ANULIV / Nr, 47-88
ear
>) , \ 4
a, ane at SALLE Surstppeqiabil
0-30V3A
Ce Bre
asamblate
‘Sursa de tepsiuneitial
Br fe
GBUITA, cs 227, oa
=SU/TA, cai 273, rat 9
12VIIA, con 28
SVN, oat
Ssugaatitszro, pra
49VA, cos 251, pret e
Berek mn comutang
(tidicétoare)
SUNQV, 0.2544
Supsin comutaric
firdicstoare)
T2Va2aV, 0.58
cease
Sursé realabiliaa.a0V0 8
urea jp @ommutatic
(cypiversarea
ppoaritari)
*5V/-12V, 0,154
Ce
=p ea
Surstn comutatie
(é@borstoare)
AV/IDV, 1A
sursd de tensihe
‘fixe 12g
Termostat 0-100°¢
cas ee {ntr-un sistem audio incintle a
Sunt prezentate defecte de Interfats cu utiizatorul (microfon, ease, display, incarcare)
(a modelul T18
tice sunt echipamente cu prey de cost mare, iar rote
MEDER electronic - Carte de vizita
MEDER electronic este liderul de plats al componentelor bazate pe efectul Reed.
eee eee = a
Metode uzuale tn practic de masurare a impedantelor electric,
Microfoanele fr fir transitoriat in banda PL
Rubrica soft prezinta o aplicaie eu ajutorul cirela se pot determina specificatile de
executie a transtormatoarelor monofazate de refea, cu ajutorul PC lu
Cees es
Consideratiiteoretice si 0 aplicatie practics despre si cu ragulatoate de tensiune fix
Sees eee
Probleme de stabilizare ale regulstoarelor de tenslune negativa la curenti miei de
Eee
Aplicatie ce urmareste comutarea electronic. a unr cam
supraveghere
Fee aN Pe TS _—____ Ey
Consideratiiteoretice 51 aspecte practice ale crcuituul integrat specializat
Termometru electronic cu afisaj LCD sl display LCD alfenumerc
informal $10 aplicate a circultulut specializat MC33340,
PE aE, a
Foale de catalog a creuitelor integrate audio LMM1896 (2896).
Video inteun sistem de
DA7375 - Aplicatii_ —
ous aplicatli: amplifcator cu 4 canale, stereo sin punte
CECE! eee a a
Reports} din Germania, de la térgul anual de Ia Friedrichshafen, consacrat
radioamatorismulul
Prezentarea nel surse de 0..20V2SV/3A, de la Velleman,
(ETE a
Numrdtor de impulsuri, deosebit de unual, cu microcontroler de la Mier
chip {inten sistem auel
ees Iuue- AUGUST 2003 Kanes
3 este un modi de pro
tectie pentru incintele acstice contra
impubutlor de tensiune ce apar le
conectarea almentari amplifcatoarelor seu @
‘componente ce poate aparea la fess unl
amplificator defect.
Impulse ce apar Ia comutarea tensiri
e alimentare pot defecta dfuzoaree inci
telor. Protectia la impulsur trarztori de
comutare se lace oferind amplificatoraui un
timp scurt de a ajunge in regi stabil de
funcjionere, ‘ainte de conectare
saci (difuzoaree
‘eu.
Componenta. continu’
farnplilcaior se poate suprapune peste
sempnakl uti (muzica) si devine perculoasa
pentru bobinajul cifuzoareor, defectandel
prin fect Joule (temic), Rebobinares unui
fica a
pin intermedi unui
Fig. 1
Protectie pentru
incintele acustice
ifuzor de putere mare implica costur
ridcate. Componenta continud apare, de
cexemelu, [a stapungerea_ condersatorull
electaliic de mare capactate de la. iesvea
ampliicatoarelor cu trarvistoare sau la
ampificatoarele th punte defectuos reglate
(craze ru “lucteaza simetric"). Detectaea
acest defect impure din partes moculuui
de protectia debransarea
sernnlizarea une sta de avarie roar).
Cele doud functiprezentate mai sus, res
pectiv anclansarea temporzatd a sarcnil si
‘deconectareaecestoa la apartia uni compo
rrente de curent continuy, sunt realzate de
‘montajl In kit realizat de Velleman, pe cae
prezentam, Funcile sunt sermnaizte optic
respectv LED-urle "WiAIT™ si “ERROR. Oe
asemenes, ese prevézut8 0 a tele unc,
respectir comutare manuald a saci de la
tun intrrupstor montat ne panoul frontal al
casetel
‘Schema electrics a modului de protectie pent incintele acustice Fig.2
‘Modul de conectare al montajului i lanful audi, atunc cand
ampliticatorul ert in variants stereo (Sous canale)
«= Temporizare la anclansare: 6s, semnal-
‘ate opted ~ LED *WATT";
= Protectie la componenta continu la
iopre: + 1¥, semnalizare optica LED
“ERROR;
~ Tensiune maxima de intrare: 200Vwv +
Curent maxim comutat: 10A,
Recomandst pentru: amplifcetoare cu
almentare simatic sau asimetia h acest
tlt caz temoorzarea s° poate mri din
cauza condensatorulu electric del esea
amplificatorul.
‘in punct de vedere al toncloaie schemei
lectice, montajul are o construct simettcd,
(2 cane, fecare cu ieste pe cite un rleu
qj
Fig.
oni J
‘Modul de conectare al montajuul im lang audio, atunct
‘ind amplifcatorul este in varianta punte
(este realizatn variants stereo) DI1..D14 = seria 1N4000, &1..R2 = 343;
‘Temporzarea si detecia de components R3..R7 = 8k2; RB..RI1 = 330k; R14, R17 =
continud se reaizeazd cu etaje de amplica- 47k, RIB = 470; RI9..R20 = 6800;
toare operaionale. 21 _.RO2 = 100K, SW, TI..T3 = 8C547;T4
‘Operarea manuals se face cu butonul = BCSI7; C1.nC6 — Iu: C7..CIO ~ 1004!
‘optional LS OFF. CM = 22045 C1Z.C13 = 470y: ICL =
‘Almentarea cu tensiune se face direct de
la efea prin intermedul transformatoruul cx
priza medians la ies
‘In ceca ce priveste modul de conectae al
smontajuli (placa P4700) in larful aud, fn
Figure 2 93 sunt prezentate sugestile pentru
amplificatr stereo 5 especty, ampliicator cu
‘esre in punte, Acest mod rebuieIntocmai
respectat
Valorie componentelor din schema sunt
D1..010 = tNéIaa, z01 = Dz6VE;
Gee
ler
_asimetricg atunci se monteazi $23.82
KAW in pote verticals. Aten! Acostea
ru se vor monta la un amplfcator cu
lmentare metric
324,
Daca ampliicatorul este de tp aimentare
‘Modul de arnplasare al componentelor pe
‘ablajulimorimat este prezentat In figura 4.
Kul este oferit in variant neasambats
Reaizat rgijt mertaul va funciona ine
Fig.
Amplasarea
‘camponentelor pe cab)
Beeoe wc-sost 00 ET Service GSM (x)
Prezentare hardware
si defecte tipice
Croif V, Constantin
croif@ekconnect 10
Defecele de intersex utlizatorl
sunt cel ma des innit. fn numérul
anterior sau prezentat acest ip de
defect a model
de telefon Eiesson A108.
Se continus cu analiza defectelor la un
att model din generatia mal vache,
respectv 118 sau 10, care sunt
Similar funciona (eefoanele din
generat noua mal au pn"
stabilesc” defectele tipie).
ERICSSONZ
rare decile de aka
Vi Gelcaes Gi nicole
ou hej tareenah, ae
Peepers
reseed aa hc
ia aogumro be SE
Ene eee
Din punct de vedere mecanic, casca
telefonulu Eesson T18 este montaté pe ft
frontala 2 cablgjuiu, legature cu placa de
baz tealizinduse la conectorul J810 (gure
2.
