UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

STRATEGII ȘI POLITICI DE MANAGEMENT ȘI MARKETING

EFECTELE ANTICIPATE ÎN UE GENERATE DE SCHIMBĂRILE

INTERVENITE ÎN POLITICA SUA ÎN URMA
ALEGERII LUI DONALD TRUMP

- Managementul schimbării și dezvoltării organizaționale -

Profesor coordonator:
Conf. univ. dr. Ramona Todericiu

Temă realizată de:

Ioana Alexandara Hârceagă

SIBIU
2020
 CUPRINS

1. CONVENȚIILE SUA-EU ............................................................................................................................... 2

2. MANDATUL LUI DONALD TRUMP, PROVOCARE PENTRU SECURITATEA UE ............................. 3

3. RUSIA, ÎNCURAJATĂ DE POLITICILE ADMINISTRAŢIEI TRUMP ..................................................... 3

4. ÎNȚELEGERILE COMERCIALE .................................................................................................................. 4

5. NOUL ACORD SUA-EU ............................................................................................................................... 5

6. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................. 7

1
 1. CONVENȚIILE SUA-EU

SUA şi UE au convenit să colaboreze pentru a avea zero taxe, zero bariere şi zero subvenţii
pentru bunurile industriale non-auto, conform declaraţiei comune date publicităţii după discuţiile dintre
preşedintele SUA, Donald Trump, şi şeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.
"Am convenit astăzi că, înainte de toate, să acţionăm pentru zero taxe, zero bariere şi zero
subvenţii pentru mărfurile industriale non-auto. De asemenea, vom colabora pentru a reduce barierele şi
a creşte schimburile comerciale în domeniul serviciilor, produselor chimice, farmaceutice, medicale,
precum şi pentru soia", se arată în documentul emis după întâlnirea Trump-Juncker.
"Ne-am întâlnit astăzi în Washington D.C. pentru a lansa o nouă etapă a relaţiilor dintre Statele Unite şi
Uniunea Europeană, o etapă a unei prietenii apropiate, a relaţiilor comerciale puternice în care ambele
părţi să câştige, a unei mai bune colaborări pentru securitatea şi prosperitatea globală şi a unei lupte
comune împotriva terorismului", este formulă cu care începe declaraţia comună a celor doi lideri.
Declaraţia consemnează că SUA şi UE au împreună 830 de milioane de cetăţeni şi reprezintă
peste 50 la sută din PIB-ul la nivel global.
"Dacă ne unim eforturile, putem transforma planetă într-un loc mai bun, mai sigur şi mai
prosper", menţionează documentul.
Deja SUA şi UE au un nivel al schimburilor comerciale de un trilion de dolari, cea mai amplă
relaţie economică din lume.
"Vrem să întărim această relaţie comercială în beneficiul cetăţenilor americani şi europeni",
consemnează documentul, adăugând că această înseamnă deschiderea de noi pieţe pentru fermieri şi
muncitori, creşterea investiţiilor şi va duce la o mai mare prosperitate atât în Statele Unite, cât şi în
Uniunea Europeană şi va face relaţiile comerciale mai oneste şi bazate mai mult pe reciprocitate.
Conform declaraţiei comune, SUA şi UE au convenit că Uniunea Europeană să importe mai mult
gaz natural lichefiat din SUA.
De asemenea, cele două părţi au convenit să iniţieze un dialog mai strâns cu privire la standarde,
pentru a facilita relaţiile comerciale, a reduce obstacolele birocratice şi a diminua costurile.
Un alt punct asupra căruia au convenit Donald Trump şi Jean Claude Juncker este asigurarea
unei mai bune protecţii a companiilor americane şi europene în faţă practicilor comerciale neloiale la
nivel global.
SUA şi UE vor acţiona, alături de alţi parteneri pentru a reforma Organizaţia Mondială a
Comerţului şi pentru a soluţiona problema practicilor comerciale neloiale, inclusiv furtul de proprietate
intelectuală, transferul forţat de tehnologie, subvenţiile din industrie, perturbările create de
întreprinderile de stat, precum şi supraproducţia.
Pentru punerea în practică a agendei decise în urmă întâlnirii Trump - Juncker a fost instituit un
Grup de Lucru Executiv format din consilieri din ambele părţi. De asemenea, acest grup va identifica
măsuri pe termen scurt pentru facilitarea schimburilor comerciale şi pentru a evalua măsurile existente
cu privire la tarife.
Totodată SUA şi UE îşi anunţa intenţia de a soluţiona problemele referitoare la taxele pentru
importurile de oţel şi aluminiu, precum şi la taxele impuse că ripostă la aceste măsuri.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a consultat cu mai mulţi lideri europeni
înainte să plece la Washington pentru a se întâlni cu preşedintele american, Donald Trump, scrie Politico.
Juncker a discutat cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, cu cancelarul german, Angela
Merkel, cu cancelarul austriac, Sebastian Kurz şi cu prim-ministrul olandez, Mark Rutte, conform unui
purtător de cuvânt al Comisiei.
Juncker şi Trump vor discuta despre relaţiile privind piaţa de schimb dintre Uniunea Europeană
şi SUA, după ce preşedintele american a decis să impună taxe pentru importurile de aluminiu şi oţel.
În timp ce Juncker se îndreptă spre Washington, Trump a comunicat pe Twitter: "Ţările care ne-
au tratat incorect pe piaţa de schimb vin la Washington ca să negocieze. Acest lucru ar fi trebuit să aibă
loc cu mulţi ani în urmă, dar, după cum se spune, mai bine mai târziu decât niciodată!".
Preşedintele american a adăugat: "Taxele sunt grozave! Ţările care tratează incorect SUA au de ales
între a negocia pentru un acord corect sau să fie afectate de taxe. Este atât de simplu şi toată lumea
vorbeşte! Amintiţi-vă că suntem puşculiţa care este jefuită. Va fi grozav!".
2
 Trump a vorbit despre exporturile de maşini ale Europei, declarând că Uniunea Europeană a fost
"foarte dură" cu SUA: "Vin să se întâlnească cu mine miercuri şi vom vedea dacă putem rezolva ceva.
Altfel, va trebui să luăm măsuri în privinţa milioanelor de maşini pe care le trimit în fiecare an. Poate
putem găsi o soluţie".

