EDMONDO DE AMICIS

Cuor@,
inim6 de copil

Editura Herra
 - A;adar, rimas bun! zise tata, cu glasul tremurind,
t,
aruncind spre qcoald cea din unrrd privire. i
,:l
Mama zise ;i ea: CIJPRINS
- R6mas bun! t;
't:
Eu nu am putut s[ mai zic nimic. ,'i
rl Prefala .... .3
'.1 OCTOMBRTB. intaiazi de gcoall .. .. .....5
Profesorulnostru .......7
Onenorocire .....9
B[iatul calabrez .......10
Camaraziimai ...12
O faptiigeneroasl .....14
Profesoara mea din clasa I supeiioarl . . . . . . 16
lntr-unpoddecasi. ....18
$coala .... 19
Micul patriot padovan (Istorisire lunari) . . .21
NOIEMBRIE. Mioulcotar ....24
Ziuamorfilor ....26
Prietenulmeu, Garrone ......27
Cdrbunarul gi boierul . . .29
Profesoarafrateluimeu . . . . I . . . . . . 3l
Mama ... .33
Camaradulmeu, Coretti . . . . .,. . . . . . 35
Directorul .......39
Solda{ii . . .42
Ap6r6torulluiNelli ....44
Celdint0idin clas5 .....46
Micul cercetag lombard (Istorisire lunarl) . .47
S[racii ....53
DECEMBRIE.Negustorul . .. ..... . 55
..
De;ert[ciune .......57
Ceadint0ininsoare .....59
ZiddraEul .......61
316 3t7
Un bulgire de zdpadd Copilaqul mort . . 16 r

Profesoarele .....65 Ajunul lui 14 martie . . . 16 r

Casarbnitului ....; -...67 impEr{ireapremiilor ...16.i
Scriitora;ul florentin (Istorisire lunarl) . . . - . 69 Oceartl ..fiA
Stdruinla .......77 Soramea ......172
Recunoqtinla ....79 S6nge romaniol (Istorisire lunari) . . 174
IANUARIE.Profesorulsuplinitor ... 8l Zidtua;ulpemoarte :..181
BibliotecaluiStardi ....83 ConteleCavour ..... ......184
Fiullacatuqului .......85 APRILIE.Primivara ..187
Qvizitapl6cut[ ..... ".87 RegeleUmberto ......189
inmormintarea regelui Victor Emanuel . . . . 89 Azilul de copii . . t94
Franti gonit din qcoal5 Lagimnasticl.. ......198
Micul tobogar sard (Istorisire lunarf,) . . . . . . 93 Prof'esorultatIluimeu ......201
Iubirea de patrie . . rc2 Convalescenli . .2ll
Invidie . , .104 Prietenimuncitori .....213
Mama lui Franti \4amalui Garrone .. -.Zls
Speranla .. 108 GiuseppeMazzini ....217
FEBRUARIE. O medalie datd pe drept . . . 110 Virtutea cetileneascd (Istorisire lunar6) . . .219
O bunihotdrOre . .... . ll2 MAI. Copiii rahitici . . .225
Micul drum de fier . . . .114 Jertfa ....227
ingdmfare ...........116 Incendiul . "....229
Nenorocirile ce le aduce munca . . . . 118 De laApenini pdn6 laAnzi
Arestatul ......120 (Istorisirelunard) ...233
Infirmierul tatii (Istorisire lunar6) . . .124 Yara .... -266
-trerdria . .134 Poezie ...26g
Miculclovn ....137 Fetifasurdo-mut6 .....270
Ceadin urmdzide carnaval . . - -.. . l4l ItlNlE.Garibaldi .....279
Copiiorbi. .....144 Armata .. .28I
Profesorulbolnav .....151 Pakia ....293
Pestradi ......153 32 grade de cilduri .. .284
$coliledesearb ......155 Tata .....286
I\{ARTIE. Perin{ii elevilor . . .157 La[ard" ...288
Niin06rul7S ....158 impbr{irea premiilor la elevii mqtqugari . .2g2
318 319
 \

. j i l

Moarteanrofesoarei
'4 mele . . .,. . . ., ''
. 295
Muftumiri 1....
Naufragiul (Uttima istorisire lunar[) . 2gg
ruLIE. Cea din urm[ paginE
amameimele .....306
Examenul ... ;.
Cel din urm[ examen . . 310
,ddio. ....313

Tipdrit la Tlpografta Shik&stefan SRL

Telefon: 021.450.25.32 I 07 56.196.191
email:
 OCTOMBRIE

intflia zi de scoalil
Luni, 17.
