare care vor fi
utilizate la calculul din perspectivă macroeconomică și
la cel din perspectivă financiară, după efectuarea
analizei de sensibilitate cu cel puțin două rate ale
dobânzii pentru fiecare calcul.
(9) Pentru a asigura o abordare comună în aplicarea cadrului
metodologic comparativ de către statele membre, este
necesară stabilirea de către Comisie a condițiilor cadru
cheie necesare pentru calcularea valorii actualizate nete,
cum ar fi anul de începere a calculului, categoriile de
costuri care trebuie luate în considerare și perioada de
calcul care urmează să fie utilizată.
(10) Stabilirea unei perioade de calcul comune nu intră în
conflict cu dreptul statelor membre de a stabili ciclul
de viață economică estimat al clădirilor și/sau al
elementelor acestora, întrucât aceasta poate fi atât mai
lungă, cât și mai scurtă decât perioada de calcul stabilită.
Ciclul de viață economică estimat al unei clădiri sau al
unui element al acesteia are doar o influență limitată
asupra perioadei de calcul, deoarece aceasta din urmă
este determinată mai degrabă de ciclul de renovare a
unei clădiri, reprezentând perioada de timp după care o
clădire este supusă unei renovări majore.
(11) Calculele costurilor și proiecțiile cu multe ipoteze și
incertitudini, inclusiv, de exemplu, evoluția prețurilor la
energie de-a lungul timpului, sunt, în general, însoțite de
o analiză de sensibilitate pentru a evalua soliditatea para­
metrilor de intrare cheie. În scopul calculării nivelurilor
optime din punctul de vedere al costurilor, analiza de
sensibilitate trebuie să abordeze cel puțin evoluția
prețurilor energiei, precum și rata de actualizare, ideal
fiind ca analiza de sensibilitate să cuprindă de
asemenea evoluțiile viitoare ale prețurilor pentru
tehnologii ca date de intrare pentru revizuirea calculelor.
(12) Cadrul metodologic comparativ trebuie să permită
statelor membre să compare rezultatele calculelor nive­
lurilor optime din punctul de vedere al costurilor cu
L 81/19
cerințele minime de performanță energetică în vigoare
și să utilizeze rezultatul comparației pentru a se asigura
că cerințele minime de performanță energetică sunt
stabilite în vederea realizării nivelurilor optime din
punctul de vedere al costurilor. Statele membre trebuie
să ia în considerare, de asemenea, stabilirea unor cerințe
minime de performanță energetică la nivelurile optime
din punctul de vedere al costurilor pentru categoriile de
clădiri pentru care nu există încă cerințe minime de
performanță energetică.
(13) Metodologia costului optim este neutră din punct de
vedere tehnologic și nu favorizează o soluție tehnologică
în defavoarea alteia. Acesta asigură o concurență a măsu­
rilor/pachetelor/variantelor pe durata de viață estimată a
unei clădiri sau a unui element al acesteia.
(14) Rezultatele calculelor, precum și datele de intrare și
ipotezele utilizate trebuie raportate Comisiei astfel cum
este prevăzut la articolul 5 alineatul (2) din Directiva
2010/31/UE. Rapoartele trebuie să permită Comisiei să
evalueze și să raporteze cu privire la progresele realizate
de statele membre în vederea atingerii nivelurilor optime,
din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime
de performanță energetică.
(15) Pentru a limita sarcina administrativă a statelor membre,
trebuie ca acestea să aibă posibilitatea de a reduce
numărul de calcule prin stabilirea unor clădiri de
referință care sunt reprezentative pentru mai multe
categorii de clădiri, fără a se aduce atingere obligației
statelor membre în temeiul Directivei 2010/31/UE de a
stabili cerințele minime de performanță energetică pentru
anumite categorii de clădiri,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
În conformitate cu articolul 5 din Directiva 2010/31/UE și cu
anexele I și III la aceasta, prezentul regulament stabilește un
cadru metodologic comparativ care trebuie utilizat de către
statele membre pentru calcularea nivelurilor optime, din
punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de
performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora.
Cadrul metodologic precizează normele pentru compararea
măsurilor de eficiență energetică, a măsurilor care încorporează
surse de energie regenerabile și a pachetelor și variantelor de
astfel de măsuri, pe baza performanțelor energetice primare și a
costurilor atribuite punerii lor în aplicare. El stabilește, de
asemenea, modul de aplicare a acestor norme pentru clădirile
de referință selectate cu scopul de a identifica nivelurile optime,
din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de
performanță energetică.
Articolul 2
Definiții
Pe lângă definițiile de la articolul 2 din Directiva 2010/31/UE,
se aplică următoarele definiții, cu mențiunea că, pentru calculul
la nivel macroeconomic, trebuie excluse taxele aplicabile:
L 81/20 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
1. cost global înseamnă suma valorii actuale a costurilor
investiției inițiale, suma costurilor de funcționare și
costurile de înlocuire (raportat la anul de începere),
precum și costurile de eliminare, dacă este cazul. Pentru
calculul la nivel macroeconomic, se introduce o categorie
nouă de costuri, și anume costul emisiilor de gaze cu efect de
seră;
2. costurile investiției inițiale înseamnă toate costurile suportate
până la punctul în care clădirea sau elementul acesteia este
predat clientului, gata de utilizare. Acestea includ proiec­
tarea, achiziția de elemente de construcție, conectarea la
furnizori, instalarea și procesele de dare în exploatare;
3. costurile energiei înseamnă costurile anuale și tarifele fixe și
de vârf de sarcină pentru energie, inclusiv taxele naționale;
4. costurile operaționale înseamnă toate costurile legate de
funcționarea clădirii, inclusiv costurile anuale de asigurare,
taxele pentru utilități și alte taxe și impozite în vigoare;
5. costurile de întreținere înseamnă costurile anuale pentru
măsurile de conservare și restaurare la calitatea dorită a
unei clădiri sau a unui element al acesteia. Acestea includ
costurile anuale pentru inspecție, curățenie, ajustări,
reparații și consumabile;
6. costurile de funcționare înseamnă costurile anuale de
întreținere, costurile operaționale și costurile energiei;
7. costurile de eliminare înseamnă costurile de demolare la
sfârșitul duratei de viață a unei clădiri sau a unui element
al acesteia și includ demolarea, îndepărtarea elementelor
clădirii care nu au ajuns încă la sfârșitul duratei lor de
viață, transportul și reciclarea;
8. costul anual înseamnă suma cheltuielilor de funcționare și a
costurilor periodice sau a costurilor de înlocuire plătite într-
un anumit an;
9. costul de înlocuire înseamnă o investiție substitut pentru un
element al clădirii, în conformitate cu ciclul de viață
economică estimat în cursul perioadei de calcul;
10. costul emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă valoarea
monetară a prejudiciilor aduse mediului din cauza
emisiilor de CO2 legate de consumul de energie în clădiri;
11. clădire de referință înseamnă o clădire de referință ipotetică
sau reală care reprezintă geometria clădirii și sistemele
tipice, performanța energetică tipică atât pentru anvelopa
clădirii, cât și pentru sistemele acesteia, funcționalitatea
tipică și structura tipică a costurilor dintr-un stat membru
și care este reprezentativă pentru condițiile climatice și
localizarea geografică;
12. rata de actualizare înseamnă o valoare fixă pentru
compararea valorii banilor în momente diferite și
exprimată în termeni reali;
13. factorul de actualizare înseamnă un coeficient de multiplicare
utilizat pentru a converti un flux de numerar care apare la
un moment dat în timp la valoarea sa echivalentă la
punctul de plecare. Acesta este derivat din rata de actua­
lizare;
14. anul de începere înseamnă anul pe care se bazează orice
calcul și de la care se stabilește perioada de calcul;
21.3.2012
15. perioadă de calcul înseamnă perioada de timp luată în
considerare pentru calcul, exprimată, de obicei, în ani;
16. valoarea reziduală a unei clădiri reprezintă suma valorilor