2. MANDATUL LUI DONALD TRUMP, PROVOCARE PENTRU SECURITATEA UE

Odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă, Uniunea Europeană s-a văzut în faţa unei noi
realităţi - pentru întâia oară în mai bine de 70 de ani, nu se mai putea baza deplin pe cel mai important
aliat al său - Statele Unite ale Americii.
Un prim semn a venit în momentul în care Donald Trump a anunţat că îşi retrage ţara din Acordul
internaţional pentru climă semnat de predecesorul său, a luat apoi deciziile de a ieşi din tratatul nuclear
cu Iranul şi de a muta ambasada americană de la Tel Aviv la Ierusalim.
Însă, hotărârea care a adus Uniunea Europeană şi Statele Unite în pragul unui război comercial a fost
aceea de a impune taxe comerciale suplimentare pentru anumite produse importante din Europa.
Donald Trump, preşedintele SUA: „Cred că avem mulţi duşmani. Cred că Uniunea Europeană e
un duşman din cauza a ceea ce ne face în privinţa comerţului. Nu te-ai gândi în acest sens la Uniunea
Europeană, dar e un duşman”.
În replică, Uniunea Europeană anunţă că va impozita şi ea suplimentar importurile de produse
americane. Până la urmă cele două tabere evită războiul comercial și încep negocieri pentru un acord de
liber schimb. Donald Trump pare însă de neoprit. Ameninţă că îşi va scoate ţara din NATO, dacă
europenii nu plătesc mai mult pentru apărare şi ia o nouă decizie care dinamitează relaţia transatlantică
- anunţă că îşi retrage ţara din Tratatul pentru forţele nucleare intermediare semnat cu Rusia în urmă cu
trei decenii. Europenii consideră această decizie ca fiind una dezastruoasă, care va atrage pe toată lumea
într-o nouă cursă a înarmării.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: „Dragă preşedinte Trump, America nu are şi
nu va avea un aliat mai bun decât Europa. Am două remarci de făcut. În primul rând, dragă America,
apreciază-ţi aliaţii, până la urmă, nu ai prea mulţi. Şi, dragă Europa, cheltuie mai mult pe apărarea ta
pentru că toată lumea se aşteaptă la un aliat care este bine pregătit şi echipat”.
Pusă în faţa unei noi provocări de securitate, Europa s-a văzut nevoită să ia măsuri. Un prim pas
- crearea unei structuri comune prin care statele membre să deruleze proiecte militare comune.
Angela Merkel, cancelarul Germaniei: „Vremurile în care ne puteam baza în totalitate pe alţii s-
au dus. Asta am văzut în ultimele zile. Prin urmare, nu pot decât să spun: noi, europenii, trebuie să ne
luăm soarta în propriile mâini”.

