38.

AORTA ABDOMINALĂ, ARTERELE ILIACE COMUNE

ȘI EXTERNE- INCLUSIV APLICAȚII CLINICE

Aorta abdominală – continuă aorta descendentă toracică la nivelul hiatusului aortic,

delimitat posterior de T12 și anterior de ligamentul arcuat median.
- Se va termina în dreptul vertebrei T4 dând naștere la 3 ramuri: iliace comune și sacrală
medie. Deoarece calibrul arterei iliace comune este mult mai mare comparativ cu al
arterei sacrate medii, uzual se vorbește de bifurcație în loc de trifurcație.

TRAIECT ȘI RAPORTURI
- Este situată în spațiul retroperitoneal, paramedian în partea stângă la nivelul spațiului
perirenal.
- Dpdv al raporturilor, este rectilinie, situată anterior și la stânga față de corpurile
vertebrale. La dreapta sa există vena cavă inferioară.
- Cele 2 vase sunt situate în același plan anterior de corpurile vertebrale, doar între L3-
L4, deoarece începând cu L2 VCI se îndepărtează spre anterior și superior de aortă.
- Posterior, înafară de corpurile vertebrale, se mai găsesc:

a. Originile arterelor lombare L1-L4

b. Nodurile limfatice lombare retroaortice
c. În extremitatea superioară, posterior și spre dreapta se găsește cisterna
chili care se continuă superior cu ductul toracic.
d. Vene lombare drepte L2- L4

- Anterior:
 Este acoperit de peritoneul parietal posterior, fiind un organ primitiv
peritoneal
 Pe toată lungimea sa, anterior, găsim plexul nervos prevertebral, mai exact
primele 2 segmente: plexul celiac și intermezenteric
 Anterior, pe toată lungimea se găsesc limfonoduli lombari anteriori/ preaortici
și limfonoduli viscerali, celiaci, mezenterici superiori și inferiori
 În porțiunea superioară corespunde anterior regiunii celliace descrisă de
Luschka, aceasta este delimitată la stânga de porțiunea verticală a
stomacului, la dreapta și superior fața viscerală a ficatului, area nuda, inferior
 porțiunea orizontală a stomacului, anterior: peritoneul parietal posterior ce
formează peretele posterior al bursei omentale
 La nivelul regiunii, aorta are raporturi anterioare atât cu plexul celiac cât și cu
principalele sale eferențe: trunchiul vagal posterior și ramurile sale pentru ggl
celiac dr = ansa WIRSBERG și ramuri pt ggl celiac stg = ansa LEIGNELL
LAVASTINE
 De asemenea ca aferențe ale plexului celiac – n. Splahnici mari dr +stg, n.
Splahnici mici, inus (n. Renali WALTER) și ramurile perforante abdominale din
n. Frenici dr și stg
 De asemenea anterior există trunchiul celiac împreună cu ramurile sale dintre
care artera gastrică stg ridică peritoneul parietal posterior =>plica gastro-
pancreatică, respectiv artera hepatică comună ridică peritoneul parietal
posterior => plicca hepato-pancreatică. Ambele plici delimitează posterior
foramen burse omentale

- Inferior de regiunea celiacă Luschka, aorta abdominală are raport anterior cu

porțiunea inițială a corpului pancreatic, originea arterei mezenterice sup și v. Renală
din stg
- Inferior de pancreas, de pe fața anterioară a aortei vor lua naștere arterele gonadale,
cea testiculară + ovariană + artera mezenterică inferioară
- În această regiune aorta este încrucișată anterior și de rădăcina mezenterului
- Lateral, în dreapta, flexura DD-jejunală + DD ascendent, arcul vascular Treitz, vena
gonadală din stg ce are traseu paralel cu aorta abdominală și de asemenea n splahnici
lombari și lanțul simpatic paravertebral din stg.
- Bilateral găsim limfonoduli, de obicei, cei din stânga sunt denumiți limfonoduli
lateroaortici, iar cei din dr intercavoaortici, respectiv retrocavi sup de vertebra
lombară L2.