reziduale ale clădirii și ale elementelor acesteia la sfârșitul
perioadei de calcul;
17. evoluția prețurilor reprezintă evoluția în timp a prețurilor la
energie, produse, sisteme de construcție, servicii, forță de
muncă, întreținere și alte costuri și poate fi diferită de rata
inflației;
18. măsură de eficiență energetică înseamnă o modificare aplicată
unei clădiri care conduce la o reducere a necesarului de
energie primară al clădirii;
19. pachet înseamnă un set de măsuri de eficiență energetică
și/sau de măsuri bazate pe surse regenerabile de energie
aplicate unei clădiri de referință;
20. variantă înseamnă rezultatul global și descrierea unui set
complet de măsuri/pachete aplicate unei clădiri, putând fi
compusă dintr-o combinație de măsuri privind anvelopa
clădirii, tehnici pasive, măsuri privind sistemele clădirii
și/sau măsuri bazate pe surse regenerabile de energie;
21. subcategorii de clădiri înseamnă categorii de tipuri de clădiri
care sunt defalcate în funcție de dimensiune, vechime,
materiale de construcție, model de utilizare, zonă
climatică sau alte criterii decât cele stabilite în anexa I
punctul 5 din Directiva 2010/31/UE. Pentru astfel de
subcategorii sunt, în general, stabilite clădirile de referință;
22. energia livrată înseamnă energia, exprimată per vector ener­
getic, furnizată sistemului tehnic al clădirii la limita de
sistem, pentru a satisface utilizările luate în considerare
(încălzire, răcire, ventilație, apă caldă menajeră, iluminat,
electrocasnice etc.) sau pentru producerea de electricitate;
23. energie necesară pentru încălzire și răcire înseamnă căldura care
urmează să fie livrată sau extrasă dintr-un spațiu
condiționat pentru a menține condițiile de temperatură
dorite pentru o anumită perioadă de timp;
24. energie exportată înseamnă energia, exprimată per vector
energetic, furnizată de sistemul tehnic al clădirii la limita
de sistem și utilizată în afara limitelor sistemului;
25. spațiu condiționat înseamnă spațiul în care anumiți parametri
ambientali, cum ar fi temperatura, umiditatea etc., sunt
reglați prin mijloace tehnice, cum ar fi încălzirea și
răcirea etc.;
26. energie din surse regenerabile înseamnă energie din surse rege­
nerabile nefosile, și anume energia eoliană, solară, aero­
termală, geotermală, hidrotermală și oceanică, hidroenergie,
biomasă, gaz de fermentare a deșeurilor, gaz de la stații de
epurare a apelor uzate și biogaze.
21.3.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Articolul 3
Cadrul metodologic comparativ
(1) La calcularea nivelurilor optime, din punctul de vedere al
costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică
pentru clădiri și elementele acestora, statele membre utilizează
cadrul metodologic comparativ stabilit în anexa I la prezentul
regulament. Cadrul respectiv prevede calcularea nivelurilor
optime din punctul de vedere al costurilor atât din perspectivă
macroeconomică, cât și din perspectivă financiară, dar lasă la
latitudinea statelor membre să decidă care dintre aceste calcule
va deveni referința la nivel național pe baza căreia vor fi
evaluate cerințele minime de performanță energetică.
(2) Pentru realizarea calculelor, statele membre:
(a) iau ca an de începere pentru calcul anul în care este efectuat
calculul;
(b) utilizează perioada de calcul din anexa I la prezentul regu­
lament;
(c) utilizează categoriile de cost din anexa I la prezentul regu­
lament;
(d) utilizează ca limită inferioară minimă pentru costurile legate
de emisiile de carbon prețurile ETS ale carbonului specificate
în anexa II.
(3) Statele membre vin în completarea cadrului metodologic
comparativ stabilind, în vederea calculelor:
(a) ciclul de viață economic estimat al clădirii și/sau al
elementului clădirii;
(b) rata de actualizare;
(c) costurile pentru vectorii energetici, produse, sisteme, costuri
de întreținere, costurile operaționale și costurile forței de
muncă;
(d) factorii de energie primară;
(e) evoluția prețurilor la energie estimată pentru toți vectorii
energetici, luând în considerare informațiile din anexa II la
prezentul regulament.
(4) Statele membre se străduiesc să calculeze și să adopte
nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale
cerințelor minime de performanță energetică cu privire la cate­
goriile de clădiri pentru care nu există până în prezent cerințe
minime specifice de performanță energetică.
(5) Statele membre realizează o analiză pentru a determina
gradul de sensibilitate al rezultatelor calculului la modificările
parametrilor aplicați, acoperind cel puțin impactul diferitelor
evoluții ale prețurilor la energie și al ratelor de actualizare
pentru calculul din perspectivă macroeconomică și pentru cel
din perspectivă financiară, precum și, în mod ideal, al altor
parametri care sunt de așteptat să aibă un impact semnificativ
asupra rezultatelor calculelor, precum evoluția prețurilor la alte
produse decât energia.
Articolul 4
Compararea nivelurilor optime, din punctul de vedere al
costurilor, calculate cu cerințele minime de performanță
energetică în vigoare
(1) După calcularea nivelurilor cerințelor optime din punctul
de vedere al costurilor, atât din perspectivă macroeconomică,
L 81/21
cât și din perspectivă financiară, statele membre decid care
dintre aceste calcule vor deveni referința la nivel național și
raportează această decizie Comisiei, în cadrul raportării
prevăzute la articolul 6.
Statele membre compară rezultatele calculului ales să fie utilizat
ca referință la nivel național, prevăzut la articolul 3, cu cerințele
de performanță energetică în vigoare pentru categoria de clădiri
corespunzătoare.
Statele membre utilizează rezultatul comparației pentru a se
asigura că sunt stabilite cerințe minime de performanță ener­
getică în vederea realizării nivelurilor optime din punctul de
vedere al costurilor, în conformitate cu articolul 4 alineatul
(1) din Directiva 2010/31/UE. Se recomandă cu tărie statelor
membre să asocieze stimulentele fiscale și financiare cu
realizarea conformității cu rezultatele calculului nivelurilor
optime din punctul de vedere al costurilor pentru aceeași
clădire de referință.
(2) În cazul în care un stat membru a definit clădirile de
referință astfel încât rezultatul calculului nivelurilor optime din
punctul de vedere al costurilor se aplică mai multor categorii de
clădiri, acesta poate utiliza rezultatul pentru a se asigura că
cerințele minime de performanță energetică sunt stabilite în
vederea realizării nivelurilor optime din punctul de vedere al
costurilor pentru toate categoriile relevante de clădiri.
Articolul 5
Revizuirea calculelor nivelurilor optime din punctul de
vedere al costurilor
(1) Statele membre își revizuiesc calculele nivelurilor optime
din punctul de vedere al costurilor în timp util pentru revizuirea
cerințelor lor minime de performanță energetică impuse de
articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2010/31/UE. În scopul
acestei revizuiri, trebuie revizuite și, dacă este necesar, actua­
lizate evoluțiile prețurilor pentru costurile care constituie date
de intrare.
(2) Rezultatele revizuirii sunt transmise Comisiei prin
raportul prevăzut la articolul 6 din prezentul regulament.
Articolul 6
Raportare
(1) Statele membre raportează Comisiei toate datele de
intrare și ipotezele utilizate pentru calcule, precum și rezultatele
calculelor. Raportul trebuie să includă factorii de conversie în
energie primară aplicați, rezultatele calculelor din perspectivă
macroeconomică și din perspectivă financiară, analiza de sensi­
bilitate prevăzută la articolul 3 alineatul (5) din prezentul regu­
lament și evoluțiile anticipate ale prețului energiei și al carbo­
nului.
(2) În cazul în care rezultatul comparației prevăzute la
articolul 4 din prezentul regulament arată că cerințele minime
de performanță energetică în vigoare sunt semnificativ mai
puțin eficiente energetic decât nivelurile optime, din punctul
de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță
energetică, raportul trebuie să includă justificarea acestei
L 81/22 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 21.3.2012