3. RUSIA, ÎNCURAJATĂ DE POLITICILE ADMINISTRAŢIEI TRUMP

Există însă şi un beneficiar al politicilor protecţioniste ale lui Donald Trump, iar acesta este
Rusia. Moscova anunţă şi ea că suspendă tratatul pentru forţele nucleare intermediare şi trece la testarea
unor noi rachete balistice despre care spune că pot ajunge în orice oraş din Europa.
Ruşii trec şi la ameninţări la adresa obiectivelor americane de pe teritoriul european, printre
acestea scutul antirachetă al NATO de la Deveselu.
Vladimir Putin, preşedintele Rusiei: „Au construit acest scut antirachetă în România. Au tot spus
că scopul e să se apere de ameninţarea nucleară iraniană. Unde e această ameninţare? Nu există.
Ni se spune că sistemul e parte din capabilităţile defensive, nu ofensive, că astfel de sisteme au
rolul de a asigura apărarea în faţa unei eventuale agresiuni. Nu e adevărat. Nu aşa stau lucrurile. Un
sistem antirachetă e parte a unor capabilităţi ofensive, e strâns legat de sistemele balistice ofensive”.
Moscova merge până acolo încât cere distrugerea sistemelor amplasate în România. Analiştii
politici cred că o Rusie tot mai agresivă este doar unul dintre efectele politicilor protecţioniste promovate
de Donald Trump şi atrag atenţia că, în cel mai negru scenariu, acestea ar putea duce chiar la dezbinarea
Europei.
3
 Judy Dempsey, analist Carnegie Europe, într-un interviu pentru Paşaport Diplomatic: „Un lucru
e cert: politicile lui Donald Trump în Europa au potenţialul de a dezbina Europa. Poate părea foarte
ironic că ce face Trump în Europa e tocmai ce a încercat, multă vreme, şi Vladimir Putin să facă. Dar
dacă întărâţi statele membre unul împotriva celuilalt, slăbeşti, de fapt, NATO şi relaţia transatlantică. În
al doilea rând, dezbini Europa”.