RAMURI:
a. Colaterale :
- Parietale
- Viscerale

1. Ramurile parietale - artera diafragmatică/ frenică inferioară ia naștere la nivelul

hiatusului aortic și se îndreaptă anterior și lateral pe fața inferioară a diafragmei.
- Artera din dreapta este încrucișată anterior de VCI, iar artera din stânga este
încrucișată anterior de esofagul abdominal.

2
 - Datorită raportului către inferior și lateral cu glanda suprarenală, ambele artere
frenice vor emite și o ramură viscerală = artera suprarenaliană sup
- Arterele lombare L1- L4 realizează vascularizația peretelui lombar fiind omoloage a.
intercostale și subcostale
- Deoarece aorta se termină la nivelul L4, echivalentul va fi ram din a. iliolimbară, ram
din artera iliacă internă, nu va fi ram direct din aorta abdominală.

2. Ramurile viscerale sunt pereche și nepereche

A. Cele pereche
a. Arterele suprarenaliene mijlocii – se desprind deasupra emergenței trunchiului
celiac. Vascularizează glanda suprarenală (vascularizația arterială a glandei
suprarenale este completată și de arterele suprarenaliene inferioare, ramuri
ale arterei renale sau polare sup din aceasta)
b. Arterele renale – desprinse inferior de emergența AMS
c. Arterele gonadale – testiculară/ ovariană. Emergența este situată de obicei la
nivelul discurilor L1- L2 sau L2
B. Cele nepereche – trunchiul celiac, AMS, AMI

ARTERELE ILIACE COMUNE

- Continuă aorta abdominală în dreptul vertebrei L4
- Se termină bifurcându-se în artera iliacă externă (voluminoasă) și artera iliacă internă
în dreptul articulației sacro-iliace
- Sunt situate la nivelul spațiului retroperitoneal la marginea medială a m. psoas mare
- De la bun început artera iliacă comună stângă este situată sup și lat de v. Iliacă
comună stg.
- Artera iliacă comună din dr va intersecta anterior seccesiv v. Iliacă comună stg și dr
RAPORTURI:
a. Anterior
- Artera iliacă comună este încrucișată de rădăcina mezocolonului sigmoidian la nivelul
recesului intersigmoidian găsindu-se ureterul de parte stângă
- În dreapta ureterul de obicei încrucișează vasele iliace externe
- Medial de ambele iliace comune există un plex nervos prevertebral ce însoțește v.
Sacrate medii (n. Presacral/ plex hipogastric superior)
- Arterele iliace comune nu dau ramuri colaterale

3
ARTERA ILIACĂ EXTERNĂ
- Ram terminal al arterei iliace comune în dreptul articulației sacri-iliace
- Se continuă ca arteră femurală după ce este încrucișată anterior și superior de
ligamentul inghinal
- Situat la nivelul strâmtorii superioare a bazinului la marginea medială a mușchiului
psoas mare
- Are pe dreapta și stânga vena iliacă comună situată medial și inferior
- Anterior este acoperită de fascia iliacă la nivelul lacunei vasculare, aceasta fuzionează
cu fascia transversală(?) formând teaca vaselor femurale
- Are raport anterior pe dreapta cu ureterul, iar bilateral va fi încrucișată de ductul
deferent la bărbat
- Superior și lateral la ambele sexe se găsesc venele gonadale precum și nervul
genitofemural
- Emite două ramuri colaterale în imediata vecinătate a intersecției cu ligamentul
inghinal:

a. Artera circumflexă iliacă profundă – merge srpe superior și lateral fiind situată pe
fața profundă a tendonului conjunct și ligam inghinal. Superior de SIAS
perforează mușchiul transvers abdominal și urcă anastomozându-se cu artera
musculofrenică, ram terminal al arterei toracice interne.
 Ramurile sale perforante se vor anastomoza și cu:
1. Anastomoza dintre artera epigastrică inferioară și
superioară(situată în teaca mușchiului drept abdominal)
2. Ramurile perforante ale ultimelor 5 artere intercostale
posterioare și ale arterei subcostale
3. Ramuri terminale din artera toracică laterală și toracodorsală

b. Epigastrică inferioară – se îmdreaptă spre superior și medial delimitând medial

orificiul inghinal profund. Din această cauză separă foseta inghinală medie (hernii
oblice directe) de foseta inghinală laterală (hernii oblice interne indirecte)
 Urcă inițial prin spațiul properitoneal și ....... Douglas va fi situat între
fața posterioară a mușchiului drept abdominal și foița porțiunii
posterioare a tecii dreptului abdominal. La acest nivel se
anastomozează prin inosculație cu artera epigastrică superioară, ram
terminal al arterei toracice interne.

4
ARTERA ILIACĂ INTERNĂ = HIPOGASTRICĂ
- Ram terminal din dreptul articulației sacroiliace al arterei iliace comune
- Coboară pe peretele postro-lateral al pelvisului și rapid se termină bifurcându-se într-
un trunchi anterior și posterior la marginea superioară a orificiului ischiatic mare.
RAPORTURI
- Lateral de arteră se găsește osul coxal, sinostoza dintre pubis și osul iliac
- Inferior de acesta se formează mușchiul obturator intern, iar post și inferior se
găsește mușchiul piriform ce părăsește pelvisul prin orificiul ischiatic mare.
- Vena iliacă este situată constant posterior de arteră în timp ce ureterul este situat
antero-medial
- Posterior și inferior dde arteră găsim plexul sacral (trunchiul lombosacral însoțește
constant vasele iliace interne) de asemenea găsim plexul hipogastric și nervii
splahnici pelvini
- Medial: prin intermediul peritoneului parietal pelvin vasele iliace interne au raport cu
conținutul etajului pelvin al cavității peritoneale: ansele ileale, ansa pelvină a colonului
siigmoidian, porțiunea superioară a ampulei rectale la care la femeie se adaugă
corpul uterin, tuba uterină și ovarul
- La multipară, ovarul este situat de obicei anterior de vasele iliace externe, la nivelul
fosetei ovariene descrise de Krausen. Ovarul ptozează posterior de iliace intern la
nivelul fosetei descrise de Klaudius.
RAMURI: sunt – parietale și viscerale
I. TRUNCHIUL POSTERIOR – este mai puțin voluminos și mai scurt decât cel
anterior, se îndreaptă spre anterior și posterior încrucișând perpendicular
trunchiul lombosacrat al pelvisului sacrat situat postero-lateral de el. Va avea
ramuri de tip parietal:

1. Artera iliolombară urcă împreună cu trunchiul lombosacrat ajunge lateral de

corpul vertebrei L5. Vascularizează peretele lombar jucând rolul de arteră
lombară 5 și se anastomozează cu ramuri din artera lobară 4 și cu artera
circumflexă iliacă profundă.
2. Artera sacrală laterală – este dublă (frecvent). Coboară pe fața anterioară a
sacrului în dreptul găurilor sacrale anterioare cu raport anterior cu radacinile
S1-S4 ale plexului sacrat. Emite ramuri ce pătrund în găurile sacrale anterioare
în camalul vertebral – vascularizează conținutul dura mater. La vârful sacrului
se termină anastomozându-se cu artera sacrală medie.
3. Artera fesieră superioară - considerat ram terminal al trunchiului posterior. Se
îndreaptă spre orificiul suprapiriform mergând între rădăcinile L5- S1 ale
plexului sacrat. I se alătură nervul fesier superior și împreună ajunge în

5
 porțiunea superioară a regiunii fesiere vascularizează mușchiul fesier mijlociu
și mic. Ramuri descendente din arteră se vor anastomoza în regiunea fesieră
cu artera fesieră inferioară.

II. TRUNCHIUL ANTERIOR – este lung și continuă direcția descendentă a arterei

iliace interne, situată inițial la marginea posterioară a mușchiului obturator intern
și apoi pe diafragma pelvină (între mușchiul ridicător anal și mușchiul
ischiococcigian). În traiectul său încrucișează perpendicular nervul obturator care
este situat lateral de arteră pe mușchiul obturator intern.
RAMURI:
1. Artera ombilicală – este primul ram colateral al trunchiului anterior. Ram de tip
visceral, deoarece în viața intrauterină se termină ramificat în viața intrauterină se
termină ramificat în vasele corionice ce la nivelul placentei.
 Se îndreaptă spre anterior, ajunge lateral de vezica urinară, la acest
nivel emite arterei vezicale superioare
 Această primă porțiune rămâne permeabilă și după ligaturarea
cordonului ombilical la naștere
 Destul de frecvent, la bărbați, din artera ombilicală se desprinde și
artera ductului deferent în zona unde artera este încrucișată de
ductul deferent.
 Artera ajunge apoi la nivelul spațiului prevezical și în final urcă la
nivelul peretelui antero-lateral abdominal prin spațiul preperitoneal.
Această ultimă porțiune ce se îndreaptă supero-medial spre medial ce
delimitează foseta supravezicală de foseta inghinală medială.
 Între cele 2 ligamente ombilicale mediale, țesutul conjunctiv din
spațiul preperitoneal se condensează formând fascia ombilico-
prevezicală descrisă de OMBREDANNE. Aceata se consideră ca o
continuare internă a lamelor sacro-recto-genito-pubiene.

2. Artera obturatoare – ram parietal. Merge spre anterior alăturându-se nervul

obturator, împreună străbat canalul obturator ajunge în partea medială a coapsei.

3. Artera vezicală inferioară – se îndreaptă spre anterior. Vascularizează porțiunea

inferioară a vezicii, iar la bărbați și cea mai mare parte din prostată. La femei emite
ram vezical, uneori aceasta poate fi ram direct din trunchiul anterior. Uneori la bărbați
poate da artera ductului deferent.

6
 4. Artera uterină – ram visceral. Ram direct din trunchiul anterior întâlnit la femei.
Omoloaga sa la bărbați este artera ductului deferent însă, la bărbați aceasta nu este
ram direct al arterei iliace interne.
 Însoțește ureterul și se îndreaptă spre anterior ajunge la baza lig. lat,
încrucișează anterior ureterul, merge apoi spre marginea laterală a
ureterului.
 Înafară de ramurile uterine emite constant un ram vaginal precum și
artera lig rotund, ramul tubar și ramul ovarian (se anastomozează cu
ramurile omonime ale arterei ovariene)

5. Artera rectală mijlocie – ram visceral. Inconstantă. Ajunge la porțiunea inferioară a

ampulei rectale prin aripioarele rectului. Se termină anastomozându-se cu artera
rectală superioară (ram AMI) și cu arterele rectale mijlocii (ram artera rușinoasă
internă)
RAMURILE TERMINALE
6. Artera fesieră – cel mai voluminos ram al trunchiului anterior ce încrucișează fața
antero-medială a plexului sacrat, ieșind prin orificiul infrapiriform în plevis, aceasta
este delimitat lateral și superior de mușchiul piriform, medial și inferior de mușchiul
ischiococcigian.
 Ajunge în regiunea fesieră fiind situat medial de nervul ischiatic dar
lateral de artera rușinoasă internă.
 Însoțită de nervul omonim
 Vascularizează mușchiul fesier mare + tensor al fasciei lata
 Ramurile descendente se anastomozează cu ramurile transverse din
artera circumflexă femurală laterală +medială precum și ram
ascendent a primei perforante din artera femurală profundă =
ANASTOMOZA CRUCIFORMĂ

7. Artera rușinoasă internă