diferențe. În măsura în care decalajul nu poate fi justificat, Articolul 7

raportul trebuie să fie însoțit de un plan care să prezinte
măsurile adecvate pentru a reduce decalajul la o dimensiune Intrare în vigoare și aplicare
nesemnificativă până la următoarea revizuire. În acest sens, (1) Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi
nivelul semnificativ mai puțin eficient energetic al cerințelor de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
minime de performanță energetică în vigoare este calculat ca
diferența dintre media tuturor cerințelor minime de performanță
energetică în vigoare și media tuturor nivelurilor optime, din
punctul de vedere al costurilor, care rezultă din calculul utilizat
(2) Se aplică de la 9 ianuarie 2013 pentru clădirile ocupate
ca referință la nivel național pentru toate clădirile de referință
de autoritățile publice și de la 9 iulie 2013 pentru alte clădiri, cu
comparabile și tipurile de clădiri utilizate.
excepția articolului 6 alineatul (1) din prezentul regulament,
care intră în vigoare la 30 iunie 2012, în conformitate cu
(3) Statele membre pot utiliza modelul de raport prevăzut în articolul 5 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva
anexa III la prezentul regulament. 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele
membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 ianuarie 2012.

Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
21.3.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 81/23

ANEXA I

Cadru metodologic de calcul al nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor

1. STABILIREA CLĂDIRILOR DE REFERINȚĂ

1. Statele membre stabilesc clădirile de referință pentru următoarele categorii de clădiri:

1. clădiri unifamiliale;

2. blocuri de apartamente și clădiri multifamiliale;

3. clădiri de birouri.

2. Pe lângă categoria clădirilor de birouri, statele membre stabilesc clădirile de referință pentru alte categorii de
clădiri nerezidențiale enumerate la punctul 5 literele (d)-(i) din anexa I la Directiva 2010/31/UE pentru care există
cerințe specifice de performanță energetică.

3. În cazul în care un stat membru este în măsură să demonstreze în raportul prevăzut la articolul 6 din prezentul
regulament că o clădire de referință stabilită este aplicabilă mai multor categorii de clădiri, acesta poate reduce
numărul de clădiri de referință utilizate și, prin urmare, numărul de calcule. Statele membre trebuie să-și justifice
abordarea pe baza unei analize care să arate că o clădire de referință care este utilizată pentru a deservi mai
multor categorii de clădiri este reprezentativă pentru stocul de clădiri al tuturor categoriilor vizate.

4. Pentru fiecare categorie de clădiri se stabilește cel puțin o clădire de referință pentru clădirile noi și cel puțin două
clădiri de referință pentru clădirile existente supuse unei renovări majore. Clădirile de referință pot fi stabilite pe
baza subcategoriilor de clădiri (de exemplu, diferențiate în funcție de dimensiune, vechime, structură de cost,
material de construcție, model de utilizare sau zonă climatică) care iau în considerare caracteristicile stocului
național de clădiri. Clădirile de referință și caracteristicile acestora trebuie să corespundă structurii cerințelor de
performanță energetică actuale sau planificate.

5. Statele membre pot utiliza modelul de raport prevăzut în anexa III pentru a raporta Comisiei parametrii avuți în
vedere la stabilirea clădirilor de referință. Setul de date subiacente privind stocul național de clădiri utilizat pentru
stabilirea clădirilor de referință trebuie comunicat Comisiei ca parte a raportului prevăzut la articolul 6. În special,
trebuie justificată selecția caracteristicilor care stau la baza stabilirii clădirilor de referință.

6. Pentru clădirile existente (atât rezidențiale, cât și nerezidențiale), statele membre aplică cel puțin o măsură/un
pachet/o variantă reprezentând renovarea standard necesară pentru menținerea clădirii/unității clădirii (fără măsuri
de eficiență energetică suplimentare care depășesc cerințele legale).

7. Pentru clădirile noi (atât rezidențiale, cât și nerezidențiale), cerințele minime de eficiență energetică aflate în
prezent în vigoare constituie cerința de bază care trebuie îndeplinită.

8. Statele membre calculează, de asemenea, nivelurile optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor
minime de performanță energetică pentru elementele clădirilor instalate în clădiri existente sau le derivă din
calculele realizate la nivel de clădire. La stabilirea cerințelor privind elementele clădirilor instalate în clădiri
existente, cerințele optime din punctul de vedere al costurilor trebuie să ia în considerare, în măsura în care
este posibil, interacțiunea elementului respectiv cu întreaga clădire de referință și alte elemente ale clădirii.

9. Statele membre depun toate eforturile pentru a calcula și stabili cerințele optime din punctul de vedere al
costurilor la nivelul sistemelor tehnice individuale pentru clădiri existente sau le derivă din calculele realizate la
nivel de clădire nu doar pentru încălzire, răcire, apă caldă menajeră, aer condiționat și ventilație (sau o combinație
a acestora), ci și pentru sistemele de iluminat pentru clădirile nerezidențiale.

2. IDENTIFICAREA MĂSURILOR DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ BAZATE PE SURSE DE ENERGIE REGENERABILE

ȘI/SAU A PACHETELOR ȘI VARIANTELOR DE ASTFEL DE MĂSURI PENTRU FIECARE CLĂDIRE DE REFERINȚĂ
1. Măsurile de eficiență energetică atât pentru clădirile noi, cât și pentru clădirile existente sunt definite pentru toți
parametrii de intrare utilizați în calcul care au un impact direct sau indirect asupra performanței energetice a
clădirii, inclusiv pentru sisteme alternative de eficiență ridicată precum sistemele centralizate de furnizare a
energiei și celelalte alternative enumerate la articolul 6 din Directiva 2010/31/UE.

2. Măsurile pot fi corelate în pachete sau variante de măsuri. În cazul în care anumite măsuri nu sunt adecvate
contextului economic sau climatic local, statele membre indică acest lucru în raportarea către Comisie în
conformitate cu articolul 6 din prezentul regulament.
L 81/24 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 21.3.2012

3. Statele membre identifică, de asemenea, măsuri/pachete/variante bazate pe utilizarea energiei din surse regene­
rabile atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele existente. Normele obligatorii din punct de vedere juridic
prevăzute în legislația națională de aplicare a articolului 13 din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului
European și a Consiliului (1) sunt considerate drept o măsură/un pachet/o variantă care trebuie aplicată în
statul membru respectiv.