4. ÎNȚELEGERILE COMERCIALE

Elogii dar şi unele critici se aud la Bruxelles faţă de înţelegerea dintre preşedintele Comisiei
Europene şi imprevizibilul şef al Casei Albe. Ce prevede înţelegerea privind boabele de soia?
Mesajul pe Twitter postat de preşedintele Donald Trump după întâlnirea cu Jean-Claude Juncker
a fost binevoitor şi blând, spre deosebire de cele care au urmat după reuniunile G7 şi NATO.
Şi la câteva ore după ce preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a părăsit Casa
Alba preşedintele american a elogiat înţelegerea la care cei doi au ajuns după o îndelungată discuţie,
menită să împiedice un război comercial transatlantic
"Reprezentanţi ai UE mi-au dat asigurări că vor cumpăra de îndată boabe de soia de la grozavii
noştri fermieri. În plus, vor cumpăra cantităţi mari de gaz lichefiat", a scris Trump pe Twitter.
Într-un al doilea mesaj, Trump a scris că e minunat că se înţelege din nou cu UE.
Aceasta constituie o întoarcere cu 180 de grade. Cu doar câteva zile înainte, preşedintele
imprevizibil a calificat taxele vamale drept pârghia "cea mai mare" pentru politicile comerciale. Acum
se urmăreşte că bunurile industriale în afara automobilelor să fie scutite integral de taxe vamale. Acelaşi
deziderat este valabil, potrivit însărcinatului american pentru Comerţ, şi în cazul produselor agricole.
Eurodeputatul Markus Ferber, membru al Uniunii Creştin Sociale din Bavaria, crede că Jean-
Claude Juncker a reuşit să iniţieze o schimbare a atitudinii preşedintelui Trump, fiindcă acesta a învăţat
din experienţele trecute.
"Acesta este succesul lui Jean-Claude Juncker şi al UE. Presiunile au avut asupra lui Trump un
efect de educare. E bine că se ajunge la concluzia că şi SUA nu pot fi puternice decât împreună cu
partenerii."
Boabele de soia - cheia compromisului:
Preşedintele Trump prezintă acasă drept un succes personal faptul că va vinde boabe de soia şi
gaz lichefiat. UE îi tolerează triumfalismul, deşi efectele economice ale acestor promisiuni vor fi
mărunte, a declarat joi la postul de public de radio Deutschlandfunk economistul Peter Bofinger.
UE importa aproape tot necesarul de boabe de soia pentru nutreţuri din Brazilia şi SUA. După
taxele vamale introduse de Trump împotriva Chinei, conducerea de la Beijing a micşorat drastic
importurile de soia din SUA. Brazilia va livra pe viitor Chinei, iar ce nu mai poate livra Brazilia ţărilor
UE vor livra fermierii americani.
În fapt, fluxurile comerciale vor fi reorientate, dar nu se va vinde nicio boabă de soia în plus.
"Importuri mai mari de soia din SUA există deja astăzi", a declarat în context eurodeputatul ecologist
german Reinhard Butikofer.
Funcţionari ai UE au confirmat că americanii au făcut mari presiuni ca boabele de soia să fie
incluse în înţelegere. Dar ei au confirmat, de asemenea, ca Juncker nu poate face referitor la această
problemă decât promisiuni foarte vagi. La urma-urmei nu Comisia Europeană cumpără boabele de soia.
O fac producătorii de nutreţuri şi importatorii de cereale în regie proprie.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Martin Winterstein, a declarat la Bruxelles ca, deşi
boabele de soia americane sunt în proporţie covârşitoare manipulate genetic, securitatea alimentară în
UE nu va fi afectată.
Afacerile cu gaz vor fi extinse:
Aceeaşi înţelegere se referă şi la gazul lichefiat pe care Trump vrea neapărat să-l vândă în Europa.
Deja cu doi ani în urma UE a elaborat un concept de majorare a importurilor de gaz lichefiat. Dar atât
calitativ, cât şi ca preţ acest gaz nu poate ţine pasul cu gazul din Rusia, livrat prin conducte.
Donald Trump a citat în declaraţia sa susţinută în faţa presei şi propoziţii care fac de multă vreme
parte din repertoriul UE. "Gazul lichefiat va ajuta UE să-şi diversifice sursele de aprovizionare", a
4
declarat Trump.
Pe piaţă gazului lichefiat amercianii concurează, potrivit grupului de lobby "Internaţional Gas
Union", în principal cu ofertanţi ieftini din Africa şi Australia, care cer în principiu doar jumătate din
preţul solicitat de americani. Gazul lichefiat însumează doar 10 la sută din totalul aprovizionărilor cu
gaz.
"Trebuie să ne punem întrebarea ce a oferit cu adevărat partea europeană pentru a evita măcar
provizoriu taxele vamale pe automobile? Am sentimentul că nu prea multe şi asta e bine", a declarat
economista Maria Demertzis pentru DW.
Ea activează în cadrul institutului de studii strategice Bruegel din Bruxelles şi monitorizează
politica economică a UE. "În linii mari, consider ca întâlnirea a fost un succes al UE", a conchis expertă.
TTIP (The Transatlantic Trade and Investment Partnership) va fi resuscitat:
Ţelul de a desfiinţa taxele vamale şi barierele comerciale în cazul cât mai multor produse a fost
urmărit deja de UE şi SUA cu ani în urmă, când s-a negociat amplul acord TTIP.
Înainte ca noua administraţie americană să îngheţe cu un an şi jumătate în urmă aceste negocieri,
există dorinţa ca taxele vamale să fie reduse aproape de zero în cazul produselor industriale şi al
automobilelor.
Potrivit comisarului UE pentru comerţ, Cecilia Malmstrom, un grup de lucru alcătuit din
reprezentanţi ai UE şi ai SUA va începe să renegocieze aceste aspecte.
Ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, a cerut într-o primă reacţie ca un eventual acord
comercial cu SUA să se bazeze pe "reciprocitate". Frântă a declarat înaintea vizitei lui Juncker la
Washington ca UE "nu poate negocia cu pistolul la tâmplă", cu referire la taxele vamale americane pe
produse din oţel şi aluminiu. Despre aceste taxe se va mai vorbi, dar ele continuă să fie în vigoare.
Critici la adresa înţelegerii prea vagi:
Preşedintele Comisiei pentru Comerţ a Parlamentului European, laburistul german Bernd Lange,
consideră că la Washington "au fost rostite vorbe mari, dar rezultatul este foarte firav."
Ameninţările americane privind taxele vamale punitive pentru metale şi automobile rămân
valabile. "Este regretabil şi nu constituie o baza solidă pentru negocieri concrete", a spus el.
Martin Winterstein a respins din partea Comisiei Europene aceste critici, subliniind: "Faptul că
nu există taxe suplimentare pentru automobile este un mare succes. Iar faptul ca taxele punitive asupra
produselor din oţel vor fi reanalizate constituie de asemenea un succes."

5. NOUL ACORD SUA-EU

Preşedintele Comisiei Europene, luxemburghezul Jean Claude Juncker, a vizitat Washingtonul,

unde a plecat cu hotărârea de a obţine o înţelegere cu preşedintele american Donald Trump. Cei doi lideri
au anunţat la finalul discuţiilor un acord ce are toate elementele unui armistiţiu.
Despre ce este vorba în acest acord şi de ce este important pentru Europa?
Un război comercial nu este bun pentru nimeni. La fel ca atunci când îţi iei revanşa de la un vecin
pentru un cauciuc tăiat spărgându-i geamul, nici roata ta, nici fereastra lui nu vor mai reveni niciodată.
Desigur, se poate mereu spune că sprijiniţi fiecare industria autohtonă de cauciuc şi geamuri, însă
cu un preţ şi nişte consecinţe considerabile.
Spirala războiului comercial începuse astfel, cu administraţia americană impunând tarife pe oţel
(important în producţia de maşini, BMW producând gama sa X în întregime în Carolina de Sud).
Europa a răspuns politic, impunând tarife comerciale unei liste largi de produse ce au lovit acolo
unde doare cel mai mult: în circumscripţiile electorale ale şefilor din Congres, care vor avea alegeri în
toamnă.
Astfel, bourbonul lui Mitch McConnell şi motocicletele Harley Davidson produse în Wisconsin-
ul lui Paul Ryan au ajuns pe acea listă.
Subminarea încrederii a continuat odată cu sabotarea funcţionării Organizaţiei Mondiale a
Comerţului, prin refuzul SUA de a nominaliza noi judecători ai curţii de apel, ceea ce a paralizat efectiv
organizaţia. Fără OMC, suntem înapoi în epoca celui mai tare, jucând o partidă de fotbal internaţional
fără arbitru şi cu reguli asupra cărora nu suntem de acord.
5
Juncker şi Trump au ieşit împreună în conferinţă de presă, iar presa a aplaudat frenetic, ca după o lungă
noapte a raţiunii. La declaraţiile celor doi, sală a respirat uşurată. Atât de timorat a devenit Washingtonul
de acţiunile nefireşti ale preşedintelui, încât orice afişare cu un lider al lumii vestice şi nu vreun dictator
devine un moment de sărbătoare.
Care a fost rezultatul central al vizitei? Ei bine, birocraţia rezultată, cea mai bună garanţie pentru
o frână în calea unor noi excese tarifare. Europenii şi americanii au înfiinţat o comisie comună la nivel
înalt (Executive Working Group), care să negocieze linie cu linie eliminări tarifare acolo unde contează.
Juncker a obţinut ceea ce Europa şi SUA aveau deja în 2013, un High Level Working Group,
care a demarat negocierile pentru TTIP.
Ceea ce este şi mai important este ca, atâta timp cât acest grup de lucru există, niciun nou tarif
nu poate fi impus. Această condiţie din urmă a fost 50% din întregul scop al vizitei lui Juncker la
Washington. De ce? Pentru ca Trump anunţase că urmau tarife de până la 25% impuse automobilelor
europene. Asta ar fi scumpit în medie cu 10.000 de euro maşinile nemţeşti exportate în America şi ar fi
anulat pentru o perioadă incertă cea mai profitabilă piaţă externă.
Vizita lui Juncker a venit astfel la un moment cum nu se putea mai bun. Escaladarea conflictului
comercial după o eventuală includere a automobilelor ar fi avut consecinţe iremediabile şi efecte directe
şi imediate asupra companiilor europene, multe din ele localizate în Romania sau cu angajaţi români.
Ce a mai obţinut UE de la Trump:
Trei alte mari rubrici au mai fost bifate, identificate inteligent de diplomaţia europeană.
Primele au fost exporturile de gaz natural lichefiat (LNG), pentru care noi porturi de primire sunt
(deja) în curs de construcţie în Europa, ca alternativă la gazele ruseşti şi la proiectul Nordstream 2.
În al doilea rând, se încurajează exportul de soia din Statele Unite. Acest important furaj pentru
zootehnia europeană vine cu beneficii pentru fermierii noştri, inclusiv cei români. Forţaţi să importe soia
din Brazilia, în imposibilitatea unei cultivări europene eficiente, sursa americană va diminua costurille
producătorilor noştri autohtoni.
În al treilea rând, importante au fost bunurile industriale, asupra cărora cei doi au convenit
eliminarea tarifării.
Se spune în declaraţia comună agreată de cele două echipe (la întâlnire au participat 11 persoane
de fiecare parte) ca cele două părţi se angajează să reformeze OMC împreună. O reformă în direcţia
interesului transatlantic este, cu siguranţă, un pas înainte faţă de blocajul complet de acum.
Juncker i-a satisfăcut orgoliul preşedintelui Trump:
Se poate spune astfel că vizita la Washington a experimentatului preşedinte al Comisiei
Europene, este un succes diplomatic de etapă. Succesul lui Juncker a fost atins după săptămâni de lobby
politic înalt al comisarei europene pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, din echipa căreia face parte şi un
strălucit economist român, Lucian Cernat.
Juncker i-a satisfăcut orgoliul preşedintelui Trump, mergând pe o logică mercantilistă, singura
recunoscută de american. Juncker a vorbit pe limba lui, utilizând termeni precum deal (înţelegere),
pupându-l caracteristic şi îmbrăţişându-l. Ar fi făcut orice, doar să obţină deal-ul.
Pentru moment, l-a obţinut. De data asta, Juncker a fost omul de stat mai înţelept.

6
 6. BIBLIOGRAFIE

1. https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/contextul-summit-ului-de-la-sibiu-mandatul-lui-donald-
trump-provocare-pentru-securitatea-ue-1127584
2. http://www.ziare.com/donald-trump/europa/juncker-s-a-consultat-cu-mai-multi-lideri-europeni-
printre-care-merkel-si-macron-inaintea-intalnirii-cu-trump-1522725
3. http://www.ziare.com/donald-trump/presedinte-sua/sua-si-ue-au-semnat-o-declaratie-comuna-
si-s-au-indepartat-de-razboiul-comercial-zero-taxe-1522924s
4. http://www.ziare.com/donald-trump/europa/juncker-vrajitorul-ce-efecte-are-acordul-cu-trump-
la-nivelul-ue-1523127
5. http://www.ziare.com/donald-trump/presedinte-sua/interesul-vizitei-lui-juncker-la-washington-
152305