Pentru inceput, se realzenza o inspectie
Vizuela asupra Intregl placi de bazi 2
{elefonului, stn special apart audio, indicate
figuea 1, daca evista impuriai sau ure de
lichide patrunse In inteirul telefonui, Se
recomanda a se Incepe operatia de depanare
prin schimbarea fetel frontale (carcasa)
‘aparatlu; aceasta indude si casca. Daca
casca este bund (analzaté cu un ohrmmetu)
se verfca daca Iipiturle conectorlui sunt
corecte, Rezistenja masurata tne bornele
conectorului 1810 (ale cast) rebuie st fle de
ts. 4K ay dou ete cnet 3 verfcd
condensatorul 842 (figura 1).
acs acest operatie nu oferS nici un
rezuitat se venfica cu ohm-metrl rezstenja
dectricd a fiecdr pin al conectonuti J810
faj3 de masa telfonului (IMO), Daca se
masoar8 valoare mult mai mare se trece la
Inlocuitea condensatoarelor CBA0 si C841
figura 1).
‘act defectul nu se rezol, atunc este
mult mai complex. Se poate ca pin creutut
integra Speciaizat,notat NBOO (figura 2), $8
Drezinte lpituri reci ori este defect chiar
Cieuitul, Se nceard o ultima solute, respectv
refecerealpiturlr ee cu ajutorul une! stati
de 2ercald peru pit SM. Operaia ebuie
sserealzeze cu arj, pentru a nu deplasa de
‘be pad-uri, prea mult, iuitlintegrat sau 2
ud nc excesiv de mull. Operatia de
Iocuie unel astfel de componente este
destul de difica si nu se recomandé a fi
realzats fard echipamente de lpireldezipire
profesionale SMT Se recomands, tn acest
lim caz, ca aparatl s fle analizat de un
service autorizat de productor.
Conectorul microfonuli se aflé montat pe
placa de baza lingd conectorul de thtrcare
(figura 2). Majontatea deectelor care scot
rierofonul din functioanare sunt de naturé
rmecanicd, Se veifia sstemul de conectare -
830 - dacd este oxdat sau prezint lipturi reci cu placa de baz, la pau. Un defect
des intanit este al condensataaroior C815 si
C820, Be se defeceazt sau se dealipecc de
pe pad-ur, deoarece sunt aproape de
conectorul micrfonului On urma manevrai
dese in opera de sevice.
Se fac umitoaree misuratri figura 2)
~reaistena elecrcd la bornele condensa-
Atarlor C850 si C851 (>100k0),
+ reastenta R14, RBI7 (IKE) st RBIB
(9K9).
Se verfich daca pin 13,
1NB00 prezintalipturi rec
‘Daca tn uma acestr verificar totul este
regula, se inloauiesccondensatoarele C818 51
cars.
acd defect nu este elminat, se impun
Lurmatoarele masuratori la conectorul XB30
(gure 2»:
ntre cei dol pin ai conectoru trebuie 8
se masoare cca. 2840, altel este defect
Bis,
= rezstenta pul 12 i XB30 catre mas
trebuie 58 fie cca, 27K: pentru o valoare
incoreeta se urmaveste dick RAN2 si RBA au
4700 fiecare, alfel este defect cablajul
(intresupere catre micofon,
+ rezistentapinulu 2a ki 830 tebuie $8
fie cca. 4700, altfel pentru 0 valoare
rmasurata mai micd se Inlocueste C820, iar
pent 0 valoare mai mare R820 (4700)
Daca defectul ru se real, se recomand
17 ai ceeuitu
el
Fig.
Amplasarea componentelor pentru
fecal de “cascé nefunctionslé*
si Tn acest az ca aparatul si fe vazut de un
service autorzat.
‘Se verfca daca partes de placé marcats tn
QERRESER 8
ron Das
‘Amplasarea componentelor pentru
fctul de “microfon neoperational”
Pa]
4 JB10
RTOS,
figura 1-nu este foarte murdard (oi), Se
‘curt cu alcool tec, cu autor une periu-
fe tari, Se mai verifies, n figura 3, prezenta
tensinii VDIG de 3,2V. Daca este incorecta,
se revede capitol “telefonul nu pormeste",
Prezentat in umd cu teva numere ale
reviste,
Pe desenul dn figura 2s vera prezemia
‘sernnalelor PHF la borne ui R601 5a pinul
70 4 lui D600) 5i EXTAUDI (la borne lui
605, respect nul 67 a [ui D600) - de valor
ca. 3,19. In cazul In care aceste valor de
tensiuni (egale aprosimati) sunt mici, dar
atente! nual pe unul din pad-urle marcate
In figura 2, se scoate cu stata de aer cald
SMT, unul din rezstoarele respective 51 se
rmasoara rezistenta la pad-uni catre masa
(G2Ma). fn cazul une! valor mutt mai mici
festa un sourtcrcut in cable sau In 0600,
cate tebuietnocuit. Daca cele doua sere
lipsesc pe ambele terminale ale clor doua
redistoare, se misoarrezisentele lui R635 si
636 (ca 22k0y, iar daca sunt defect se
Inlocuiese. Dac’ nu se Intémpla nimi, atunci
lest 0 interupere in cable
Pe pac-ul marcat a acestor dous rezstoare
se masoaté de fapt tensunea VOIG @,2V),
asta
= daca lpseste la bornele celor dous
rezistoare, dar este prezents la pinul 5 a hi
1N702, atunci exists 0 interupere in cablajud
es: | defect
vnc
Fig.
‘Aspectul pad-uilr conectorull 1602
ienprimat,
daca valoarea VDIG este covets, atunci
‘sunt itr ec la N80 sau DEOD.
Defectul apare atunci cand exist orien
pere pe calea sernalului rire micrfonul de
ea TUL - AUGUST 2003 [KSpnexCLis
Desen explicatv pentru evidentirea
de nefunctionare case gi mierofon
Beat
Intron c
cos
hands-free si or-
tutul NBO. Expl-
cava este sche-
sma electrics de
rnc in figue
a4 (a se uma
sifiguea 5, pentru
identificarea pi
ul la conec
torul eden al
teletonuta). Lele
‘al multe defec
te au cao caurs
recta epune-
rea de oxi la
paduile acest
conector - 1602
(figura 5). terbuie curstat cu alcool tehnic
sau Kontakt PCC, iar mufa trataté cu solute
pentru protectia in timp a. contactelor
clectice din seria Kontakt de la Kontakt
Chemie
Dach defectul nu se rezolvd se fac
unmatoarle masurstor
+ rexstenta cétre masa 2 pinulul 2 al
‘eonectorubi 1602 - mai mare de 30K0, altel
‘est un scurtccut la pinul ATMS (figura 2)
sis hlocuiesc F604 si C669,
= reristenga la bornele condensatoarelor
£850 5 C851 (100K,
~ componentele R830, C835, 8825, C810,
R802, RBOS, CB12 5! RBO3
ptr reci a N800,
Se asambleazé telefonul {818 a monta
conectonul extern 602) se aimenteacd. Se
mascara a apinul 2a ll 3602 sernalul ATMS
G.1V). Dacd valoarea este incorects, se
rmascard: pe R830 (pinul marcat)tersiunes
\VOIG @.2V) iar in cazul unet valori YOIG
cotecte se verificd R830 (4700), R825
G3KM, CHBS (estenta >1ka) si CBI
(erstenta >SkA). Daca valoarea VOIG este
incoredt, $e revede capitol “telefonul nu
pomeste*
Tr cazuln care valoarea masurats la paul
2 a hi 1602 este corects se verified C810,
C812 (ezstenta >SKE), RAD2 (TOKE) si RBOS
(eo.
Similar, defectul are cauzi.primaré
Inweruperea serail Inte casca de hands
{tee si componenta N8OO via conectorul 602,
Ca mai sus, se vetfia la acest conector
depunetie de caizi la ini 1, 2 si 4 si se
rmasoardrezistenfacatre mas8 a pill iar
pentru © valoare mai micd de 10k se
Inlocuiese F601 $1 C5EB (figura 6)
‘Se vetficd daca la Lorele hii C850 5'C851
rezistenfa este mai mare de 1000, valorile
BOS 5! RDA (amibele 100K) si dacs NBOO
ru preznt pin cu pitt rec
Se masoard rezistenta la bomele
condensatorului C813 care treui sf ma
‘mare de 100K, afl exists dofecte de cabla}
imprimat, find. mai greu de rezolvat
Depunerea de ciel la conectorul 1602
poate fi princpala cauzh a defectulu
‘Curajarea cu acooltehnic se impune.
Cu un chmmetru se masoard rezstenia
de ta pinul 3 a fui J602 la reistorul R635,
reapectiv de la pinul 5 la R636, ambele de
210 Q. Absenta indkcé 0 intwenypere fy
Cablojul imprimat. La borele li REO! si R6OS
trebule 52 se masoare cca. 1k, altel exists
ini cu iptur ec la componentele N8O0 si
D600, ca urmare a socurilor mecanice, cel mai
probabil 906 cs Fi. 6 lini cin matrices dspay-uki,informatia find
m1 feu de vivaizat sau uneori apropae
oe Interfatacu cascade imposbild. Defectul are dou cauze sigue
oo eo = cree prazenta lichidelor In telefon sau dspay-ul
il hance cede.
Tn acest caz, depistarea defectuLi debu:
taza cu operajia de masurare a coneumuu
de curent al telefonului prin inserieres
coordoanelor multimetruui(porionat pe 0
scald mai mare de 200mm ) cu boxna de pls
2 bate, espectv a mufelcorespunzatoare
‘elefonulu, Daca consumal masurat este mai
mare de 200mA, sigur deplay-ul_prezints
defect mecanic ~ respeciv este fisurat sau
clastomerul nu este fat corespunzatee, Dac
consumul este mai mic de 200mA, se cura}
cabljul telefon cu akcool ten
e pad-uile de pe cable ale dsplay-uul
tuebxie sé se misoare tn candi: normale
valle de tensiune indicate n figura 7
Daca PCDAT si PCCLK Fnsesc se veriics
R19 5 ROZO (68k), REIS (0 O), REIA
(10k0)- ver figure 7 $58. Daca toate aceste
alr sunt corecte se masoara reistenta dela
pad-ul PCOAT cate mass (>10K), ir pentru
© saloare mica se Inlocuieste V750; pot sé
‘este lpr reci la D600 sau acesta <4 fie
defeat
Dac tensiunea VLCD nu este corect, pat
fidofecte: Rago (daca nu esta 3,8V le pinol
1a bi 611), C633, squranta F520 ars,
condensatoarele C634 si C636, Dacd nu
fisté un scurtcircuit la borele acestor
condensatoare s nlocuieste D600 (dacd este
posi),
fn cazul une! valor VLCD mai mare de 6V
se Inlocuieste diods 508 (fqura 8}; penta
ViCD«2,5V se verified VEO8 si VBI1
Jimpreund cu aceste diode se inlocuiesc
totodata si C634 si C636. Daca VICD
continu 53 ramand incovecté, atunci se
verfica continuitatea traseuui de cable dela
d-u VLCD fa pinul 2 al ii VEO.
Se efectueszs un apel_ telefon,
masuréndu-se in acelasi timp tensiunea inte Se vor prezenta in continuare defectele
pinul 4 ~ AGND - si pinul 6 - Mute - al care privesc affgarea informatiol pe display.
conectorlu extern; valoareatrebuie s fie de Acesta face contact cu PCB-ul printun
3,2V. Daca aceasta valoare exist, defectul conector elastomeric. h figura 7 se identficd Defect mai poate fi denumit $1 “display
este al handstree-ulu Daca nu exista cele cinc pach de pe cablacorespunwstoa- ecru (Atente! nu cel surat. Pot fi defecte
tensiune, se vrifica daca sunt lchide In zona re espay-ull componentele R807, RBOB sau C824, S-au
conectrui intnt cazu cand defect era de natura
Mai pot A detec sguenta 0s, eco. EATER TTETA
sau chiar D600, Defect se manifests pin ipsa une (ue) ne
Gere wie -avcust 2003 a in
MEDER electronic
carte de vizita
MEDER electronic edstnge prin
Inova, ind lider le pat al
componentelor bazate pe tehnologia
Road. Fema produce 0 gam larg de
tele Reed, senzor sou comutatoare
Read, cu apical direct In secoarele
de tlecomunicai security, aut,
cechipamente de test si misurare, ete.
electronic
ISO 9001
I) <2 2 recrn
www. meder.com
EDER electronic 3 fos fine
Me te Berard Mer nn
1981, fa Singer-Germaria, cu
bie inal de acvtate varzan si sence
pent echipamente radios de telecomunia-
ti. Numele de MEDER electronic est adop-
{atin 1985 clnd o gama de produce desinate
‘nus de comunicai a fost deat. Un
fan mai tau, la Singen firma se stableste
Intro nous cide, adapts nor cern de
producti, In acest timp, pe plan interna-
onal, pare prima fal, n ea. Fes, ca
uma 3 deziatri in 1987 este achijonat
prodcstor| de rlee Reed ESF Weidner
‘Duos 1990, ca urmare a deschiders spa
ti esteuropeon, este Infinfta in Cehia a
Fraga, 0 fils pent asamblae si dstibutie
Infos tn socal In arul 1993, ofat9 cu
nou formato fala MEDER Reed GmbH, la
GroBbreitenbach / Tharingen (Germania),
pentru prodcerea senzordor 3 eleelor Reed
propio obrine cerificare 608001,
‘Al, MEDER elecronic oer 0 gam lars
ce eee Nee! penta apc specie su de
opto-cuploae ea urmare a “prelusr” grupu-
lu FENN Gmbi in Frankfurt/Main, hand
1995, Un an mai tri, supafaa de bout s
Sati de roducte dn Singen se extinde la
400 In aca timp se ee $ pest ocean,
‘uo faa proprin Satle Unie afl
Jive 19965 1999 au loc dverse madi
{transfrmarea in socitate pe acpi, chi
bai de ume ale achat, tc.) s\ etinder
in Asia, Fern) muta birourle {anut 2000)
Intrun centru nou ~ Engen-Wekchingen $
obtne certficatul QS9000. Fiala dn Praga 2
obtinut ses de curd cerificatul de caltate
's09001
Tn uma cu aproximativ dous luni Gunie
GOOG
OBGHE
eo | eee |
2003) MEDER electronic 2 lansat un nou
brow de vanzar la Par-Fanta
Releele Reed procuse de MEDER electronic
se bucurd de © bund apreciere tn réndul
proieciantor si tehnicienior din industria de
omunicapi si security, datorts respecte
standardelor de caltate 509001 s fiat
veifiate In practic
>
a
charger BP (-8i Seee
*
ie
in capsula DIP
T Het Ue Ree le Uh cee ee
a Mm M Mim aM
100,
= Curent mat pin contact
Ui, = Tenaune nominal pe
bebina,
Ry =Reasterta cectrcd a
Indasura
= teelune maxima de
U, = Tensiune maxim de latie
(are coud contacte nama Masurarea practica
a impedantelor
in aparatura electronica (I)
Norocel - Dragos Coram
Foculatea Electronica $\Tc, UPB
noroc@eadtieccp pub.ro
TT
Problema mésuraréimpedanelor tn cadrul
aparsturi electronice pare pentru mul dintre
dectonist © chestune ce nu print nit un
fede secret. Din pacate, nu de putine or
tarea cu superfialitate a tebnicir si metode-
lor de evaluare a impedanjelor a condus le
reaulate eronate sila maiteatimpuli de de
anare sau punere fn functune @ unui produs
(© great este aceea cA thes se face
confuzia inte marie fice impedants
rezistert. I plus, uni practi considers ch
Termenul ce Impedanta este suict sotiat
structurlor RL sau componentelor electro
rice de acest tip. Chiar daca uneot
necesare echipamente profesionale i scumpe
(Ge tou anaizoruli de retea vecona) pentru
festimares unor structut si dispaztve con
pie, trebuie preciat cd masurarea transfor~
matoareor, diodeler, tanzstoaelr, amit
4
‘Axa imaginard
x
Fo.t
Impedanta Z functie de rezistont
reactants
‘atosrely, anteneler, spostvelor LCD sau
betel, din punctul de vedere al unor impe-
‘danje care le caracerzeaza, reprezinté 0 cale
performanta de evaluare 2 lor
In cee ce umeaza vor fi prezentate nou
rile teoretice legate de impedanta si
rmasurarea acesteia, precum si metode prac
tie, monturi necesare, configura de conec-
tare iinsteumente de masurare. In final va fi
prezentat anazenul de ete vectorial fiat in
dotares Centrulul de Electronics Fenolonics
si Tehnici de Interconectare din cadrul
Faculai de Ekeionica si Wlecomuricati din
BBycurest,analzor cesta la dispoatia specia
Istlorimeresap.
Pornind dea fundamente, tebuilespus 3
innpedanta (nota prin 2] este o marie fics
de natura elecrica extrem de importants ce
permite caracterizarea componentelor $1
Cieuitelorelectronice, recum si materialelor
Utiizate In Industria
electioica. Ea se def:
resto ra find epevita
totala @ unui disportiv
uit electronic la
‘recerea curentului ater
atv deo recventa datS
$1 este o marime com
plexd reprezentata grafic
printeun lan
rotor (azor) in cackul
unui plan In care axa XX’
este axa real or YY" 3x0
imaginaré (gram
fazoriala. Vectorlimpe-
ddanqa prezints 0 pane
reala (ezétenta - f) si
una vagina (reactanta
vector
‘Axa real
=X), dup cum se observa in figura 1. pe-
dden{a poate fi reprezentata tn forma
‘comalera (1) sau in forma pola’ (2).
zeRepx
ZK @
Relate) (2) cond la elaile derate
er
[acoso
¥=|elsin
kee
x
neg
® @
In unele can este de preferat (ain
considerente matematice)folsiea une! ate
mani fice de natura elecrics si anume a
inversului impedante. Aceast® mirime se
rumeste aritant (este forma ela
4) dinteo parte eas (conductanta = G) sl una
imagiara usceptania- 8
nara
2 RePe
Unitatea de masura a impedantel este .-
‘ohm iar a acimitantei §~ siemens. in unele
car mal vehi poate f tant pentru admi-
tanga unvtares mho, inversul cwantuii ohm,
carepica a feptului ca admitanta este inversu
impedantel. Cum Romania (membra a
Comentias Metruki din 1883) a adoptat
Sistemul International de Unita (Sa data de
31 august 1961, este bine ca. specigth
romani sd utlizeze in vorbire si scree unitatea
corecta, "siemens". Impedanta este uzual
fotos n cazulconecti th sete, timp ce
admitanta este utlzaté tn special in cazul ee
‘cesta este 0 mésurd a purtiimpedants
azul stucturilor inductive si capacitive (8 de
_2propiat este aceasta este de eactania pura).
Se cunoaste faptul 8 un inductor termen mai
general pentru nojunes de bobins) este cu
fn weet az compoventele cell i imagina sunt gpa i
ete de preirat ae hetene cu impede: 2= jx
Paetsch se a ci tat mal bun cu ct factorul de caltate este
rofirat ao Huraze eu adnan: Y=G+ j-B. Ralaia do call bast pe mpetar mai mare, deci impedanta este mai apropiats
se cov mai complet cde reactanta purd de pier obmice nue
x RO ae Factorul de cltate este defini larezonants si
Re ik ReXT se i reprezinta raportul dite energiastocata
‘components energia dsipata de respectiva
Fig.2 component Q este 0 mirime adimensionas
Grupa serie paatet
In fiqua 4 si rlatia 6 se poate vedea ca
adritanys factonul de calitate este invers proportional au
In ceee ce priveste factorl de caltate (0), tangenta de pierderi, crescand cu scaderea
‘onectain parle. Sigur ca nimic ru opreste
proietantul st foloseascd impedanta sin
‘azul paralel dar acest luau este mai putin
‘avantajos cin punct de vedere matematic
(igure 2),
Reactanta este de dous tur: inductvs
(4) si capacivd Ast
X= 2p b=0-L
Ls inductanta;
C -copactate:
fs frecventa de luc;
«@ frecventa unghitaré (pubs.
Tn acest fel marimea fzca reactant din
figutle anteoare poate finlocuia cu 0 ~
inductant3 sau cu © capactate (figura 3)
‘In mod similar se petrec lucurile si cu
‘admitanfa, In a ciel component se poate
id ices ici sa capacid In 8) vector inductv a) vector capac
figura 4 sunt prezentate grup spice serie st y ws
pet score azote deimpederiisi all tre porameti impedan/ ita Fos
CCondensator real #t
revitl sia
echivalent
Fig.
Metoda punt
ig.7
Metods
rezonantel
_acestia. In mod ideal, pentru pierdertinzind
spre 20 0 tinde spre ifn. Uzual,factorul
de caltate este asociat inductoarelor, la
condensatoare mirimea folsité pentru a pre-
cizacaltatea lor este inversul lui Q si anume
‘acto de dspatie (0)
on
TTebuie acuta observa cn general, un
condensator este o component mal aproape
{ie ideal decat un inductor (ase face compa
rat ectenlor de mai sus).
Deoarece impedanta este o marine com
plexa, masurarea ei se poate face doar prin
rmasurateaa el pun dou valor. Muite impe-
dentmetre moderne masoara parle realy
|
imagmnara ale vectoruhi impedanta si apoi
convertesc dateleobjnute in diverse marimi de
interes, cum arf: 12h, M8, R, X, G, B. Uti
zatorl trebuie doar si conectezecomponenta
Creuitl sau match de masurat a aparatul de
rmasurd Totus, cAteodata instumertul poate
asa valor nessteptate. Cawzele posi pot f
Utizarea une tehnio de masurare incorecte,
introdueerea de erori rn folosiea unor mon
turi neadecvate sau realzarea unei configura
de mésurd nacceptable pent cazu in pets
Tn caea ce priveste masurarea practic, de
Ja tnceput trebuie preczat cin electronica
reals nu exsta elemente pur rexistive sau pur
reactive cl dar combinati ale acestora. Once
inductorcondensator are ascciate si pierden,
dupa cum orice rezistor are asocate si fe
romene de rrragaznar acdmpulu elect
magnet. In corluze, toate conponentele!
dispontvele din lume rela sunt soft de
fect parent: inducante nedorite In rea
toare, resteme nedorte in condensatoar,
capaci nederte in inducoare et. Evident
materle i tehnoiogi de fabvicaiecfette
produc elementeparazie dete afte
component frat, cae ideal a fi ebuit
Si i.e O component eld connineo
multitude de elementeparazt. Corbina
fia dite elemertl primar al componente
rede element paazte conduc a zpari-
tis unui crcut complex, sructra. pasva
acuta da grup sere/parael de elemente
ideale RLC. Tn figura 5 este prezentat cazul
unui condensator real care, pe lng’ capac
tale de interes, rein mute eemente
arate
In acnasta figura C1 este copactatea ul,
de teres in apcaile practi (cae prea la
arma vedere, 3 fi sigue matime flaca
2patindnd condersatoru), Rt exe rezsten
tade oli, mate ceevietiza pierderle
pin conduc tn delecic,R2 este renitenta
aura de pierre rin polazaie ar L1,
12, R3, RA inductanfele si rezistentele
terminal Ar mai rebuisps,dac® rut
chivalent dn figura se considera afi. insufe
dent de complex, <2, pe lang’ inductanta
parazta a termina, mei exist si ind
tanta paaia a armaturor!
Tindnd cont de ele de mai sus, se poate
spune c& 0 components electronica preznta
tre tur develo: vlomen ideals (de inte
res, vaoarea eect 5 vloarea masuaa
\atara ideal este vaoarea in cae nu sunt
luate i considera efectos parante (C1 din
figura 5), valoreaefectv este cea cre fan
considerate nedortele electe parazte ir
Yaloaea indicatS (misurald) este valoares
objiouts pin intermedul unui apart sou
echigament de mas. n pls ft de coe
dctate 1» yoloares efeciva, e relectd
piererle si impreczia instumentui. Pon
comparaea clr tr yal spell eec-
‘roi poate stabil acuratetea mésuBioi
poate decide asupra reper unor masurtor
cenu par ease
Masurarea impedantelor se poate realiza
rin intermedi une pate larg de metode,
fiecare prezentand proprile avantaje. si Fig.
‘Metoda analizet
de regen
Fig. 10
‘Metodo TOR
Fig. 11
Metoda punt cu
autocchlbrare
dezavantae. Utlizatorl trebule mai Inti st
studleze ceinjle si condiile de masurare si
aba poi sd aleaga motoda covespunzatoare,
land in considera diver factor, cum ar fi
gama de frecients, domeniul de masura,
precza necesar 5, nu uitimul rand, costul
fechipamentului de masura gl timpul necesar
electuaii operatel. Utizatorul trebule 53
alesga solutia optima deoarece nu nists
metoda care s8 corespunds tuturr cerintetor
‘in practic si care 58 asique toate capabi-
tail de masurare.
Mai jos se prezins sase metode uzuale
pentru masurares impedantelo In gama de
frecventa de pana la 1 GHz. In tabelul 1 pot
temarcate avantajele si dezavantaele acestor
rmetode. In pis, tabelu steaz8 comer de
‘recventa pentru care acestea pot futizate si
gama de aplicai uzuale ale acestora. De
‘exempl, din punctul de vedere al preci de
rmasurare si usurinfel in ublzare, metoda
until cu autoechilibrare este cea mal bun’
alegere pentru masurdtori pnd la 40 Mie
Intre 40 Mi 5 100 Mz metoda HU ar peste
100 MHz metoda anal de rejea ("Network
Analysis Method”),
cast ted ee inst aS de
Inept! (gue 6). Cind apa de
isa nu mal dtectearh org de
tat it. Goran prt spe 8
fatten a sure fy echber 9 eke
Ingecnes esuesca 2k eee
autor ios
Az,
iz .
21.23 find inpedaride croutedn
sa ite ae ar
Dre eo reed cael din
brite pubis Lt conn
scetra In ett corti se pot hh
ponte Whedon su pura i en
Gee anne fessor met
ca tara pure say Wien ea
cin al pur este sunt aa) su
fay Manual (atin cd bre pur
retest pe)
Mésurarea_impedanfelor in domeniul
frecventeor alte se poate face prin ublizaea
Proprietor circuitlui scant. Cand acest
Great este adus la rezonanta (prin inter
‘medi unui condensator vaiabll C1), impe-
anja necunoscut (ruil serie Lx, RX) este
5,
Banexchin: wie aucust 2003 ae ‘Tabelul 1
vecize bunds micuars2
fadarule de catate 10%)
Metoda rezonanie
Dezavertae Gamage dome de aia
evo okie Masuraren
ieronania ToMie depen cu tactor
esi de mina alate dct
crwth domenkihecieneler = recalirare neces 6
Motos anaiza ae inate Sthimbarea recrents
fetes resize bunécindimpedanja | = gamb-demesurareIngus
(dean)
recunosctd ese apropits de
Impact coracensica
>300Kt2
masurarea
Sinponetteor RF
Metods pantitcu
dacechibore —preaneygut
tinuta din frecventa de test, valoarea capa-
tai condensacomuil si valoarea factorui
de caltate Q.
Acordul crcuitululosclant(fenomenut de
rezonant) poate fi pus th evident prin
rmaximul indcatiel unui voltmetru electronic
conectat In paralel pe condensator sau prin
maxmul indicatiet unui miamperetu cu
termocuplu plasat in serie cu crcuitl
DDeoarece pirderile creuitlul de masura sunt
fearteredse, se pot masura valor ale li Q de
pind la 1000. in afar de conectarea directa
din figue, se pot realza conectar serie sau
paralel pentru 0 gam larga de masuraton.
Impedanta necuncscuta 2X poate fi
cakeulat prin intermedi tensiuni masurate
$1 curentului. Curentul ese caeulat utiizdnd
tensiunea masurata de vattmetnul V2 pe 0
rezstent. precisd si cunoscuts de valoare
rid, R1. In practic se utlizeaz’ de obioei un
‘ransformator cu pierderi mici tn locul
rezistorului Ri, penttu a a preven efecole
couzate de plasarea lui th circu. Ttusi si
transformatocul intindue efecto negative,
Fini capatul de jos al gamei de frecent
aplcable. Votmetrul V1 masoar® tensiunea
1a bornele inrequli cuit
Rees Tue AUGUST 2008 Kamei
* accperre mare fr fecvents
recne mote eto pla rg
nusunt dsponble
masuratos de ints Reevenya
In mare (deoarece echipamentul este ex
‘em de complex) un analzor de retea
vectorial se prezints conform scheme! ain
figura 9. Osclatorul aparatului genereaza un
semnal de test care este transmis spre
impedanta de masurat, Se utiizeaz un
cuplor directional sau_o punte pentru
detectarea semnaluuirefletat si aparate de
rmasura ade Qn csc Ce Ss
voltmetre) pentru operatia de masurare
cfectvd, Deoarece aceast metods masoara
reflexiaobtinutd tn punctul n care se plaseaza
Impedanya necunoscuta (OUT - Device Under
“est, In limba englezi), ea este aplcabia th
omen! frecverflorInalte. Coeficentul de
refleve se dbfine prin mésurarea raportuui
dinire semnalul reflectat de DUT si cel
incident,
‘Aceasta meted mésoara réspunsul ia
omeniul timp al DUT si este foarte
asemanétoare princpilul de functonare al
radaruli, Semnalul incdent este un sernnal
done
‘weaptd sau un impuls lar semnalul refectat
este detectat prin intermediul unui cuplor
clrectional 5 este aiat ih domenil timp pe
fecranul unui monitor (oscloscop), $1 aceast
rmetods este aplicabils In domeniul
‘recventelor nat.
Cittori revstei pot gsi informatii mai
multe despre aceasta metoda in numarul
1172002 al revstel Cone Club.
oT mE
‘nh cazul acest metode curentul dat de
generator de semnal parcurge DUT, trecand
de asemenea prin rezstorul RI. Jonciunea
comund dint impedanta de masurat reistor
toe i“ pl de 98 witual eoorece
impedanta de intare si cistigul in bucls
ceschisa al amglfeatoruil sunt foarte mari
Pentru a acoper o gam lar de fecvent, In
Practica se utiizeaz, in focul amficatoru,
Un detector de nul sun modulator Rezutatele
se ctesc pe vokmetul V2.
Bibliografie
INT Honda M., “The inoedance measurement
handbook", Yokogana-HewtPackré, 1989.
(2) Nicolau, Be ML, “Misr lete 5
econ”, Bucies, 1984,
[3] *, ites, stele frmelor Hewt
Paced Agent Technologies ic Cele)
Miniemitator
a uta ee re ttn
C« cit peicspesenrie
arta. tien ate apltt de
wien ef ener Ta peta fon
8. ORM, ce ponte rad pe 0 rzh ce
50.0,
Schacht sn ao buns
Stable, modkeja ind eles
ajstoruunel hade vaicap (de tip BB909)
Etajul osclator de tnata frecventa este
realzat cu tandistorul TRI tip 2N2222).
Moxdularea in fecvent a acestuia se face cu
semnalul audio captat de microfon (VIC 1) 5
amplficat cu IC1 ftip TLOBt), Etajul cu
‘randistond TR2 este un preamplifcstor de
sernnal de Inalt frecenta - sernnal modlet
Fig. 4 Amplasarea componentelor la cablaj
de mica putere
FM - care “ataca” 0 antena de cca. 74m,
rmafzata din conductor de Cu sau Al. Acordul
se realzeaza din timeral C9, in paralel pe
(Ca DVI) C10-U1
Bobina L1 se realieaza pe un dorn sau
burghiu metalic de 96 si ae 5 spire din
Fig. 2 Realizarea bobinel Lt
conductor Ag de Imm. Lungimea acesteia
‘rebuie <8 fie de 10mm (vezi figura 2) si s2
face priza la 2,5 spire.
JAFT este un so de radioltecvents cu 32
Ue sinh Cue ue 6/10 pe Tei 8, Hu
est cca
‘Alimentarea se face de lao baterie de 9,
\alotile componentelor din schema sunt
1, RO, R13 = 10k; R2..R5, RIS = 220; ft
220k; RT, RIO, R14 = 100k; RB = 47K; RI
470% RI2 = 12k; C1, C3, C14 = 10p; C2
‘36n; C4 = 4700; C5 = 479; C6, C17 = 100n;
C7 = 339, CB = 4p7, C9 = ier 2-159; C10
= 82; C11, C1 1m: Ci
Oop: 71. TR2
= TL081; LT 51AF1 = vei tet.
Prelucrare dupa, Eleconique et Lo’srs
magazine, nr. 48. @ Se incheie prezentareainterfetelor
rafice aplicative pentru proiectarea
asistatd de caleulator a unor cruite
electronicecasie, Mini-sorialul a
prezentat, pe parcusul a tei numere
de revises, metode de proiectare
pentru dreuitele de temporizare cu
ircuitul integrat 555, stabilizatoarele
de tensiune cu diod3 Zener si
‘vansformatoarele de retea
rmonofazate sia avut ca scop
orientareaeititoilor revistel spre
rmediul de programare vizualé si
gratia Visual Basie dezvaluind prin
Interfefele graice prezentate
acest
ile remarcabil
program.
ee love - AUGUST 2003 fElprexChis
Interfata grafica
‘ransformator monotazat de rele, pre-
cum si interejse grafice de calcul, prn
intermedi carora este reds consierabil tim
pul de proiectae, iar siquranta in cees ce
prveste rezultatele obinute este maxima
Interfaka graficd principal este prezentata
in figural. Descrierea acesteia a fost facuta in
rnumerele trecute ale reistel si ru mai este
rua,
Prin selectarea submeniuiui “TRANSFOR:
IMATOR" al meniuiui principal “CALCUL pe
ecran va fi focalizatd interfota grafcd din
figura 2, far ni o valoare numerics,
S: preainta modul de proiectare al unui
Se face precizarea cA algotitmu de caicul
lescricn continue ert apical tranefor-
‘matoarelor cu tole Esl realizate din Fei
‘A proiecta un transformator de rejea
inseamnd a alege seciunea miezuli acestua,
(cm? jn functie de puterea P(W) ceruté de
Ja secundar (practic in funcie de puterea
consumaté de sarcina alimentatd de transtor-
ator, sia calcula numaral de pire al nfsu-
ranilor’primara si secundara, precum si
— proiectarea
asistata de PC a
transformatoarelor —
(ill)
Leonard Lame
lazarleo@yahoo.com
dametru conductoareor de bobina| ullizate
penta fecare nfasurare.
Taterea furizata de cuit secundarP2,
‘este egald cu cea absorité de circuit primar
de la ejeaua electca PI (eoretio
h
PU -y=Uy-h (1); unde
UU, () este tensiunea aplicata tnfural
primare, practic tensiunes refele electrice;
LU, (0 este tensunea obfinut la bornele
Infasurzri secundae;
1, (A) este curentul furizat de tnfsurarea
secundara (curentul cerut de sarcna alimen-
‘ata de tansformator
1, (A) este curentl absorit de infésurarea
primar dela rejeua electrics
Dependenta dinve puterea ceruta de la
transformator i secfunea miezului acestuia
ete (teoretc) dats prin relia (2)
ip sau =P Oy
De exemplu, pentru 0 putere de 100W
furnizat de crcuitul secundar este necesar un
transfermator cu secjunes miezuli de 10a.
Reamintim c@ suprafatamiezului unui
transformator se caluleaza inmulind inal
mea pachetului de tole cy lijimea lamei
‘ental a tle de tp. (ek
Ean
APLICATA,
CALCUL ABOUT EAT HELP
5s ,
CONEXUNI AE >
STABILIZATOARE TENSINE »
ASCIMHEX,
Numarul de spirit atat pentru ifasu-
rarea pimard, cat si pentru cea secundara
teste dat de relaia empiri (2):
na*) @y
§
unde keste © consanta cu valoarea 50,
Nurul de spire al tfasuri primare nt
v2 fi calculat prin inmutirea numaruui de
spieholt (n) cu valosrea tensiuni aplicate
Infasurariiprmare Uy
nants
Numarul de spire al tnsurai secundare
1, ¥@ fi calculat prin Inmuitirea aceluias:
numér de spireNolt (n) cu veloaea tensiunit
‘urizate de cruitl secundar U,
meant, 0)
‘Spre exemplu, in cazul unui vansforms-
tor cusectunea miezuuide 10cm, alimentat
cu tensiunea primara U, de 220 si care furn-
Figs
Interfata grafics principals
| programului de cleat
2eazd in secundartensines Ud 12 ee
{a ruman espe
n=
esa
rumirl de spe al nisi primate
220 1100
sinuméral de spire al infra secundare
n= 5:12=60
rin mexifcarea constantei k din rlatia 3
se schimba anumiti parameti de functonzre
ai transformatoruu, cu efectimediat asupra
‘ternperatuni de funcionare si a curate! de
Vaid a acestuia
“stil, alegdnd pentru constant k valos-
rea 50, transformatorulrezultat va functiona
rece’, aproape de temperatura camerei,
durata de viatS (in cazul utiliza unoe
materiale izolante de buna catate) find
‘stimata la 25..20 de ani
Pent k = 55..60, transforatorul rezu-
tat este putin supradimersionat, siqurana in
funconare find mavima. Alegerea acestei
lori pentru constanta k se justified numai
pentru aplicati deosetite
‘Alegand pentru constantak o valoare sub
50, tansfoxmatorul rezutat v2 fi subdimer:
Slonat: creste temperatura de funcionare si
scade drata de vit, dar se obtine o econo-
rie de materiales! 0 scidere a volumulu si
orevtati transformatorulu Alegerea nei
astiel de valor pentru constanta k se reco-
‘mand pent apicati cu timp de functonare
scurt scare nu ran nesupravegheate
De exemplu, iv cazu transiermatoarelor
Ltlizate in paratura electronica de larg cor
sum (almentatoare, aparate de redko, case-
tofoane) produse de firme neconsacrate si
comerciaizatd tn Roménia dupa ani 90 my
Spat neadecvate (pie, targur, constanta k
2 fost determinats experimental si are ve-
foaree 331 Temperatura de functonare 2
acestor transformatcare creste inadmisitil
‘chiar 5) Functionarea in go! (ir sarcins,
_moty pentru care sunt previa cu sigurante
furible termice pentru a preven suprain-
Altea si chiar distrugeres pe consierante
fermice. Nu tebuie utat faptul 3 fede
tune! componente insezmni eee ule, Ue
putere eletrica consumata nut
Durata de vita a acestor transformatoare
‘este de numai 1.2 ani sau chiar mai putin,
dependents de timpul de funciona.
Diametrul conductoarelor de bobing| (Cu:
STENT iol x)
LEGENDA TENSIUNE
DATE INTRARE MODE DATE IESIRE-——
U_Primae {220 ve ee Nr, Spite/Volt
U_Secundar :[i2 v | CO Calouldetaiat | | te. Spine Primar 1100
Sectiune $ [To Ni Spine Secundar = [co] D2= [i vari
Densitate J : (35
Freeventa [50
WS: ke: [50
Grec.n we-acus 202 FG HE
Em) se cakeeaza porn de lo denstatea de
cent J (Air?) adsl. Pentru 2 evita
‘nies insur est preferaéo derstae
de curnt in ju vari de 35AMm?, ©
‘aleare mal ics benef din punct de vedere
elect) va conde In la reser veluruhi
‘nl, recind co ifipurea $8 nu mai
‘cap pe carcasa de boing
“n
onde
=33A/am’ > =0.6-V7
‘este curentul prin infgurare;
S, este aria sectunii conductorului de
bobing)
deste dlametru conductor
‘Cunosclind puters P a transformatoruli
si tensiunde primar secundard U, si U,, cu
‘elajia (1) se determina cureni pin intasura:
2
PUL SheT
prune k
Diameteul conductoarelor va fi
TLE
CE
Heh
lg
‘Semnifcaiaeulorllor pentru etchetelevalorilor k si
a20eT
pir nsrarea primar
4206NT
pentru infssurarea secundar
Prin ntermediulinteretl grafic dn figura
2, toate caculele prezentate sunt realzate de
calculator,
Uniizatoru introduce “Datele de intrare”
cerute de program: tensiunes primara. si
secundard (U_Primar, U Secunda, sectunea
miezuui tansformatorul S), denstatea de
‘eurent dora. pentru calelul dlamevelor
‘onductoarlor de bobing sf constanta k
pentru determinarea numaului de spirvot.
Dupa intioducerea une! valori este suficient
fpésarea tastei “ENTER” @ tastaturl si LEGENDA | TENSIUNE
DATE INT Showtensiune
(Rites Remove tensiune
urmatoarea data care trebuie introdusa se va
focaliza automst. Prin apasarea_ butonului
tetidwtat “CALCULEAZA" se objin "Datele de
lege": numérul de spre vot (r), numerele
le spire ae ntsucdilor primard si secundars
si clametrul conductoarelor de bobina) ;,
1) puterea maxima oferits de transformator
(Gp) $1 Uren prin infguri(, ) cones-
punzatoi puter maxime,
Prin selectarea moduli de calcul "Calcul
Detalat, interfata orfics 5 mareste dimen
‘tune (igura 3), fn partea de js find prezen-
tate valor objinute pentru numsrul de spire
al Infguraior primar8 si secundard pentru
terite valor ale constantei k (30 .. 60),
precum svalole btinute pentru diametrele
‘conductoaelor de bobina pentru dieriteva-
Jot ale denstai de curent 12,5... Alm),
LCUL TRAN
LEGENDA TENSIUNE
Fig. 5
Desfasurarea meniulul
DDupa cum se poate observa, etchetele in
cae sunt trecute valle constant’ k (¢) si
densttt de curent ()) sunt colorate diferit,
Inteun spectru ce pleaca de la rosu $1 se
termina Ia verde.
Desi culorle sunt intuitive, sermificaia
acestora este dat tn figura 4.
Utiizatowl poate activa aceasts feasts
prin meniul *LEGENDA™ al formei de luc
din figua 3.
In figura 5 este prezentatd destisurarea
smeniula “TENSIUNE*
rin selecarea submenilui “show Ten-
Sune” intrfata grafica so va moxtica gure 6),
In partes des find prezentata vata tensuni
secundare in funcie de cea primars. Efinares
actu cakul din intrfata orale se face prin
selectaea submeniuli "Reeve Tensune"
[DATE INTRARE
CControlul "RESET" sterge toate valorile
rumerie inteduse de utilizator sau calculate,
interfaja.grafca find pregatité pentru
invoducerea unui nou set de valor
Prin controll *EXI
rafica principals prezentata in figura 1
Programul prezentat este gratuit poate fi
fobjinut prin corere la adresa de e-mail
productie@conexchbro.
se revine la interfata
0] D2 fra]
[esas]
100) W
2200] ¥)
12.5999
13.1999
J
m= Tar
== | Ta 3909
[rms a] ro
|
|
13.7998 |
Presentares variatieltenslunilsecundare in funcje de tensiunea primars
GorexChio ue ~Avcust 2003 Eee Cod artic!
TRANSFORMATOARE
CAPSULATE
@y” EF
Pres ei)
tao” TRARGSVAtV29m4 "T0000
11828 TRA O.3SVA.2x12V 2x15mA 110,000
11826 TRAE 0.35 VA 2x5 2x29mA 110,000
11827 TRAF 0.35 VA 20V 2x19mA__110,000
(od artico! Denumire Pret el)
1611 TRAR L9VA/IxIBV 105ma 110,000,
738) TRAF LVA2ABV2KISEmA 110.000
S654 TRAF L9VA2475V 21120mA 110.000
73i8 TRAE 1.9VAZxSV2x105mA 110,000
Tad RAF L9V2IZ 279 mA 110,000
7306 TRAE 19VA/2x15V 2963 mA 110,000
=
Cod arto! Benumire ‘Pret le)
735) TRAEZEVA 9/289 130.000
Tae Thar 2evamevda17ma 130000
Tet TRA 26 WWW a45 mA 130,000
Tiss Taare 2evaoa2v ema 130000
7359 TRAE 2GVAdSV 287 mA 130,000
ape
(est
Ps
Cod artico!
Denumie Pret te)
7365 TRA SOVA2e9V 167 mA 140,000
7362 TRAE
OVARRI2V 2x125 mA 140,000
7363 TRAF 30VA2e18V 100mA 180,000
ay
Cod aio! Denumire
7283 TRAFIEVAGY
7s Tear sana
Pash Tarte VAIS
ele Sr i
eA
Bs ll 1G
pooh
resto)
Sree
Sonus
l
[rea] oe,
i
4
Pee
cedar 7 cae ERS
Tae TRAE S2NTN 12 TE0000
yas War s2vaano” tno
ass WARS WAaN Sk
ye) 32 vAzK15V e000
aes nan
Cc cd
i i
: aR 3
i
732 TRA SVA2K6V 190,000
7373 TRA SVA2K9V 190,000
7370 TRAF Svwaxi2v 190,000
7371 TRAR SVA2KI5 190,000
=a]
Cod articot
7351 ‘TRARIOVAxSY 280,000
7352 TRAFIOVAIXSY 780,000
7aa9 TRAFIOVAxI2V 280,000
7350 TRAFIOVA15V_ 2800000
Cod arco! Denumie Prot Gel)
14396 ‘TRARZOVA2xV 360,000,
14395 —TRAFZOVAMXIZV 360,000
14398 TRAFZOVAVRxI5V 360,000
py
Cod artical Denumire Pret (le)
14397 TRAFSOVAV 410,000
14358 TRAFSOVA24I2V. 410,000
14399 TRAFSOWA2A15V_ 410,000 Pelle
Regulatoare integrate
de tensiune fixa
Coit V. Constantin
redactie@conexctub.
Utiizand regulatoarele din seria 78xx
sau 79xx se pot constr, practic, cele
‘mai simple stabilizatoare lniare
de tensiune poztiva sau negativs.
‘Tentaiaelectronisilor de a foosi
regulatoarele de tensiune fein
cadrul surselor de alimentare este
mare ca urmare a usurinfl si costului
rezonabil de achizite
Se prezintécéteva recomandari si
scheme de apicatie, cu scopul de a
familiarza ction cu
‘modul coret de utilizare.
du de coeciae tn cet
Mesene Inept peenat
tote fests ol a
inrre-Wahdeh aptesne
Conn, esi el maxi
tel depen eles mac 23
in cal. esunes opin dee = OUT
cae deters de cra etre ae
inti ce de nde fides 68,
102,15 26/Cowspuran por 75,
e087 sum ara “sjona
temps 6.2 Ge, 792 4850 (785)
Ragu in sea To ced eine
nea de poe eet ut
GHD} find vst Se, dn ore Se
terror, ci cle in sea 7a
On pnt de vedere al preceis ee
owe Ee do sr sant espe Th
caput T0220 sau 103, rl slsrea
pir 9 GND ete rt,
Regul poe dn sna 7B au
duper per ean or 2, vel
toa give, ste 7a, ap cm ee
preening 3
rel in spa ete dterminat
de tpl regula main 1A
penits sea 7Ba/79n, 0.58. penty
Tennu7eNi, 018 pene Ten! 7m,
NX113
5A pentru 78He79Hbx si 108 penta
T8PQ073 a,
Teoretc, aceste regulatoare sunt practic
indistructbile, curentul oferit la ies find
litt intermitent la ovaloare maxim lita,
‘tunel cand apare un consun exagerat fn
sarcina, astfel Incat temperatura pe cp nu
depaseste valoarea critica
ln figura 4 este prezentatd schema de
aplicatie: se remarca simplitatea sa, pentru 0
functionare normala find suficiente doar
dou capaci: C1 si C2.
Capacitatea C1 este indispensabils
functionadi, recomandéndu-se montarea ei
‘ru mai departe de Scm de regulator! inte
rat, Servind la fitrarea tensiunt de alimen-
tare sila evtare intra in oclatiea suse
Pentru rigurozitate, In locul lui Ct se
‘monteaz in parale! un condensator ceramic
de 22006 unul electralitic cu tantal cu
valoarea de 2pF si un condensator electro:
lite cu aluminiy de 10.
In aplicatie curente ins, se considera
suficient montarea pentru C1 a unui con-
ensator cu tanta, iar pentru C2 @ unuia
Regulatoarele integrate de tensiune
prezentate sunt sensible la aparitia la iesre
Fig.
‘Modul de conectare in cect
a regulatoareor integrate
in seria 7x (79).
Gerecit
wur-ausist 0 ER
= IN_GND OUT IN out
=— ol
Peake Capsula = GND
vecee dnspre einae-
GND_IN_OUT
GND our
Partea
metalizata Capsula
vedere dinspreterminale-
e 78x E
iN our %
wf hel De
ct o
Fig. 2
Dispunerea pinilor
a modelul 78x
Fig.
Dispunerea pinilor
la modell 79xx
Fig
Schema de
anlicatietipics
Fig.
‘Seema de aplicatie
‘cu protecle (vest
i sipa)
Fig, 6 Schema cu protecte gia perturbatille RF
Ee ue ~aucusr 2003 [Sonex i
Fig. 70
Obtinerea unel
‘ensiunistabilzate
mai mar decitcea
Inscrisd pe caps: se
tlizeae’ dioda DZ
‘a valorilor de tensiune mai mari decat cele
de la intrare. Aceastd situatie accidentalé
apare, de exemplu, [a deconectarea
alimertai, atunci cand este posibila descar-
carea mei lenta a condensatorului C2 decst
2 condensatorului C1. Pentru a evta defec-
tarea regulatorul se monteaz’ dioda D1
can figua 5, care intr n conductie cand
tensiunea pe C2 este mai mare decat cea de
pe C1, Dioda D2 evi dstrugereacicutului
integrat la aplicarea de tensiun inverse pe
ies,
Tns8, regulatoarele integrate sunt
sensible sia perturbatileelecromagnetice
cexistente, de exemplu, in multe stabi de
emisie-receptie; n acest caz se va monta in
serie pe flecare brat al ccuituli de iesire 0
inductanta (figura 6) reaizata din cateva
spire bobinate cu @tmm pe un tor de RF
‘Sunt situafii cand se dispune de un
regulator de o anumita tensiune si se
doresteobtinerea une! tensiun stablizate la
ise mai mari, cum ar fi de exemplu
objinerea unui stablzator de +12V cu un
regulator 7805. solute este prezentatd in
figura 72, unde Intre masa spinul GND al
regulatoruui s-aintercalat dioda Zener 02;
tensiunea la igre va fc Voz + Vayn, unde
Vour este tensiunea de ieyire fxd 2
regulatorulul. Dioda Zener este de
0.25..0,4W, iar R1 se calculeazs conform
relate! urmatoare:
Yor
ee
Unde ly este curentul pentru care dioda
“ener intrain zona de stabilizare (cca. 10mA)
si ly este curentul de polarizare al
regulatorulul (Bias Curent) (cca. 4,5mA
tiple), Valoarea lui C3 este cuprinsa Inte
470,,.10004F, ef avénd rolul de a elimina
ripll 5! ggomotul prezent pe catodul diode
Zener. De exemplu, ca artic, in locul
diodel Zener se poate monta un LED care va
_avea solu de indicator optic. Este cunoscut
faptul cd LED-ul are 0 caracteristca curent-
tensiune, in cadranul |, la fel ca 0 dod’
Zener Tensiunea stabiizaa la bornele unui
LED rosu este de 1,5..1,8V, f unui galben
{de cca 2, ar la unul verde de cca. 2,2
In figura 7b se d8 0 schema la care se
poste obtine modifcarea vali tensiuni de
la iegire conform formule
(cu Vour-valoarea Inscisd pe capsul. laborator
Fig. 7
Mosificarea
tensiuni de igre
Fig. 8
Generator de
Fi.9
Mirireacurentului furnizat
4 sarcini (vezi tox).
Fig. 10
AIM;
In figura 8 este prezentat cum se poate
‘obtine un generator de curent constant cu
{ajutorul unui regulator de tensiune, Curen-
tl ae valoarea
12 yy R) +l,
Lunde Vj este tensiunea de referints a
regulatorului (cca 125V), Tensiunea la
intraretrebuie si fle mai micd de 20V.
Pentru a mari curentul furnizet in sarin
> uilizeaza schema din figura 8 care ofera
Ja iepre 12VISA, TRI este un traaistor PNP
(NPN pentru seria 79x), lar RT este de
20/2. Functioneaza tn felul urmator:
Pentru un curent de iegre de cca. 350mA
functoneaz8 numai 7812 si tranzistoru TR1
este blocat; pentru un curent de lesre ce
lepaseste 350mA caderea de tensiune pe
1 este mai mare de 700m si tranzistorul
intra in conductie. Curentul de colector al
ttanzistorului TR1 se fisumeaza celui oferit
de requlator la pinul OUT rezutand in final
‘curentul necesar in sarcin.
Atentie! Cu acest crcut de supimentare
S-ar putea să vă placă și
- ANEMIADocument2 paginiANEMIASk OscarÎncă nu există evaluări
- Conex Club nr14 Octombrie 2000Document36 paginiConex Club nr14 Octombrie 2000Sk OscarÎncă nu există evaluări
- Conex Club nr55 Martie 2004Document52 paginiConex Club nr55 Martie 2004Sk OscarÎncă nu există evaluări
- Conex Club nr10 Iunie 2000Document36 paginiConex Club nr10 Iunie 2000Sk Oscar100% (1)
- Conex Club nr8 Aprilie 2000Document36 paginiConex Club nr8 Aprilie 2000Sk OscarÎncă nu există evaluări
- Conex Club nr7 Martie 2000Document36 paginiConex Club nr7 Martie 2000Sk OscarÎncă nu există evaluări
- Harta Abdominala A DurerilorDocument1 paginăHarta Abdominala A DurerilorSk OscarÎncă nu există evaluări
- Baia Lui KuhneDocument6 paginiBaia Lui KuhneSk OscarÎncă nu există evaluări