4. Măsurile/pachetele/variantele de eficiență energetică identificate pentru calcularea cerințelor optime din punctul de
vedere al costurilor includ măsurile necesare pentru a îndeplini cerințele minime de performanță energetică
aplicabile în prezent. Dacă este cazul, acestea includ, de asemenea, măsurile/pachetele/variantele necesare
pentru a îndeplini cerințele sistemelor naționale de sprijin. Statele membre includ, de asemenea, măsurile/pache­
tele/variantele necesare pentru a îndeplini cerințele minime de performanță energetică pentru clădirile al căror
consum de energie este aproape egal cu zero pentru clădirile noi și, eventual, pentru clădirile existente, astfel cum
sunt definite la articolul 9 din Directiva 2010/31/UE.

5. În cazul în care un stat membru poate demonstra, prin prezentarea analizelor anterioare ale costurilor, ca parte a
raportării prevăzute la articolul 6, că anumite măsuri/pachete/variante sunt departe de a fi optime din punctul de
vedere al costurilor, acestea pot fi excluse din calcul. Cu toate acestea, astfel de măsuri/pachete/variante trebuie
revăzute în cadrul următoarei revizuiri a calculelor.

6. Măsurile de eficiență energetică selectate și măsurile bazate pe energie din surse regenerabile, precum și pachetele/
variantele acestora trebuie să fie compatibile cu cerințele de bază pentru lucrările de construcție astfel cum sunt
enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 305/2011 și specificate de statele membre. Ele trebuie să fie
compatibile, de asemenea, cu nivelurile calității aerului și confortului interior în conformitate cu standardul CEN
15251 privind calitatea aerului interior sau cu standardele naționale echivalente. În cazurile în care măsurile
produc niveluri diferite de confort, acest aspect este evidențiat în calcule.

3. CALCULAREA CERERII DE ENERGIE PRIMARĂ CARE REZULTĂ DIN APLICAREA UNOR ASTFEL DE MĂSURI ȘI
PACHETE DE MĂSURI PENTRU O CLĂDIRE DE REFERINȚĂ
1. Performanța energetică se calculează în conformitate cu cadrul general comun prevăzut în anexa I la Directiva
2010/31/UE.

2. Statele membre calculează performanța energetică a măsurilor/pachetelor/variantelor prin calcularea, pentru

suprafața definită la nivel național, în primul rând a energiei necesare pentru încălzire și răcire. Apoi se calculează
energia livrată pentru încălzirea spațiului, răcire, ventilare, apă caldă menajeră și sisteme de iluminat.

3. Energia produsă la fața locului se scade din necesarul de energie primară și din energia livrată.

4. Statele membre calculează consumul rezultat de energie primară cu ajutorul factorilor de conversie în energie
primară stabiliți la nivel național. Statele membre raportează Comisiei factorii de conversie în energie primară în
cadrul raportării prevăzute la articolul 6 din prezentul regulament.

5. Statele membre utilizează:

(a) fie standardele CEN existente aplicabile pentru calcularea performanței energetice;

(b) fie o metodă de calcul națională echivalentă, cu condiția ca aceasta să fie în conformitate cu articolul 2
alineatul (4) din Directiva 2010/31/UE și cu anexa I la aceasta.

6. Rezultatele de performanță energetică obținute sunt exprimate, pentru calcularea nivelurilor optime din punctul
de vedere al costurilor, în metri pătrați de suprafață utilă a unei clădiri de referință și se referă la cererea de energie
primară.

4. CALCULAREA COSTULUI GLOBAL ÎN CEEA CE PRIVEȘTE VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ A FIECĂREI

CLĂDIRI DE REFERINȚĂ
4.1. Categorii de costuri

Statele membre stabilesc și descriu următoarele categorii de cost separate care trebuie utilizate:

(a) Costurile investiției inițiale.

(b) Costurile de funcționare. Acestea includ costurile înlocuirii periodice a elementelor clădirii și pot include, dacă este
cazul, câștigurile din energia produsă pe care statele membre le pot lua în considerare în calculul financiar.

(c) Costurile energiei. Acestea reflectă costul global al energiei, inclusiv prețul energiei, tarifele pentru capacitate și
tarifele de rețea.

(d) Costuri de eliminare, dacă este cazul.

Pentru calculul la nivel macroeconomic, statele membre stabilesc în plus categoria de costuri reprezentând:

(e) Costul emisiilor de gaze cu efect de seră. Acesta reflectă costurile operaționale cuantificate, evaluate în bani și
actualizate ale dioxidului de carbon rezultat din emisiile de gaze cu efect de seră, în tone de CO2 echivalent
pe perioada de calcul.

(1) JO L 140, 5.6.2009, p. 16.

21.3.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 81/25

4.2. Principii generale pentru calcularea costurilor

1. În proiectarea evoluțiilor prețurilor la energie, statele membre pot utiliza previziunile pentru evoluția prețurilor la
energie din anexa II la prezentul regulament pentru petrol, gaz, cărbune și energie electrică, pornind de la
prețurile absolute medii pentru energie (exprimate în euro) pentru sursele de energie respective în anul
exercițiului de calcul.

De asemenea, statele membre stabilesc previziunile privind evoluția prețurilor naționale la energie pentru alți
vectori energetici utilizați la scară largă în contextul lor regional/local și, dacă este cazul, privind tarifele pentru
sarcina de vârf. Acestea raportează Comisiei tendințele proiectate ale prețurilor și cotele actuale ale diferiților
vectori energetici în compunerea consumului de energie.

2. Efectul evoluțiilor viitoare (preconizate) ale prețurilor pentru costuri altele decât costul energiei, înlocuirea
elementelor clădirii în cursul perioadei de calcul și costurile de eliminare, după caz, pot fi, de asemenea,
incluse în calculul costurilor. Evoluția prețurilor, inclusiv prin inovare și adaptare tehnologică, trebuie luată în
considerare la revizuirea și actualizarea calculelor.

3. Datele de cost pentru categoriile de costuri menționate la literele (a)-(d) se bazează pe piață și trebuie să fie
coerente în ceea ce privește locul și timpul. Costurile trebuie să fie exprimate drept costuri reale, exclusiv inflația.
Costurile sunt evaluate la nivel de țară.

4. La determinarea costului global al unei măsuri/pachet/variante pot fi omise următoarele:

(a) costurile care rămân aceleași pentru toate măsurile/pachetele/variantele evaluate;

(b) costurile legate de elementele clădirilor care nu au nicio influență asupra performanței energetice a clădirii.

Toate celelalte costuri trebuie luate integral în considerare pentru calcularea costurilor globale.

5. Valoarea reziduală se determină prin amortizarea liniară a investiției inițiale sau a costului de înlocuire a unui
element de construcție dat până la sfârșitul perioadei de calcul actualizată la începutul perioadei de calcul. Timpul
de amortizare este determinat de durata de viață economică a unei clădiri sau a unui element al acesteia. Valorile
reziduale ale elementelor clădirii pot necesita corecții legate de costul eliminării lor din clădire la sfârșitul ciclului
de viață economică estimat al clădirii.