Azi e int0ia zi de qcoali! Ca un vis au hecut cele trei
luni de vacan{6! Mama m-a dus azi dimineallla gcoala
Baretti, ca s[ mI inscrie in clasa a III-a primari; mi-era
gdndul tot la {ar6 qi mI duceam la gcoall cu inima rea. Pe
toate ulilele miqunau copii; cele dou6librdrii erau pline de
perinfr, care cumpirau: ghiozdane, caiete, condeie, qi in
fala gcolii se ingrimddise atita lume, incit portarul gi
polilistul abia puteau s5 !in5 orinduialEla poartf,. Pe cdnd
stam 16ng5 poartd, simfii c6-mi pune cineva m0na pe umhr;
era profesorul meu din clasa a tr-a' cel cu pflru] roqu ;i
zburlit vesel, ca de obicei. El imi spuse:
- Va si zicd" Enrico,iatb-ne despHr$fi pentru totdeauna!
Lucrul acesta-l ;tiam qi eu, dar cuvintele lui tot mE
intristar6.
Pdtrunserim cu greu. Domni, doamne, femei din popor,
meqtequgari,
,tv ofi{eri, bunici, servitoare: fiecare cu o6te un
copil de minl qi cu certificatele de promovare in cealalte,
umpleau sala ;i scara, fdcdnd atdta zgomot incdt pilrea c6
intrau la teatru. Revizui cu plicere sala cea mare din eta-
jul de jos, cu uqile celor ;apte clase, unde-mi petrecusem qi cum ar wea sd ne ghiceasci gtndwile. Nu r6de nici-
odat6! Eu imi zicearn in minte: ,,Asta e abia ziua dintii,
cei dintfri tei ani de Ecoah.
Era gloatdmare. Profesoarele treceau in sus ;i in jos' mai sunt ?nc6 noud luni! Ce de munc[! Cite examene la
Profesoara mea din clasa I superioard mI salutb din qa
sfbr;itul luniior! Ce de osteneal6!". imi pIru bine c5 gdsii
clasei sale ;i-mi zise:
pe mruna la uEa qcolii, cdci sinnleam nevoia de a mI arrunca
mai ?n bra{ele ei. Ea mi-a zis.
- Enrico, tu mergi acllm la etajul de sus, n-am sb te N-ai nici o grije, Enrico, o si invbffun impreun6. M[
vid nici mlcar trecAnd! $i se uit51a mine cu intristare' -
?ntorsei acasb cu inima bun[. Dar tot nu mai am pe bunul
ln j,rrut directorului se aflau femei foarte ingrijorate,
meu profesor, care ne zdmbea a;a de b16nd qi vesel. $coala
fiindca nu mai erau locuri pentru copiii lor; bdgai de seam[
nu mi se mai pare aqa de frumoasd ca mai inainte!
cd barba lui era mai cdruntd decit in anul trecut' Mi se p6ru
cd unii din baief crescuserI, alfii se ingr6;aser6'
in etajul de jos, unde se qi frcuserS impirtjrile' erau
copila;i din clasa I inferioarl, cate nu voiau sb intre in
clasa ;i se opinteau ca nigte mdg5ru;i; trebuia s[-i trag6 Profesorul nostru
induntru cu de-a sila. Unii fugeau; a\h,vdzdnd pe parinfii
lor c5 pleac[, incepeau sd lipe ;i ace;tia erau silili s5 se Marli, 18.
inapoieze, ca s6-i mdngiie sau s6-i ia cu d0nqii.
De azi.diminea!6 imi place qi profesorul nostnr de
acurn. Pe c0nd intram ?n c1as5, unde el se qi afla pe catedr6,
Profesoarele nu mai qtiau unde le stItea capul' Pe
fr[liorul meu il inscriseserd in clasa profesoarei Delcati, pe gcolari de-ai lui, de acum un an, trecdnd pe la urya clasei
noastro, se opreau pu{in, ca s5-1 salute.
mine in acoea a profesorului Perboni, la etajul de sus' La
zece ore eram cu to{ii in c1as6: cincizeci Ei patru la num[r, - tsun5 ziua, domnule profesor!