6. Costurile de eliminare, dacă este cazul, trebuie actualizate și pot fi scăzute din valoarea finală. Poate fi necesară
actualizarea acestor costuri întâi de la durata de viață economică estimată, la sfârșitul perioadei de calcul, și, într-o
a doua etapă, actualizarea la începutul perioadei de calcul.

7. La sfârșitul perioadei de calcul, costurile de eliminare (dacă este cazul) sau valoarea reziduală a componentelor și
elementelor clădirii sunt luate în considerare pentru a determina costurile finale pe durata ciclului de viață
economică estimată a clădirii.

8. Statele membre utilizează o perioadă de calcul de 30 de ani pentru clădiri rezidențiale și publice și o perioadă de
calcul de 20 de ani pentru clădirile comerciale nerezidențiale.

9. Statele membre sunt încurajate să utilizeze anexa A la standardul EN 15459 privind datele economice pentru
elementele clădirilor atunci când definesc duratele de viață economică estimate pentru astfel de elemente. Dacă
sunt stabilite alte durate de viață economică estimate pentru elementele clădirilor, acestea trebuie raportate
Comisiei ca parte a raportării prevăzute la articolul 6. Statele membre definesc, la nivel național, ciclul de
viață economică estimat al unei clădiri.

4.3. Calculul costurilor globale pentru efectuarea calculului din perspectivă financiară
1. La determinarea costului global al unei măsuri/pachet/variante pentru calculul din perspectivă financiară, prețurile
relevante care trebuie luate în considerare sunt prețurile plătite de client cu toate taxele aplicabile, inclusiv TVA și
alte taxe. În mod ideal, trebuie de asemenea cuprinse în calcul subvențiile disponibile pentru diferitele variante/
pachete/măsuri; cu toate acestea, statele membre pot opta pentru neincluderea în calcul a subvențiilor, însă, în
acest caz, ele trebuie să se asigure că sunt excluse atât subvențiile și schemele de sprijin pentru tehnologii, cât și
eventualele subvenții pentru prețurile la energie.

2. Costurile globale pentru clădiri și elementele acestora se calculează prin însumarea diferitelor tipuri de costuri și
aplicarea la acestea a ratei de actualizare prin intermediul unui factor de actualizare, astfel încât acestea să fie
exprimate ca valoare în anul de începere, la care se adaugă valoarea reziduală actualizată după cum urmează:

" #
X τ
X
Cg ðτÞ ¼ CI þ ðCa;i ðjÞ Ü Rd ðiÞÞ – V f ;τ ðjÞ
j i¼1

unde:

τ este perioada de calcul

Cg(τ) este costul global (raportat la anul de începere τ 0) pe perioada de calcul

L 81/26 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 21.3.2012

CI este costul investiției inițiale pentru măsura sau setul de măsuri j

Ca,I (j) este costul anual în anul i pentru măsura sau setul de măsuri j

Vf,τ (j) este valoarea reziduală pentru măsura sau setul de măsuri j la sfârșitul perioadei de calcul (actualizată la
anul de începere τ 0)

Rd (i) este factorul de actualizare pentru anul i pe baza ratei de actualizare r care se calculează

ca:

Í Îp
l
Rd ðpÞ ¼
l þ r=100

unde p este numărul de ani de la începutul perioadei, iar r este rată reală de actualizare.

3. Statele membre stabilesc rata de actualizare care urmează a fi utilizată pentru calculul din perspectivă financiară
după ce efectuează o analiză de sensibilitate pentru cel puțin două rate diferite, la alegere.

4.4. Calculul costurilor globale pentru efectuarea calculului din perspectivă macroeconomică
1. La determinarea costului global al unei măsuri/pachet/variante pentru calculul din perspectivă macroeconomică,
prețurile relevante care trebuie luate în considerare sunt prețurile fără taxele aplicabile, TVA, alte taxe și subvenții.

2. La determinarea costului global al unei măsuri/pachet/variante pentru calculul din perspectivă macroeconomică,
trebuie inclusă, suplimentar față de costurile enumerate la punctul 4.1, o nouă categorie de costuri, și anume
costul emisiilor de gaze cu efect de seră, astfel încât formula ajustată pentru calcularea costului global este:

" #
X τ
X
Cg ðτÞ ¼ CI þ ðCa;i ðjÞRd ðiÞ þ Cc;i ðjÞÞ – V f ;τ ðjÞ
j i¼1

unde:

C c, i(j) este costul emisiilor de dioxid de carbon pentru măsura sau setul de măsuri j în anul i.

3. Statele membre calculează costurile emisiilor de dioxid de carbon pentru măsuri/pachete/variante, cumulate pe
parcursul perioadei de calcul, pe baza sumei emisiilor anuale de gaze cu efect de seră înmulțită cu prețurile
estimate, per tonă de CO2 echivalent, ale cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în fiecare an, utilizând ca
limită inferioară minimă suma de 20 EUR per tonă de CO2 echivalent până în 2025, de 35 EUR până în 2030 și
de 50 EUR după 2030, conform scenariilor actuale ale Comisiei cu privire la evoluția prețurilor ETS ale
carbonului (măsurate în prețuri reale și constante EUR 2008, adaptate la datele și metodologia de calcul
alese). La fiecare revizuire a calculelor nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor se iau în considerare
scenarii actualizate.

4. Statele membre stabilesc rata de actualizare care urmează a fi utilizată pentru calculul din perspectivă macroe­
conomică după ce efectuează o analiză de sensibilitate cu cel puțin două rate diferite, una dintre acestea fiind de
3 %, exprimată în termeni reali.

5. REALIZAREA UNEI ANALIZE DE SENSIBILIATE PENTRU DATELE DE INTRARE REFERITOARE LA COSTURI,

INCLUSIV PENTRU PREȚURILE LA ENERGIE
Scopul analizei de sensibilitate este de a identifica cei mai importanți parametri pentru calculul nivelurilor optime din
punctul de vedere al costurilor. Statele membre realizează o analiză de sensibilitate pentru rata de actualizare
utilizând cel puțin două rate de actualizare exprimate în termeni reali pentru calculul din perspectivă macroeco­
nomică și două rate pentru calculul din perspectivă financiară. Una dintre ratele de actualizare care trebuie utilizată
în analiza de sensibilitate pentru calculul din perspectivă macroeconomică trebuie să fie de 3 %, exprimată în termeni
reali. Statele membre realizează o analiză de sensibilitate pentru scenariile de evoluție a prețurilor la energie pentru
toți vectorii energetici utilizați în măsură semnificativă la clădiri în contextul lor național. Este recomandată
extinderea analizei de sensibilitate și la alte date de intrare esențiale.

6. DERIVAREA NIVELULUI OPTIM, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL COSTURILOR, AL PERFORMANȚEI ENERGETICE

PENTRU FIECARE CLĂDIRE DE REFERINȚĂ
1. Pentru fiecare clădire de referință, statele membre compară rezultatele costurilor globale calculate pentru diferitele
măsuri de eficiență energetică și măsuri bazate pe surse de energie regenerabile și pentru pachete/variante ale
acestora.

2. În cazurile în care rezultatul calculării nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor oferă aceleași costuri
globale pentru diferite niveluri de performanță energetică, statele membre sunt încurajate să utilizeze cerințe care
conduc la utilizarea unei cantități mai mici de energie primară ca bază pentru comparația cu cerințele minime de
performanță energetică în vigoare.
21.3.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 81/27

3. După luarea deciziei cu privire la utilizarea ca referință la nivel național a calculului macroeconomic sau a celui
financiar, mediile nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale performanței energetice calculate
pentru toate clădirile de referință utilizate, luate în ansamblu, se calculează în scopul comparării cu mediile
cerințelor existente de performanță energetică pentru aceleași clădiri de referință. Aceasta permite calcularea
diferenței dintre cerințele actuale de performanță energetică și nivelurile calculate care sunt optime din punctul
de vedere al costurilor.
L 81/28 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 21.3.2012

ANEXA II

Informații privind evoluția estimată pe termen lung a prețurilor la energie

Pentru efectuarea calculelor, statele membre pot lua în considerare tendințele estimate de evoluție a prețurilor la
combustibili și energie electrică astfel cum sunt furnizate de Comisia Europeană pe bază de actualizare bianuală. Actua­
lizările pot fi consultate pe următorul site: http://ec.europa.eu/energy/observatory/trends_2030/index_en.htm

Tendințele pot fi extrapolate dincolo de 2030 până când vor fi disponibile proiecții pe termen mai lung.

Informații privind evoluția estimată pe termen lung a prețurilor carbonului

Pentru calculele din perspectivă macroeconomică, statele membre trebuie să utilizeze ca limită inferioară minimă previ­
ziunile pentru prețurile ETS ale carbonului conform scenariului de referință utilizat de Comisie pentru perioada până în
2050, a cărui premisă este aplicarea legislației existente, dar fără decarbonizare (primul rând din tabelul de mai jos). În
prezent, aceste previziuni pornesc de la premisa unui preț per tonă de 20 EUR până în 2025, de 35 EUR până în 2030 și
de 50 EUR după 2030, măsurat în prețuri reale și constante EUR 2008, adaptate la datele și metodologia de calcul alese (a
se vedea tabelul de mai jos). Cu ocazia fiecărei revizuiri a calculelor nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor
se iau în considerare scenariile actualizate privind prețurile carbonului, furnizate de Comisie.

Evoluția prețului carbonului 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050

Referință 16,5 20 36 50 52 51 50
(acțiune fragm., prețuri ref. comb. fosili)

Tehnologii eficiente 25 38 60 64 78 115 190

(acțiune globală, preț scăzut comb. fosili)

Tehnologii eficiente 25 34 51 53 64 92 147

(acțiune fragm., prețuri ref. comb. fosili)

Sursa: Anexa 7.10 din http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=SEC:2011:0288:FIN:EN:PDF

21.3.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 81/29

ANEXA III

Model de raport pe care statele membre îl pot utiliza pentru raportarea către Comisie în conformitate cu
articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2010/31/UE și cu articolul 6 din prezentul regulament

1. CLĂDIRI DE REFERINȚĂ
1.1. Raportați cu privire la clădirile de referință pentru toate categoriile de clădiri și la reprezentativitatea acestora
pentru stocul de clădiri utilizând tabelul 1 (clădiri existente) și tabelul 2 (clădiri noi). Informațiile suplimentare pot
fi adăugate într-o anexă.

1.2. Menționați definiția suprafeței de referință utilizate în țara dumneavoastră și modul de calculare a acesteia.

1.3. Enumerați criteriile de selecție utilizate pentru definirea fiecărei clădiri de referință (atât noi, cât și existente): de
exemplu, analize statistice bazate pe utilizare, vechime, geometrie, zone climatice, structura costurilor, material de
construcție etc., introducând, de asemenea, condițiile climatice din exterior și interior și amplasarea geografică.

1.4. Precizați dacă clădirea dumneavoastră de referință este o clădire exemplificativă, o clădire virtuală etc.

1.5. Precizați setul de date de bază pentru stocul național de clădiri.

Tabelul 1
Clădire de referință pentru clădirile existente (renovări majore)

Ponderea
suprafeței Performanța
Suprafața în Cerințe la
vitrate din Descrierea energetică
m2 astfel nivel de
Geometria anvelopa Descrierea tehnologiei de medie
Pentru clădiri existente cum este componente
clădirii (1) clădirii și a clădirii (2) bază a clădi­ kWh/m2, a
utilizată în (valoare
ferestrelor fără rii (3) (înaintea
codul clădirii tipică)
expunere investiției)
solară

1. Clădiri
unifamiliale și
subcategorii

Subcategoria 1

Subcategoria 2 etc.

2. Blocuri de
apartamente
și clădiri
multifamiliale
și subcategorii

3. Clădiri de
birouri și
subcategorii

4. Alte
categorii de
clădiri
nerezidențiale

(1) S/V (raportul dintre suprafață și volum), orientare, suprafața de fațadă N/V/S/E.
(2) Materiale de construcție, etanșeitatea tipică la aer (calitativ), modelul de utilizare (dacă este cazul), vechime (dacă este cazul).
(3) Sistemele tehnice ale clădirii, valorile U ale elementelor de construcție, ferestre – suprafață, valoarea U, valoarea g, umbrire,
sisteme pasive etc.
L 81/30 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 21.3.2012

Tabelul 2
Clădire de referință pentru clădirile noi

Ponderea suprafeței Suprafața în m2

Performanța
Geometria vitrate din anvelopa astfel cum este Cerințe la nivel de
Pentru clădirile noi energetică medie
clădirii (1) clădirii și a ferestrelor utilizată în codul componente
kWh/m2, a
fără expunere solară clădirii

1. Clădiri unifamiliale și
subcategorii

Subcategoria 1

Subcategoria 2 etc.

2. Blocuri de
apartamente și clădiri
multifamiliale și
subcategorii

3. Clădiri de birouri și
subcategorii

4. Alte categorii de
clădiri nerezidențiale

(1) S/V (raportul dintre suprafață și volum), suprafața de fațadă N/V/S/E. Notă: Orientarea clădirii poate constitui deja o măsură de
eficiență energetică în sine în cazul clădirilor noi.

Tabelul 3
Exemplu de tabel de raportare de bază a datelor relevante privind performanța energetică

Cantitate Unitate Descriere

Calculare metodă și instru­ scurtă descriere a metodei de calcul adoptate (de

ment(e) exemplu, cu referire la EN ISO 13790), precum și
observații cu privire la instrumentul (instrumentele) de
calcul utilizat(e)

Factori de valorile factorilor de conversie din energie livrată în

conversie în energie primară (per vector energetic) utilizate pentru
energie primară calcul

Condiții climatice locație numele orașului cu indicarea latitudinii și a longitudinii

grade-zile încălzire HDD se va evalua în conformitate cu EN ISO 15927-6,

menționând perioada de calcul
grade-zile răcire CDD

sursa setului de date climatice furnizați referințe privind datele climatice stabilite
utilizate pentru calcul

descrierea terenului de exemplu, mediul rural, suburban, urban. Explicați

dacă prezența clădirilor din apropiere a fost luată sau
nu în considerare

Geometria clădirii lungime × lățime × înălțime m × m × cu referire la volumul de aer încălzit/condiționat (EN
m 13790) și luând în considerare ca „lungime” dimen­
siunea orizontală a fațadei orientate spre sud
21.3.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 81/31

Cantitate Unitate Descriere

numărul de etaje —

raportul S/V (suprafață/volum) m2/m3

raportul dintre Sud %

suprafața vitrată și
anvelopa totală a Est %
clădirii
Nord %

Vest %

orientare ° unghi de azimut al fațadei de sud (deviere de la direcția

de sud a fațadei orientate spre sud)