erau numai weo cincisprezece sau Eaisprezece din cama- - BunI ziua, domnule Perboni! Unii chiar intrau, ii
strAngeau mina gi fugeau repede. Se vede cE ei il iubesc qi
lrrziimei din clasa aII-a, intre care Derossi, acela care ia
cd s-ar intoarce bucuros la d0nsul. Elle r[spundea:
intotdeauna premiul I. Ce micl qi tristd mi se pdru ;coala
pe 16ng[ pSdurile qi munlii unde-mi petrecusem vara! - BunI ziua! Strdngea mdinile ce i se intindeau, dar nu
se uita la nimeni gi rdminea serios dupi fiecare salutare;
M5 gdndeam asemonea la profesorul meu din clasa a
II-a. Ce bun era qi ce micu!! P6rea cI este un gcolar de-ai dungl de pe frunte i se addncea ;i rnai tare, sta intors spre
fereastrl, uit0ndu-se la acoperigul casei din fap; ?n loc de
noqtri! 81, r0dea meriu cu noi. Ce riu imi pare cb nu-lmai
a se bucura de acele saluturi, plrea c6 se simlea mfrhn:it.
v[d aici cu pirullui cel rogu;i zbdrlitt Profesorul de acum
DupS aceea se uite cu bigare de seamd la fiecare din
e inalt qi n-are barbz,parul ii e cirunt gi 1ung, are o dungb
noi. Se pogori de pe catedri qi ne dictE plimbAndu-se prin-
addncdpe frunte. G'asul ii este gros, se uitii !int5la noi ca
tre bdnci. VezendPe un copil ro;u la f{e 9i cu chipul plin
de bubuli{e, incetd ?ndat[ de a mai dicta, se opri, apuci
obrazul baiatului cu miinile, il privi adanc, il intrebd ce are
si-i oipli fruntea, ca s[ vad[ dacf, arde.
' ioii-prrl acesta, un b6ia! care stltea la spatele lui, se
ridici qi incepu s[ se shimbe la el. El se intoarse fbrd veste,
b[iatul se opri repede qi-;i plec[ ugor capul, a;teptindu-gi
pedeapsa. Piofesorul ii puse o mdn[ pe cap qi ii zise numai
atdt:
- Sd nu mai faci aEa! Apoi se sui iar pe catedr6 9i incepu
sI dicteze. Cdnd sffirqi de dictat, se uiti c6tva timp la noi
fara avorbi Ei apoi ne zise incetinel cu glasul lui ce1 gros,
dar bl6nd: Ascultali, copii! O sf, petrecem un an impreun6,
s[ ne silim in toate chipurile, ca s6-l petrecem bine' inyilali
qi frli buni! Eu n-am familie! Voi sunteli familia mea!
Acum un an tr6ia incl biata mea mam6: a murit 9i ea' Am
rimas singur! Vi am numai pe voi pe lumea aceasta! Nu
mai am altl dragoste, aIt g0nd, decdt al vostru! Fifi voi
copiii mei! Eu v5 iubesc; iubili-md ;i voi pe mine! N-aq
dori s5 mI v[d silit ca i;5 pedepsesc nici mlcar pe unul din
voi. Ar[tali-mi cd sunteli b5ieli de inim6. $coala noastr[ sd
fie o familie; voi se fili mingOierea ;i fala mea. Nu vi cer
s6-mi fbgaduili acestea prin vorbe; sunt sigrn cI in inima
voastr6 fiecare din voi a qi rispuns ,,da"; de aceea vE ;i
multumesc!
. Tocmai atunci intri portarul, ca sd sune sfhrqitul orei-
IeEir[ cu tolii in lini;te. B[iatul care se strdmbase la spatele
profesorului, se apropie de el qi zise cu sfial6:
- Iertafi-mb, domnule prof'esor! Profesorul il sIrutb pe
frunte ;i-i rlspunse:
- Du-te, fbtul meu!
O nenorocire
Wneri,2I.
Anul a inceput cu o nenorocire. Azi diminea!6, pe c0nd
mergeam la gcoalb, spuneam tatilui meu ce ne zisese pro-
fesorul, cind deodatd vlzurlm o mul{ime de lume
gramedite Iapoarta Ecolii. Tatazise indat6:
- Nu cumva s6 se fi intimplat vreo nenorocire! Rdu ar
incepe anul!
Abia am putut s5 intrim! Sala era plini de pdrinli qi de
copii, pe care profesorii nu izbuteau s[-i bage prin clase.
Toli stdteau cu fala intoarsS clhe cancelaria directorului gi
din toate pbrtrle se auzea zicdndu-se: ,,Bietul b6iat! Sdracul
Robetti!". Chipul gardistului qi capul pleguv aldirectorului
se zdreut pe deasupra capetelor, in fundul cancelariei.
Pulin dup[ aceea intri un domn cu p515ria inalta; se auzi
goptindu-se:,,E doctorul! "
Tata intrebi pe un profesor ce s-a intimplat.
- O roati a trecut peste piciorul unui bdiat, rdspunse
acesta; qi l-a fr6nt! addugd un altul.
Un bdiat din clasa afI-a, pe cAnd venea la qcoali prin
ulila Dora-Grossa, vdzu cdun bdie{el din clasa I inferioarS,
scdpat din m6na mamei sale, cdzuse in mijlocul strizii, toc-
mai cdnd era sd treacd un omnibuz. Biiatul alergI cu
indrdznealL, apucd copilul, il dete la o parte dar nu avu
timp si-qi tragi piciorul destul de repede ;i roata
omnibuzului ii c51ci piciorul. E bliatul unui c6pitan de
artilerie.
Pe c6nd ni se povesteau acestea, ne pomenirSm cu o
doamnl cdintrd ca o nebun[ in sa15 imbrdncind lumea: era
marna 1ui Robetti. O alta doamn[ ii iqi inainte;i se aruncd
in bralele ei plingind: era mama copilului sc6pat. Amin-
dou6 se repezirdin odaie;i se auzi indatSun lip6t sfhgietor:
,"Pietro", dragul mamei. in timpul acesta se opri o trlsur[
la poart6 directorul ie;i pe pragul qii 1in0nd in brale pe
Ei
b6iatul r[ni! care-qi iezema capul pe umIrul lui; era galben
La fal6 qi cu ochii inch{i. Se fbcu o mare tf,cere, numai
pldnsul bietei mame se mai arLzea. Directorul, schimbat la
fa1[, se opri pulintel, ridicf, pe bSiat in sus cu amdndou6
miinile, ca s5-1 arate mulfimii gr[mddite. Atunci, profe-
sori, profesoare, p6rinti, bdie{i, to{i goptird intr-un glas:
- SI trlieqti, Robetti, drag6! El deschise ochii ;i intreb6:
- Ce mi s-a fXcut ghiozdanul? Mama copilului scf,pat
de primejdie i-l aritS pl0ngind qi-i zise:
- Nu te teme, il duc eu, dragul meu ingeraq! Totodatii
sprijinea ps mama renitului, caro nu mai contenea din
p10ns. Ie;ir6, aqezard biniqor b[iatul in trdsuri qi pornir[;
iar noi, cu tolii, intrarim prin clase in tlcere.
Bliatul calabrez
SAmbdtd,22.
Ieri, c[tre seaf,5, pe cdnd profesorul ne spunea cum ii
mai este bietului Robetti, care va fi silit sE umble in c6rje,
intrd qi directorul linAnd de mini un qcolar inscris chiar
acum. Bdiatul era foarte oacheq la chip, cu pIrulnegru? cu
ochii mari qi vii, cu sprincenele dese ;i imbinate. Purta
lraine inchise ;i era incins cu o curea neagr6. Directorul ii
spuse ceva profesorului la ureche qi p1ec6, lasdnd pe b6iat
l0
l6ng6 d0nsul. Baiahll se uitl la noi cu ochii s6i cei mari ;i
pirea cam sfios. Profesorulil lul de mdn6 qi zise:
- Bucura{i-v[ cd inhi in ;coa15 un mic italian, niscut la
Reggio di Calabria, orag ce se aflI la cinci sute de mile
departe de aici.
Trebuie si primi{i cu drag pe un frate al vostru, care
vine de departe. El e n6scut pe un pimAnt glorios, care a
dat Italiei oameni vesti{i ;i ii dA necontenit muncitori wed-
nici ;i soldali viteji; intr-unul din cele mai frumoase finu-
turi ale patriei noastre, unde se afl[ plduri intinse qi mun{i
inafti, locuifi de un popor de;tept;i inimos. Iubili-l, aqa ca
si nu simti c6 e departe de locul s5u de naqtere. Dovedili
cI un bliat italian, in orice qcoalS italianl ar pune piciorul,
gdsegte acolo numai frafi!
Dupn aceste cuvinte, ne ardtdpe harta Italiei locul unde
se afl6 Reggio di Calabria, apoi strigd pe Derossi, acela
care ia totdeauna premiul I. Derossi se ridic5.
- Vino incoace! ii zise profesorul. Derossi ieqi din banc6
;i se duse la catedr6, in fa{a calabrezului. Tir, care eqti cel
dintii in clasi" ii spuse profesorul, di, in numele clasei in-
tregi, noului camarad sdnrtarea de bunlvenire, imbri$area
copiilor din Piemont, copilului din Calabria. Derossi s5rut5
pe calabrez, zicdndu-i cu glasul sdu cel limpede:
- Bine-ai venit! Calabrezul s[rut6 qi el din toat6 inima
pe Derossi. Toti bdielii bature din palme. Ticere! strigd
profesorul, nu se aplaudl in ;coalf,! Totuqi se vedea c6 e
mulgumit. Calabrezul era ;i el voios, Profesorul ii ardt6 un
loc ;i-l duse la banc[. Apoi ad5ug6: lineli bine minte, ceea
ce vI spun. Pentru ca un bliat calabrez sI fie la Turin ca la
el acasl qi un bliat turinez agiqderea in Calabria, lara noas-
tri s-a luptat cincizeci de ani qi treizeci de rnii de italieni au
l1
 pe o batisti. Ldng6 dinsul, in banc5, st6 Garoffi, utr fel de
pierit in aceste lupte! Iubili-v[ unii pe allii ;i vE respectali!
prajinilungd qi uscat5, cu nasul ca ciocul de cucuvea gi cu
Acela care ar neciji pe acest camarad pentru ci nu s-a n6s-
ochii mici; acesta face nego! cu penile, cadre ;i cutii de
cut in provincia noastr[, n-ar fi vrednic s5 ridice ochii de la
chibrituri; el iqi scrie lecliile pe unghii, ca sd le citeascb pe
p6m0nt,
- cdnd trece un steag tricolor-
furiq. Mai este;i un domnigor, Carol Nobis, foarte mdndru;
indata ce calabrezul se a;ez6 la locul s6u, vecinii ii
el st5 intre doi bdiefi ce-mi sunt foarte dragi. Unul este fiul
dIruird penife, cadre ;i un alt ;colar din banca din urm6 ii
unui lecatu;, imbrScat cu o haini lungl de atArnI pini la
trimise un timbru poqtal din Suedia.
genunchi (e hainl de-a tatdlui s6u); bietul biiat e galben ca
ceata,incdt crezi cd e bolnav, nu r6de niciodatS Ei e foarte
sfios. Celdlalt e cu p6rul roEu, qi cu o mdnl uscat6, pe care
o line legatl de g6t. Tatil s6u a plecat in America ;i mama
Cnma;razii mei
sa s-a fXcut, de nevoie, precupea!5 de zarzavatui.
Vecinul meu din stAnga e un tip ciudat - Stardi - mic ;i
Maryi,23.
indesat, mai c5 n-are g0t, posac de nu-i scoli o vorbd din
B6iatul care a trimis timbrul poqtal calabrezului, imi
gur6. Pare cI pricepe foarte cu greu, .cdci ascultd cu mult5
place mai mult decit to1i. il cheam[ Garrone, e cel mai
btrgare de seamd pe profesor, nici nu clipe;te, st6 cu frun-
mare din c1as5, e aproape de T4 ani..Are capul mare' e spd-
tea iircre{itd, cu din{ii strdnqi, gi dacl unul din vecinii s[i il
tos qi bun la suflet; aceasta se cunoaqte cAndrdde. S-arzice
intreabl ceva in timpul cdnd explici profesorul, int0ia;i a
cI el cugetd ca un om mare!Acum cunosc mulli din cama-
doua oarl nu r[spunde, dar atreia oard dI cu piciorul.
raziimei- imi mai place inci unul, Coretti; poarti o flanelE
Ling6 d6nsul sti un obraznic rdutbcios, numit Franti; a
cafenie qi o cdciuli de blan6 de pisic6; e totdeauna vesel!
fost dat afard dela o akd Ecoa16. Mai sunt gi doi fiafi imbr6-
Tatdl s[u, negustor de lemne, a fost soldat in rdzboiul din
cali la fel, care seaminl unul cu altul cd doui picituri de
1860, in regirnentul principelui Umberto. Se zice cd are
ap[; amdndoi poartb p[l6rii calabreze cu cdte o pani de
trei decora{ii. Mai avem in clasi qi un biiat cocoqat, micut
fazan.
Nelli, slab, plipind ;i galben la chip; este un altul foarte
Dar cel mai drag6la; dinhe tofi, acela care are mai multa
bine imbr5cat, care-qi curSli mereu fulgii de pe hain[, il
iscusinfn, care ;i in anul acesta va fi desigur cel dint6i din
cheam5 \/otini. in banca din fala mea std un biiat poreclit
clas6" este Derossi. Profesorul i-a qi in{eles destoinicia; pe
,flidbraqal" (Muratorino), pentru cdtatdl s[u este zidaq' are
dAnsul il inheabi mereu" Mie insl mi-e foarte drag Precossi,
un obraz rotund ca un m[r qi nasul mic ca un ghemule!- E
biiatul l6c5tusplui, acela cu haina iung[ qi boln[vicios. Se
foarte mucalit, gtie si rmrte botul de iepure 9i toli il rug6m
mereu sd ne fac6 acea strAmbeture ca sd rddem. El poarti o
nce cdtatiil sdu il bate mereq parc[ irni vine qi mie a crede,
cd prea e sfios; de cAte ori cere weo deslu;ire sau loveEte din
zdrean!6 de p515rie ghemuitb, pe care o bagl in buzunar ca

13
t2
neb6gare de seaml p
weun bdiat" nce indata: ,,Iartil'tn6l"
Dartot Garone e pel mai cuminte ;i mai bun.
O fapttr generoasl
Miercuri,26.
Chiar azi diminealI Garrone ne dddu o dovada de inima
lui cea bun6. Ajunsesem cam tdrziu la gcoal6, fiindcI md
bprise profesoara de clasa I superioar6, ca sI m6 intrebe la
ce o16 ar putea si vinl la noi, acasd.
Profesorul nu venise incl ;i trei sau patru b6ie{i necijeau
pe bietul Crossi, bliatul cu p[rul roEu gi cu mOna legati de
gdt, acdrui maml e precupea{i. il loveau cu liniile, ii azvdr-
leau coji de castane in ochi ;i ii ziceau merou:
- Ciungule, slutule! Unii il imitau, in betaie de joc, cum
iqi linea mina legatd de git.
Slrrnanul b6iat stbtea singur in fundul clasei qi nu zicea
nimic; insl se uita cAnd la unul, cAnd la altul, parci i-ar fi
rugat s[-l lase in pace. Dimpotrivd, ei se indirjirl gi mai
tare. Atunci Crossi incepu sI ro;easci Ei sI tremure de
necaz) dar tot r5bda. Deodat6, r[utlciosul Franti se sui pe
o bancl ;i imita pe mama lui Crossi, cum i;i poartL
co;urile cu zarzavahti in mAini, cind vine la poarta ;colii,
ca sd aqtepte pe fiul siu.
Mul1i beieli incepurl sd ridi cu hohote; Crossi iEi pier-
du cump6tu1; apucd c[limara;i o azvArli din toate puterile
in capul lui Franti.
Franti i;i pleci repede capul, iar cSlimara lovi in piept
pe profesorul care tocmai intra in c1as6.
T4
Tofi ;colarii alergarl speriali pe la locurile 1or. Profe-
sorul ing[lbeni qi urcdndu-se la catedrd ii inhebd supirat:
- Cine a antdrlit? Nimeni nu rlspunse. Profesorul
intrebl iar6gi, ridicdnd glasul: Rispundefi, cine? Atunci lui
Galrone ffcdndu-i-se mila de bietul'Crossi, se scul5 repede
gi zise hot[rit: ,,Eu!". Profesorul se uite la el gi la ceilalfi
gcolari, pe care ii vdzu cI stau minuna{i qi zise cu glasul
potolit:
- Nu este adevSrat! el adSugase, vinovaful n-o si fie
pedepsit, si se ridice!
Crossi se sculi Ei zise inecat de plins:
- Mn biteau qi mn batjocoreau; de necaz mi-am iqit
din fire qi am azvdrlit cu bilimara!
* $ezi, zise profesorul. S[ se scoale cei care l-au intird-
tat. Patru elevi se scular6 in picioare, plec0ndu-qi capul.
- Afi necijit, le zise profesoml, pe un coleg care nu v[
fbcea nimic; af batjocorit pe un nenorocit; ali bdtut pe un
neputincios, care nu este in stare si se apere" A{i fbcut una
din faptele cele mai mi;elqti, care pot mAnji o fiin{i ome-
neasc6! Sunte{i nigte nemernici! Apoi cobori printre bdnci,
lu5 de bArbie pe Garrone , care st[tea cu capul in jos 9i se
uitd drept in ochii trui, zicdndu-i:
- Tu qti un suflet bun!
Garrone, folosindu-se de imprejrlrare, qopti ceva la ure-
chea profesorului care intorcdndu-se cltre cei patru vino-
va{i, le zise cu asprime: ,,V6 iert!"
15