Aport intern utilizarea clădirii conform categoriilor de clădiri propuse în anexa 1 la

Directiva 2010/31/UE

aport de căldură mediu de la ocupanți W/m2

puterea electrică specifică a sistemului de W/m2 puterea totală electrică a sistemului de iluminat complet
iluminat al camerelor condiționate (toate lămpile + echipamente
de control al sistemului de iluminat)

puterea electrică specifică a echipa­ W/m2

mentului electric

Elementele clădirii
valoare medie U a pereților W/m2K valoarea U ponderată a tuturor pereților: U_perete =
(U_perete_1 · A_perete_1 + U_perete_2 · A_perete_2
+ … + U_perete_n · A_perete_n)/(A_perete_1 + A_pe­
rete_2 + … A_perete_n), unde: U_perete_i = valoarea U
a tipului de perete i; A_perete_i = suprafața totală a
peretelui de tip i

valoare medie U a acoperișului W/m2K similar pereților

valoare medie U a subsolului W/m2K similar pereților

valoare medie U a ferestrelor W/m2K similar pereților; ar trebui să se țină cont de puntea
termică datorită cadrului și separatoarelor (în confor­
mitate cu EN ISO 10077-1)

punți termice lungimea totală m

transmisie termică W/mK

liniară medie

capacitate termică pereți externi J/m2K se evaluează în conformitate cu EN ISO 13786

per unitate de
suprafață pereți interni J/m2K

dale J/m2K

tipul sistemului de umbrire de exemplu, jaluzele, rulouri, perdele etc.

valoarea g medie a geam — energia solară totală transmisă prin geam (pentru
radiații perpendiculare pe geam), aici: valoarea
ponderată în funcție de suprafața diferitelor ferestre
(se evaluează în conformitate cu EN 410)

geam + umbrire — energia solară totală transmisă prin geam și un

dispozitiv exterior de protecție solară se va evalua în
conformitate cu EN 13363-1/-2

rata de infiltrare (schimburi de aer pe oră) 1/h de exemplu, calculat pentru o diferență de presiune
interior/exterior de 50 Pa
L 81/32 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 21.3.2012

Cantitate Unitate Descriere

Sisteme pentru sistem de ventilație schimburi de aer 1/h

clădiri pe oră

eficiența recuperării %
căldurii

eficiența sistemului generare % se evaluează în conformitate cu EN 15316-1, EN

de încălzire 15316-2-1, EN 15316-4-1, EN 15316-4-2, EN
distribuție % 15232, EN 14825, EN 14511

emisie %

control %

eficiența sistemului generare % se evaluează în conformitate cu EN 14825, EN 15243,

de răcire EN 14511, EN 15232
distribuție %

emisie %

control %

eficiența sistemului generare % se evaluează în conformitate cu EN 15316-3-2, EN

de apă caldă 15316-3-3
menajeră distribuție %

Valorile de temperatura de iarnă °C temperatura operativă din interior

referință ale consemn
clădirii și programe vară °C

umiditatea de iarnă % umiditatea relativă din interior, dacă este cazul: „Umi­
consemn ditatea are doar un efect mic asupra senzației termice și
vară % calității aerului percepute în camerele de ocupare
sedentară” (EN 15251)

program de ocupare prezentați observații sau referințe (standarde EN sau

funcționare și naționale etc.) cu privire la programele utilizate
controale iluminat pentru calcul

electrocasnice

ventilație

sistem de încălzire

sistem de răcire

Necesarul/ contribuția de 1. … kWh/a de exemplu, cu efect de seră, ventilație naturală,

consumul energetic energie (termică) a iluminat natural etc.
al clădirii principalelor 2. … kWh/a
strategii pasive
puse în aplicare 3. … kWh/a

energia necesară pentru încălzire kWh/a căldura care urmează să fie livrată sau extrasă dintr-un
spațiu condiționat pentru a menține condițiile de
energia necesară pentru răcire kWh/a temperatură pentru o anumită perioadă de timp

energia necesară pentru apă caldă kWh/a căldura care urmează să fie livrată cantității necesare de
menajeră apă caldă menajeră pentru a ridica temperatura de la
temperatura rece de rețea la temperatura de livrare
prestabilită la punctul de livrare

energia necesară pentru altele (umidi­
ficare, dezumidificare)
kWh/a căldură latentă în vaporii de apă care urmează să fie
livrați sau extrași dintr-un spațiu condiționat de un
sistem tehnic al clădirii pentru a menține un nivel
minim specificat sau umiditatea maximă în cadrul
spațiului (dacă este cazul)
21.3.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 81/33

Cantitate Unitate Descriere

consumul de energie pentru ventilare kWh/a alimentarea cu energie electrică a sistemului de

ventilație pentru transportul aerian și recuperare de
căldură (fără energia de intrare pentru preîncălzirea
aerului) și energia de intrare pentru sistemele de umidi­
ficare pentru a satisface nevoia de umidificare

consumul de energie pentru iluminatul kWh/a energia electrică de intrare a sistemului de iluminat și a
interior altor aparate/sisteme

consumul de energie pentru altele (elec­ kWh/a

trocasnice, iluminat exterior, sisteme
auxiliare etc.)

Generarea de energie termică din surse regenerabile (de kWh/a energie din surse regenerabile (care nu sunt epuizate
energie la fața exemplu, colectoare solare) prin extracție, cum ar fi energia solară, eoliană,
locului energia apei, biomasa regenerată) sau cogenerare
energia electrică generată în clădire și kWh/a
utilizată la fața locului

energia electrică generată în clădire și kWh/a

exportată pe piață

Consumul de energie livrată electricitate kWh/a energia, exprimată per vectorul energetic, furnizată la
energie sistemele tehnice ale clădirilor la limita sistemului,
pentru a satisface utilizările luate în considerare
combustibil fosil kWh/a (încălzire, răcire, ventilație, apă caldă menajeră,
iluminat, electrocasnice etc.)
altele (biomasă, kWh/a
încălzire/răcire
centrală etc.)

energie primară kWh/a energie care nu a fost supusă niciunui proces de

conversie sau de transformare

2. SELECTAREA VARIANTELOR/MĂSURILOR/PACHETELOR
2.1. Raportați sub formă de tabel caracteristicile variantelor/măsurilor/pachetelor selectate care au fost utilizate pentru
calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor. Începeți cu cele mai comune tehnologii și soluții și
avansați spre cele mai inovatoare. Dacă din calculele precedente reiese că măsurile sunt departe de a fi optime din
punctul de vedere al costurilor, nu trebuie completat niciun tabel, dar această situație trebuie raportată separat
Comisiei. Se poate utiliza modelul de mai jos, dar vă rugăm să rețineți că exemplele enumerate sunt cu titlu
ilustrativ.

Tabelul 4
Tabel ilustrativ pentru enumerarea variantelor/măsurilor selectate
Fiecare calcul trebuie să se refere la același nivel de confort. Pro forma, fiecare variantă/pachet/măsură trebuie să
ofere un confort acceptabil. În cazul în care sunt luate în considerare niveluri de confort diferite, se pierde baza de
comparație.

Măsură Caz de referință Varianta 1 Varianta 2 Etc. …

Izolația acoperișului

Izolația peretelui

Ferestre 5,7 W/m2K 2,7 W/m2K 1,9 W/m2K

(descriere) (descriere) (descriere)

Ponderea suprafeței vitrate din anvelopa

totală a clădirii
L 81/34 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 21.3.2012

Măsură Caz de referință Varianta 1 Varianta 2 Etc. …

Măsuri legate de clădire (masa termală

etc.)

Sistem de încălzire

Apă caldă menajeră

Sistem de ventilație (inclusiv ventilația

pe timp de noapte)

Sistemul de răcire a spațiului

Măsuri bazate pe SER

Schimbarea vectorului energetic

Etc.

Enumerarea măsurilor este cu titlu ilustrativ.

Pentru anvelopa clădirii: în W/m2K

Pentru sisteme: eficiența

Pot fi selectate mai multe niveluri de îmbunătățiri (de exemplu: valorile de transfer termic diferite pentru ferestre)

3. CALCULAREA CERERII DE ENERGIE PRIMARĂ A MĂSURILOR

3.1. Evaluarea performanței energetice
3.1.1. Raportați procedura de calcul pentru evaluarea performanței energetice care se aplică la clădirea de referință,
precum și măsurile/variantele adoptate.

3.1.2. Faceți trimiteri la legislația relevantă, regulamente, standarde și norme.

3.1.3. Completați perioada de calcul (20 sau 30 de ani), intervalul de calcul (anual, lunar sau zilnic) și datele climatice
utilizate pentru fiecare clădire de referință.

3.2. Calcularea cererii de energie

3.2.1. Raportați rezultatele calculului performanței energetice a fiecărei măsuri/pachet/variante pentru fiecare clădire de
referință, diferențiate cel puțin la nivelul energiei necesare pentru încălzire și răcire, al consumului de energie, al
energiei livrate și al cererii de energie primară.

Introduceți, de asemenea, economiile de energie.

Tabelul 5
Tabel cu rezultatele calculării cererii de energie
Completați câte un tabel pentru fiecare clădire de referință și categorie de clădiri, pentru toate măsurile introduse.

Clădire de referință

Reducerea
necesarului de
Energia Cererea de
Măsură/ energie în
livrată energie
pachet/va­ Necesar energetic Consum energetic energie primară
specificată primară
riantă în comparație
per sursă kWh/m2,a
(astfel cum cu clădirea de
este descrisă referință
în tabelul 4)
Pentru Apă caldă
Pentru răcire Încălzire Răcire Ventilație Iluminat
încălzire menajeră
21.3.2012 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 81/35

Clădire de referință

Reducerea
necesarului de
Energia Cererea de
Măsură/ energie în
livrată energie
pachet/va­ Necesar energetic Consum energetic energie primară
specificată primară
riantă în comparație
per sursă kWh/m2,a
(astfel cum cu clădirea de
este descrisă referință
în tabelul 4)
Pentru Apă caldă
Pentru răcire Încălzire Răcire Ventilație Iluminat
încălzire menajeră

Completați câte un tabel pentru fiecare clădire de referință.

Raportarea se poate limita la cele mai importante măsuri/pachete, dar trebuie indicat numărul calculelor efectuate în total. Dacă din
calculele precedente reiese că măsurile sunt departe de a fi optime din punctul de vedere al costurilor, nu trebuie completat niciun tabel,
dar această situație trebuie raportată separat Comisiei.

3.2.2. Raportați, într-un tabel separat, centralizatorul factorilor de conversie în energie primară utilizați în țară.

3.2.3. Indicați energia livrată pentru fiecare vector energetic într-un tabel suplimentar.

4. CALCULUL COSTULUI GLOBAL

4.1. Calculați costul global pentru fiecare variantă/pachet/măsură utilizând tabelele de mai jos cu referire la scenariul
privind prețul la energie scăzut, mediu sau ridicat. Calculul costurilor pentru clădirea de referință este stabilit la
100 %.

4.2. Raportați sursa evoluției prețului la energie aplicate.

4.3. Raportați rata de actualizare aplicată pentru calculul din perspectivă macroeconomică și pentru cel din perspectivă
financiară și rezultatul analizei de sensibilitate aferente efectuate cu cel puțin două rate ale dobânzii diferite pentru
fiecare dintre calcule.

Tabelul 6
Date de ieșire și calculul costului global
Completați câte un tabel pentru fiecare caz de referință, utilizând tabelul o dată pentru calculul din perspectivă macroeconomică și o
dată pentru calculul din perspectivă financiară. Introduceți datele referitoare la costuri în moneda națională.

Perioada de
Costul Rata de
Costul anual de funcționare calcul (1) 20, 30
emisiilor de actualizare
Variantă/ Costul ani
gaze cu efect (rate diferite
pachet/ investiției Durata de Costul de
de seră pentru Costul
măsură astfel inițiale Costul ener­ Valoare viață eliminare
(numai calculul global
cum este (raportat la giei (2) pe tip de reziduală economică (dacă
Costul anual pentru macroe­ calculat
prezentată în anul de Costul combustibil pe estimată este cazul)
de calculul conomic și
tabelul 5 începere) operațional baza scenariului
întreținere macroeco­ pentru cel
prețului mediu
nomic) financiar)
la energie

(1) Pentru clădiri rezidențiale și publice, se ia în considerare o perioadă de calcul de 30 de ani, iar pentru clădirile comerciale nerezidențiale, de cel puțin 20 de ani.
(2) Trebuie luat în considerare efectul evoluției (preconizate) a prețurilor în viitor, dacă se vizează înlocuirea componentelor în timpul perioadei de calcul.

4.4. Raportați parametrii de intrare utilizați la calcularea costului global (de exemplu, costul forței de muncă, costul
tehnologiei etc.).

4.5. Efectuați calculul privind analiza de sensibilitate pentru costurile principale, costurile energiei și rata de actualizare
aplicată atât pentru calculul din perspectivă macroeconomică, cât și pentru cel din perspectivă financiară. Pentru
fiecare variație de cost utilizați un tabel separat precum tabelul de mai sus.

4.6. Precizați costul estimat al emisiilor de gaze cu efect de seră pentru calculele din macroeconomice.
L 81/36 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 21.3.2012

5. NIVELUL OPTIM DIN PUNCTUL DE VEDERE AL COSTURILOR PENTRU CLĂDIRILE DE REFERINȚĂ

5.1. Raportați nivelul optim, din punctul de vedere al costurilor, al performanței energetice exprimat în energie primară
(kWh/m2 an sau, dacă este urmată o abordare la nivelul sistemelor, în unitatea relevantă, de exemplu valoarea U)
pentru fiecare caz în raport cu clădirile de referință, precizând dacă acesta este nivelul optim calculat din
perspectivă macroeconomică sau din perspectivă financiară.

6. COMPARAȚIE
6.1. Dacă diferența este semnificativă, indicați motivul care justifică decalajul, precum și un plan cu pașii adecvați
pentru reducerea diferenței, dacă decalajul nu poate fi justificat (pe deplin).

Tabelul 7
Tabel comparativ atât pentru clădirile noi, cât și pentru clădirile existente

Intervalul/nivelul optim din punct de vedere al

costurilor (de la – la) Cerințe actuale pentru
Clădire de referință kWh/m2, a clădirile de referință Decalaj
(pentru o abordare la nivelul componentelor, în kWh/m2, a
unitatea relevantă)

Justificarea decalajului:

Plan de reducere a decalajului nejustificabil: