Tematica Examen DERMATOLOGIE:

1. Leziuni elementare: tot;

Tipul de leziune specific este macula sau pata si se caracterizeaza prin:
- sunt bine vizibile la examenul obiectiv
- nu se insotesc de anomalii de relief si consistenta
- sunt produse prin: - tulburari ale circulatiei locale
- extravazari sanguine
- modificari ale melanogenezei
- depuneri de substanta la nivelul tegumentului
- pot avea dimensiuni variate descriind placi si placarde

Dupa mecanismul de producere apar:

-pete hemodinamice: - eritemul activ - datorat vasodilatatiei capilarelor si arteriolelor din
plexul subpapilar si clinic se caracterizeaza prin tegument roz-rosu si cald
- eritemul pasiv (cianoza) – congestie progresiva produsa prin
vasodilatatie si atonia capilarelor venoase si a venulelor, exprimata clinic prin macule rosii
violacee si tegumente reci
- pete vasculare – sunt produse ca urmare a unor modificari de calibru vascular persistente
(ectaziile) sau ca urmare a unor proliferari de vase sanguine (hemangioamele); pot fi
congenitale (hemangioamele) si dobandite (telangiectaziile)
- pete purpurice- se produc prin extravazari sanguine in derm sau ca urmare a unor defecte
de coagulare
- pot fi : - petesii (leziuni de 1-2 cm), vibice (leziuni liniare), echimoze (au
dimensiuni mari cu aspect de placa sau placard), hematoame (provocate de hemoragii
profunde subcutanate)
- caracteristici clinice: nu dispar la vitropresiune, isi modifica culoarea de la
rosu-purpuriu la violaceu-albastru, apoi verzui-galben(in functie de gradul de degradare al
Hb), se instaleaza rapid, persista 10-20 zile
- pete prin modificari ale melanogenezei:
pete hiperpigmentare circumscise (nevii pigmentari),
pete hiperpigmentare difuze (cloasma, melanodermie),
pete hiperpigmentare congenitale (nevii pigmentari),
pete hiperpigmentare dobandite (efelidele), pete hiperpigmetare reziduale (lichen
plan);
pete hipopigmentare sau acromice congenitale (albinismul),
dobandite (vitiligo),
 primitive (vitiligo),
secundare (tinea versicolor).
- pete produse prin depuneri de substante la nivelul tegumentelor – apar in cursul unor
afectiuni de sistem: tulburari de metabolism (carotenodermia), boli infectioase (hepatita
acută), boli profesionale (intoxicatia cu Pb-lizereul gingival).

1) Leziunile discromice – iau nastere prin lipsa sau excesul de pigment melanic
 nu dispar la vitropresiune
 nu sunt insotite de fenomene inflamatorii
 pot fi permanente sau trecatoare
a) pete pigmentare hipercrome
 pete brune sau negre, produse prin exces de pigmente melanic
 pete congenitale: nevii pigmentari
 pete dobandite: efelidele, cloasma gravidica si melanodermiile
b) pete acromice
 pete de culoare alba determinate de lipsa pigmentului melanic
 pete congenitale: albinismul si nevii acromici
 pete dobandite: vitiligo

c) pete artificiale
 produse prin depunderea unor substante straine in tegument (tatuajele)
 endogene – pigment biliar (galben)
 exogene – caroten, coloranţi externi
d) macula
 pata neteda, de culoare roz-rosiatica, de dimensiuni mici (<1cm)
 nu depaseste planul tegumentar
 apare in boli eruptive infectioase (rujeola, rubeola, febra tifoida)

2) Petele vasculo-sanguine - apar prin inmultirea sau dilatarea ori extravazarea vaselor de
sange de la nivelul pielii
a) pete vasculare
 se produc prin inmultirea sau dilatarea vaselor
 dispar la vitropresiune
 ex: nevii vasculari sau angioamele, telangiectaziile
b) pete purpurice
 se produc prin revarsarea sangelui
 Ex: petesii (punctiforme)
vibices (liniare)
echimoze (sufuziuni sangvine difuze, intinse)
c) pete eritematoase
 se produc prin vasodilatatie
 sunt rosii
 dispar la vitropresiune
2.LEZIUNI ELEMENTARE SOLIDE - leziuni circumscrise, bine delimitate, ce det
modificări de relief si consistenta la nivelul tegumentelor
- papula - (lez. solida persistenta cu dimensiuni mici de 1-5 mm ce proemina la suprafata
pielii; de diferite culori ce se constituie in placi si placarde)
- tuberculul - (lez profunda cu sediul in derm circumscrisa care proemina putin la
suprafata pielii-devine bine vizibila la vitropresiune; evolutia e cr., poate ulcera.
- nodulul (nodozitatea) – (lez situata profund in derm si hipoderm,putin proeminenta si
se poate identifica bine prin palpare, poate avea ev. ac. (eritemul nodos), subac. (eritemul
Bazin), sau cr. (sarcoidoza).
- vegetatia – este o excrescenta papilomatoasa pediculata cu suprafat
neregulata,conopidiforma sau in “creasta de cocos”;are consitenta dura,poate fi dispusa
izolat (papilomul) sau are tendinta de a forma mase globuloase cu aspect pseudotumoral
(condiloma accuminatum).
- lichenificarea – placa de suprafata careia s-a accentuat cadrilajul normal al teg. cu
formarea de pseudopapule; apare in dermatozele pruriginoase dupa grataj prelungit
- tumora – formatiune proeminenta, persistenta cu tendinta la crestere fara caractere
inflamatorii; pot fi benigne (nevul, lipomul - nu metastazeaza, neinvazive) si maligne
(carcinoamele cutanate, melanomul - invazive cu prognostic grav si dau metastaze).

3.LEZIUNI ELEMENTARE CU CONTINUT LICHID

- vezicula – colectie lichidiana cu dimensiuni mici 1-2 mm. situata obisnuit intraepidermic;
ev.spre deschidere cu formare de eroziune; in caz de suprainfectie bacteriana continutul devine
purulent constituind pustula
- bula (flictena) - lez cu lichid de dim. mari; continut clar serocitrin ulterior poate deveni
hemoragic sau purulent; dupa deschidere lasa eroziuni sau ulceratii si pastreaza la periferie un
guleras epidermic
- pustula – lez. cu continut purulent; pot fi primitive, secundare, foliculare, nefoliculare.
4.LEZIUNI ELEMENTARE PRODUSE PRIN SOLUTII DE CONTINUITATE
- eroziunea – pierdere de substanta superficiala ce intereseaza epidermul, nu depaseste
membrana bazala si se vindeca fara cicatrici; poate fi primitiva (sancrul sifilitic) sau secundara
leziunilor veziculo-buloase (eczema, herpes)
- escoriatia – o solutie de continuitate superficiala, liniara, produsa prin grataj
- ulceratia – pierdere de substanta profunda care depaseste membrana bazala si se vindeca cu
cicatrici; pot fi ac. (furunculul) si cr. (ulcerul varicos)
- fisura sau ragada – o lipsa de substanta liniara sec inflamatiei, de profunzime diferital; se
localizeaza periorificial sau la nivelul pliurilor

2. Herpes simplu, herpes zoster: tot;

HERPESUL SIMPLEX
Herpes virus hominis (HSV) tipul 1 si 2 este agentul etiologic al herpesului simplex.
Tipul 1 - lez peribucale, perinazale, 1/2 superioara a corpului;
Tipul 2 - lez genitale, perigenitale, 1/2 inf a corpului.
Clinic:- primoinfectia = adesea asimptomatica(se produce in copilarie):

- gingivostomatita herpetica = la copil, localizata a niv mucoasei bucale (eritem, edem)

cu vezicule care se deschid rapid si lasa eroziuni dureroase, care jeneaza alimentatia; se
asociaza cu greata, febra, varsaturi, alterarea starii gen; dispare spontan in 3 sapt.
- faringotonsilita herpetica = la copil, pe amigdale si piliieri+simpt generale
- herpesul cutanat = un buchet de vezicule care apar pe un discret fond
eritematos,localizate periorificial,care se transf in pustule, se usuca si formeaza cruste
galbui, care se pot desprinde si lasa eroziuni;dupa detasarea crustelor ramane un usor eritem
care dispare in 3 sapt

- herpesul genital = la femei si barbati,apar vezicule care se deschid si lasa eroziuni

dureroase
- herpesul n.n.(exceptional) = produsa de tipul2, transmisa de la mama
- keratoconjunctivita herpetica

- herpesul recurent = dupa primoinfectie virusul ramane cantonat la niv gl salivare,

lacrimale, ggl, nervi senzitivi:

- herpesul recurent = buchet de vezicule pe o baza eritematoasa,localizate pe

teg→pustule→se usuca→formeaza cruste→se detaseaza→vindecare cu restitutio ad
integrum in 7-10 zile; veziculele de pe mucoase se deschid rapid→eroziuni
dureroase→reepitelizare
- herpesul recidivant
Complicatii: suprainfectia microbian

32.HERPESUL ZOSTER
Etiologie: Herpes virus varicelae
Clinic: debut cu dureri nevralgice care preceda cu cateva zile aparitia leziunilor cutanate.
Pe un fond eritematos apar buchete de vezicule dispuse in banda pe traiectul nervului senzitiv
pe o singura parte.
Veziculele se transf in pustule→se usuca si formeaza cruste mai aderente (detasarea fortata
duce la ulceratii care se vindeca cu cicatrice).
Vindecarea spontana se produce in 3 sapt.
In ev bolii durerile nevralgice sunt discrete/absente la tineri si importante la pers in varsta.
Localizari: n.intercostali, rahidieni, cervico-brahiali, ram oftalmic al nervului V.
Tratamentul are ca obiective combaterea durerii si inflamatiei, prevenirea infectiei secundare,
evitarea complicatiilor (algii postzosteriene).

Trat. gen.: - antivirale – Aciclovir 2-3g/zi; Valaciclovir (cp 500mg) 3g/zi= medie 7-10 zile
- antiinflamatorii - steroidiene - Prednison 30mg/zi;
- nesteroidiene (Fenilbutazona, Indometacin, Diclofenac)
- analgezice – aspirina tamponata, algocalmin, paracetamol
- antibioterapie; med adjuvanta (vit din grB)

Trat. local : creme, unguente ce contin aciclovir 5% (Zovirax); pudraje cu talc; badijonari cu
coloranti.

Profilaxie
Nu exista o cale de prevenire a zonei zoster. Oricine a avut varicela poate face zona zoster la o
varsta mai inaintata.
Se poate evita luarea virusului care cauzeaza varicela si mai tarziu zona zoster, prin vaccinare
contra varicelei.
Exista posibilitatea ca vaccinul sa stimuleze imunitatea la zona zoster la aceia care au avut
varicela in copilarie sau la adultii care au mai avut zona zoster.
Studii la adulti, pentru prevenirea zonei zoster cu ajutorul vaccinului, continua.
In cazul in care o persoana nu a avut varicela, se recomanda evitarea contactului persoanei
respective cu o persoana bolnava.
Lichidul din vezicule este contagios si expunerea la acesta poate cauza varicela (nu zona zoster)
la persoanele care nu au avut varicela.
O persoana cu zona zoster trebuie sa evite contactul cu alte persoane, pana cand veziculele se
vindeca.
Este foarte important sa se evite contactul cu persoane cu risc special, precum:
- femei gravide, copii, bebelusi si oricine nu a avut varicela
- o persoana care are o alta boala
- o persoana cu sistem imunitar slabit, ce nu poate lupta cu infectia (diabet, infectie cu HIV).
Un studiu arata ca virusul poate fi raspandit prin aer si din veziculele dureroase ale zonei zoster.
Aplicarea pe acestea a unei pelicule ce absoarbe lichidul pare sa fie eficienta
3. Scabia, urticaria, angioedem: tot;
SCABIA
Etiologie
Afecţiune parazitarã determinata de specia Sarcoptes scabiei , varietatea hominis
Epidemiologie:
 răspândită în lume;
 pot apare epidemii la perioade de 25-30 ani.
 interepidemic persistă cazuri sporadice.
 Evoluţia ciclică a scabiei: populaţia se infestează  o imunitate - nu este de durată ---
epidemia se stinge --- apare o altă populaţie de paraziţi receptivă  epidemia reapare.
Modalitatea de transmitere:
 contact direct (bolnav – sănătos), chiar contact sexual
 transmitere indirectă (mai rar) – lenjerie
Factori favorizanţi ai răspândirii: socio-economici, demografici, comportamentali, medicali
Clinic:
1. prurit cu caracter nocturn (la cãldura patului femela îşi sapă galeriile în care depune
ouăle)
2. leziunile cutanate:
a) caracteristice
b) necaracteristice
leziuni cutanate caracteristice
 şanţul scabios = linie - câţiva mm lungime, sinuoasă, în S, Z sau în zig – zag - pus uşor
în evidenţă cu un colorant (cerneală).
 la extremitatea şanţului - eminenţa acariană
 vezicula perlată - în apropierea şanţului, la extremitatea şanţului sau la depărtare de
aceasta
 la sugar pot apărea adevărate bule
Scabia: leziuni cutanate necaractersitice
 papulo-vezicule: prin mecanism alergic ( prurigo acarian = papule centrate în vârf
de o veziculă )
 leziuni de grataj;
 excoriaţii;
 noduli: diametrul de 10 – 12 mm, culoare roşie – maronie, consistenţă dură - pe zone
acoperite – scrot, axilă, teaca penisului - constituirea unui granulom de corp străin
 La copilul mare şi adult sunt respectate: extremitatea cefalică, gâtul, spatele – zona
interscapulară, palmele şi plantele.
 La sugar leziunile pot fi localizate oriunde pe suprafaţa cutanată, cu exceptia
triunghiului interscapulo-vertebral.
Pruritul este simptomul caracteristic, este intens si se exacerbeaza nocturn. Se datoreaza rc de
hipersensibilizare la paraziti, iar exacerbarile nocturne sunt produse de iritatia directa provocata
de parazitii in miscare.
Profilaxie
Sa se evite contactul direct intim (piele-piele) cu cineva care are scabie, la fel si cu obiectele
de uz personal ale individului infectat; aceasta va ajuta la prevenirea receptivitatii scabiei.
Persoanele infectate cu scabie sunt incurajate sa fie precaute, evitand transmiterea
acarienilor scabiei altor persoane.
Tratamentul are ca scop distrugerea acarienilor de la niv cutanat, sterilizarea lenjeriei.
Se folosesc: Lindanul 1% la adult; Unguent cu sulf precipitat 10% pt adulti si 3% pt copii;
Permetrina 5%-aplicatii unice;
SCABIA: FORME CLINICE
forma obişnuită (comună) (caract prin lez specifice pruriginoase)
scabia frustă (atenuată) – apare la persoanele cu igienă bună, leziuni discrete, prurit puţin
important
scabia incognito – forma greşit diagnosticată, tratată cu CS topic / general; pruritul este atenuat,
leziunile sunt atenuate
scabia nodulară – leziuni obişnuite + noduli pruriginosi, persistenti, acoperiti uneori cu cruste
hematice produse prin grataj; raspunde greu la trat si lez persista luni de zile
scabia crustoasă (norvegiană) – la persoanele cu imunodeficienţă, rezistentă la tratamentul
clasic; leziuni scuamo – crustoase; uneori leziuni scuamoase generalizate;
scabia animaliera = sursa animalele de casa; contaminarea prin contact direct
scabia cerealiera = lez de tip papulo-veziculos/urticarian cu aspectul unei dermatite de contact
pe suprafetele descoperite
.URTICARIA SI ANGIOEDEMUL
Urticaria = sdr cutanat caracterizat clinic prin : leziuni eritemato-edematoase, migratorii,
tranzitorii, pruriginoase
Clasificare:
- U. Acuta,
- U. Cronica
- U. Alergice ( mediate de rc imune tip I si tip II)
- U. Nealergice (prin activarea directa a mastocitului)
Etiopatogenie: factori declansatori
- alimentele si aditivii alimentari
- medicamente: ATB, AINS
-aeroalergeni polen, mucegai
- venin de insecte
-implanturi
-infectii virale, bacteriene, fungice
- tiroida autoimuna
-neoplazii limfoame, neoplasme viscerale
-disfunctii hormonale
CLINIC:
 M. Cutanate
- papule edematoase, eritematoase/albe, migratorii, tranzitorii
-papule pruriginoase, forme si dim variabile
 M viscerale
- tulb digestive
-artralgii, vertij
-lipotimie
-angioedem
-hTA, tul de ritm cardiac, lacrimale, obstruct nazala, bronhospasm
Forme clinice partic: U fizice (la presiune, la frig, la cald), u idiopatica, u vasculitisâ
Tratament:
 T. Etiologic:
Excluderea factorilor etiologici
 T. Patogenic: antihistaminice, inhibitori ai degranularii mastocitare, imunoterapie

Angioedemul/ Edemul Quincke= edem difuz al t celular subcutanat

Edemul cutanat: culoare alb-roz, nedepresibil, nepruriginos, fara limite precise; persista
ore/zile; tendinta la recurente;
-localizare: pleoape, buze, obraji, regiunea genitala
Edemul mucoaselor: m linguala(disfonie), laringiana(dispnee respiratorie), glotica (axisfie),
gastrointestinala (dureri abdominale, voma, diaree)
Tratament: oxigenoterapie, epinefrina, antihistaminice, corticoterapie

Profilaxie: evitarea factorilor de terencare favorizeaza manifestarile alergice, regim alimentar

4. Eczeme exogene: dermatita de contact alergica: tot;
ECZEMELE EXOGENE - DERMATITA DE CONTACT ALERGICA
Rezulta din contactul pielii cu substante chimice
Eczema - dermatoză eritemato-veziculoasă, în plăci sau placarde neregulate, pruriginoase, cel
mai adesea recidivantă
a)dermatita de contact tip iritativ (ortoergica) = nu este in realitate o eczema,ci o simpla rc
iritativa a teg in contact cu substantele chimice
iritante.
Clinic: eritem,edem,vezicule, necroza (rar).
b)dermatita de contact alergica (eczeme) = depaseste zona de contact cu substanta.
Se manifesta cu eritem, edem, flictenizare sau necroza,sau prin lez uscate, teg infiltrat si
descuamativ. Se manifesta clinic ca o eczema ce depaseste aria cutanata a contactului
sesibilizant.
Tratament:-etiologic-excluderea alergenului.
- patogenic : medicatie antialergica
- specific medicamentos=in faza de veziculizatie si zemuire=comprese cu SF/antiseptice
slabe;in faza de uscare a leziunilor=emulsii/creme cu corticosteroizi local;in eczemele
cr=corticoizii se asociaza cu reductoare(gudroane);faza de descuamatie=unguente cu
corticosteroizi
- imunomodulator
- regim igienico-dietetic
Profilaxie: factorii de teren care favorizeaza manifestarile alergice,regim alimentar.

 Eczeme exogene
– Dermatita de contact – produsă de agenţi chimici de contact
 Ortoergică: leziuni eritemato-edematoase, uneori buloase, în placarde cu contur precis,
corespunzând zonei de contact, fără erupţii la distanţă.
– Substanţe incriminate: sulf, iod, acid retinoic, acizi, baze etc.
 Alergică: eritem, edem, veziculaţie, depăşind zona de contact cu alergenul şi erupţii la
distanţă.
– Alergeni chimici de contact: crom, nichel, mercur, sulfamide,
peniciline, coloranţi, răşini naturale sau sintetice, cauciuc etc.
– Reacţie de hipersensibilitate de tip IVb şi mecanisme umorale
– Poate fi demonstrată prin teste epicutanate sau intradermice
– Eczema microbiană – sensibilizarea la microbi dintr-un focar cutanat (intertrigo,
Impetigo, ulcer de gambă infectat)
 Clinic: placarde zemuinde, crustoase, în apropierea focarului primitiv, uneori cu erupţii
secunde la distanţă
– Eczema micotică (dermatofitide) – acelaşi mecanism ca şi eczema microbiană
 plăci mai bine delimitate, circinate

5. Pemfigus vulgar, psoriazis vulgar: tot;

PEMFIGUSUL VULGAR: - afectiune autoimuna, grava, ce apare la pers. adulte cu o anumita
predispozitie genetica si etnica. Mecanismul patogenic are la baza fenomenul de acantoliza
autoimuna.
Clinic: pe mucoasa bucala apar bule cu peretii f. fragili, care se deschid precoce lasand eroziuni
bine delimitate, rotunde, ovalare, acoperite cu depozite albicioase.
Eroziunile sunt dureroase, persista infinit, cu tendinta de extindere pe tractul digestiv.
In timp alimentatia devine dificila, cu pierderi progresive de greutate si deteriorarea starii
generale.
In cavitatea bucala, leziunile sunt localizate pe fata interna a obrajilor, palat, istmul faringian.
Pe tegument, eruptia are caracter polimorf
Constituita din bule mici, flasce, cu continut sero-citrin, deschiderea lor determina eroziuni
intinse, dureroase, ce se acopera de cruste galben-brune.
Un semn clinic relevant: SEMNUL LUI NICOLSKY. La digitopresiune se produce o decolare
a epidermului cu aparitia de eroziuni. Leziunile buloase tegumentare se localizeaza pe scalp,
fata, pliurile inghinale si axilare.
Afectiunea are evolutie cronica de gravitate crescanda, cu alterarea starii generale. Febra,
suprainfectiile ariilor cutanate, tulb. electrolitice, sunt factori majori de gravitate, evolutia fiind
spre exitus.
TRATAMENT: se desfasoara in 3 etape:
tratament sistemic de atac(agresiv) cu corticoizi si/sau citostatice,
tratament sistemic de consolidare si
tratament sistemic de intretinere.
Tratamentul adjuvant asociaza anabolizante, vitamine, sedative.
Tratamentul local: aplicarea de solutii antiseptice, antiinflamatoare si cu efect cicatrizant. Pt.
mucoase suspensii antiseptice , epitelizante, si anticandidozice.
Tratament igieno-dietetic: regim alimentar bogat in proteine, vitamine si saruri minerale, regim
desodat, hipoglucidic si hipolipidic, evitarea traumatismelor, regim de viata de crutare.

PSORIAZISUL VULGAR:
-aspect in placi si placarde bine delimitate, leziuni eritemato-papulo-scuamoase, eritemul este
rosu-violaceu acoperit de scuame albe, sidefii, stratificate putin aderente.
Gratajul metodic al lui BROCQ detaseaza scuamele si pune in evidenta semnele care constituie
argumente in favoarea psoriazisului:semnul picaturii de spermantet, semnul Auspitz.
Leziunile nu sunt pruriginoase, sunt localizate pe coate si genunchi, reg.lombo-sacrata, pielea
capului. Atingerea unghiala frecventa.

TRATAMENT:
local –keratinolitice (acid salicilic 3-5-10%, ureea 10-15%), dermatocorticoizi (au activitate
antiinflamatorie si antimititica), analogi ai vitaminei D (regleaza proliferarea si diferentierea
keratinocitelor), gudroanele, cignolinul, retinoizii aromatici, sarurile de mercur, chimioterapia
locala, derivatii de zinc, fototerapia cu UVB, fotochimioterapia (PUVA).
Tratament general: recomandat in formele severe cu citostatice, retinoizi aromatici,
corticoterapie generala.
PROFILAXIE: nu exista nici o modalitate de a preveni aparitia psoriazisului, exista totusi
anumiti factori care pot atenua simptomele si complicatiile bolii: hidratare corespunzatoare a
bolii, evitarea climatului rece si umed, evitarea gratajului, evitarea stresului, reducerea
anxietatii, profilaxia infectiilor, reducerea sau renuntarea la alcool.

FORME CLINICE DE PSORIAZIS:

PSORIAZISUL INVERSAT (intervertit) localizat la nivelul pliurilor, aspect scuamos
discret, predomina eritemul.
PSORIAZISUL GUTAT mici leziuni eritemato-papulo-scuamoase diseminate pe tegument.
Apare la copii, cu debut brusc precedat de o infectie virala sau bacteriana (angina streptococica).
PSORIAZISUL CRUSTOS forma severa de psoriazis caracterizat prin placi ce cuprind
portiuni mari de tegument.
PSORIAZISUL ERITRODERMIC apare brutal, caracterizat printr-un eritemgeneralizat ce
intereseaza tegumentul in totalitate.
PSORIAZISUL PUSTULOS cu 2 forme clinice:
a) psoriazis pustulos localizat ce prezinta 2 aspecte clinice: psoriazis pustulos palmo-plantar
tip Barber si acrodermatita pustuloasa Hallopeau;
b) psoriazis pustulos generalizat (febra, frison, placi , placarde eritematoase rosii, pustule).
PSORIAZIS ARTROPATIC apare la nivel articular prin leziuni cutanate de psoriazis si
artropatii deformante, distructive, anchilozante ce afecteaza extremitatile.
Se poate insoti de febra si alterarea starii generale.
PSORIAZISUL LA COPII debuteaza inainte de pubertate, psoriazisul gutat este forma clinica
de debut, la nou-nascut leziunile sunt de tip eritemato-scuamos, bine delimitate, situate in zona
de aplicatie a scutecelor.
Atingerea pielii scalpului este frecventa.
PSORIAZISUL IN CURSUL INFECTIEI HIV responsabila infectia HIV, la aparitia unei
forme de psoriazis, sau agravarea uneia preexistente.
TRATAMENT: local
keratinolitice (acid salicilic 3-5-10%, ureea 10-15%), dermatocorticoizi (au activitate
antiinflamatorie si antimititica), analogi ai vitaminei D (regleaza proliferarea si diferentierea
keratinocitelor), gudroanele, cignolinul, retinoizii aromatici, sarurile de mercur, chimioterapia
locala, derivatii de zinc, fototerapia cu UVB, fotochimioterapia (PUVA).
TRATAMENT GENERAL: recomandat in formele severe cu citostatice, retinoizi aromatici,
corticoterapie generala.

6. Insuficienta venoasa cronica a mb inferioare= ulcer venos cronic: tot

INSUFICIENTA VENOASA CRONICA A VENELOR INFERIOARE (ULCERUL
VARICOS CRONIC)
- este caracterizata de simptome si semne instalate ca rezultat al alterarilor structurale si
functionale ale venelor.
Simptome caracteristice: senzatia de picior greu, senzatia de picior obosit, crampele
predominant nocturne, durerea, pruritul, senzatia de arsura sau senzatia de picior umflat.
Semnele includ: telangiectazii, vene reticulare, vene varicoase, edemul, modificarile trofice
cutanate cum ar fi: lipodermatoscleroza, dermatita, pigmentarea si in stadiile finale:ulceratia.
TRATAMENT: se face in functie de stadiul bolii, si include terapia medicamentoasa(sistemica
si locala), terapia compresiva, terapia locala a ulcerului venos, scleroterapia, terapia
endovasculara si tratamentul chirurgical.
PROFILAXIE: fizioterapie: gimnastică medicală, masaj clasic, crenoterapie, drenaj limfatic
manual;
- terapia ulcerului cu cameră de oxigen;
- vacuum terapia: supunerea ulcerului la presiune subatmosferică. S-a dovedit că reduce mult
timpul de cicatrizare;
- terapia varicelor superficiale cu lasere vasculare;
- tratamentul igienic: se ia în consideraţie profesia, scăderea în greutate, evitarea expunerii la
căldură, purtarea de îmbrăcăminte comodă, încălţămintea să fie cu toc mijlociu. Se recomandă
mersul pe jos şi vacanţele la altitudinea 800 – 1200 m. Deşi clinostatismul, cu picioarele ridicate
la circa 15-20 cm deasupra planului patului, este cea mai eficientă metodă de combatere a stazei
venoase, este şi cea mai scumpă ( scoate bolnavul din activitate).

7. Carcinom bazocelular: tot;

CARCINOMUL BAZOCELULAR
- formatiuni tumorale ce se dezvolta lent pe tegument indemn sau pe alte leziuni preexistente,
au malignitate „in situ” manifestata prin caracterul invadant si recidivant, nu metastazeaza, nu
au simptome subiective, nu au tendinta spre vindecare.
ASPECTE CLINICE:

A)Carcinoame bazocelulare endofitice.

a)carcinom bazocelular perlat (mic nodul perlat, translucid, acoperit de teleangiectazii)
b)carcinom bazocelular perlat ulcerat (burelet din noduli perlati, centrul ulcereaza)
c)carcinom plan perlat ulcero-cicatricial (ulceratiedelimitata de un chenar perlat arciform)
d)ulcus rodens (ulceratie profunda, cu margini taiate drept, discret infiltrate rar insotit de un
chenar perlat)
e)carcinom bazocelular terebrant(ulceratie profunda, anfractuasa, ce intereseaza tesuturile moi
si structurile osoase).
B)Carcinoame bazocelulare exofitice
a)carcinom bazocelularglobulos.
b)carcinom bazocelular nodular.
c)carcinom burjonat sau vegetant.
C)Carcimoame bazocelulare superficiale - placa eritematoasa sau eritemato-scuamoasa,
acoperita cu piele subtire atrofica cu contur neregulat, marginit de un chenar fin constituit din
perle epiteliomatoase.
D)Carcinom bazocelular sclerodermiform - placa alb-galbuie, ceroasa, dura, rau delimitata,
consistenta ferma, 1-3cm.
E)Carcinom bazocelular pigmentat

DIAGNOSTIC: se pune pe urmatoarele elemente:formatiune tumorala bine delimitata,

frecvent cu suprafata ulcerata, cu baza dura, localizata in 2/3 sup.a fetei, evolutie lenta, nu
metastazeaza, se dezv.pe o lez.preepiteliomatoasa cu absenta simptomatologiei subiective.
TRATAMENT: excizie chirurgicala, electrochirurgia, chiuretarea, criochirurgia, laser-terapia
cu CO2, radioterapia, citotoxice, interferon.
PROFILAXIE: educarea pacientilor in sensul cunoasterii si evitarii factorilor de risc,
fotoprotectie, ex. medical periodic al intregului tegument.

8. Tratament dermatologic topic :

-substante active
-forme de prezentare
ANTIBIOTERAPIA - recomandata in dermatoze (infectii cutanate primitive si secundare, maladii cu
transmitere sexuala), in care germenii frecventi implicati sunt stafilococul auriu, streptococul B
hemolitic, bacili gram-negativi.

Principalele antibiotice folosite sunt: betalactaminele, penicilinele, aminopenicilinele, cefalosporine,

aminoglicozide, macrolidele, chinolonele, etc.
MEDICATIA ANTIFUNGICA - principalii agenti antifungici utilizati sunt: griseofulvina, derivati
imidazolici, derivati triazolici, alilaminele, amfotericina B..

MEDICATIAANTIVIRALA - chimioterapice antivirale, antiherpetice.

IMUNOTERAPIA: imunomodulatoare, vaccinuri,Imunostimulatoare.

TERAPIA HIPOSENSIBILIZANTA, CITOSTATICELE SI IMUNOSUPRESOARELE: agenti alchilanti, agenti

metilanti, antimetaboliti, antifolice, ciclosporina.

TERAPIA CU RETINOIZI - regleaza keratinogeneza, scade procesul inflamator, reduce secretia de

sebuum.

ANTIHISTAMINICE: utilizate in dermatozele alergice.

CORTICOTERAPIA GENERALA: antiinflamatoare steroidiene

FIZIOTERAPIA : CHIRURGIA DERMATOLOGICA

radioterapia – se fol.radiatiile in scop terapeutic in neoplazii.
fotochimioterapia- utilizeaza razele UV in asociere cu subst.fotoactive adm.p.o., recomandat
in psoriazis, vitiligo, pelada, limfoame.
electroterapia- utilizeaza curentul electric, undele electromagnetice si energia cuantica;
electroliza pt distrugerea foliculilor pilosi;electrocauterizarea pt.tratamentul verucilor;
ultrasunetele pt.tratamentul cheloizilor.
crioterapia- fol.subst.refrigerante produce distructie celulara folosind clorura de etil, zapada
carbonica utila in lupusul discoid, cheloide, angioame, vegetatii veneriene.
laserterapia- se pot folosi laserele chirurgicale(cu CO2),
Vascular (cu argon), biostimulative (cu semiconductori).

CHIRURGIA DERMATOLOGICA: recomandata in afectiuni ca: tumori benigne, ,

carcinoame cutanate, melenoame, nevi traumatizanti, sarcoame, colectii purulente, cicatrici
vicioase.

9. Tratament dermatologic sistemic: tot.

pudrele- sunt excipienti pulverulenti cu actiune de uscare a tegumentului prin absorbtia
grasimii si diminuarea procesului inflamator.
mixturile-sunt suspensii de pudre in lichide, recomandate in dermatozele exudative.
lotiunile-sunt amestecuri omogene de subst.solide si lichide, ca excipienti se fol.alcoolul, apa,
cloroformul.
lacurile-sunt subst.lichide care in contact cu aerul se usuca, au actiune protectoare.

gelurile-au ca baza metilceluloza sau carbometil-celuloza.

pastele- sunt amestec de pudresi grasimi, au efect protector, calmant, sicativ.
cremele-amestecuri de grasimi cu sol.apoase, vaselina, uleiuri, au efect emolient, calmant,
racoritor.
pomezile-au drept vehicul grasimile hidrofobe cu amestec de pudre inerte, se pot combina cu
antibioticele, au actiune ocluziva, profunda.
sprayurile-amestecuri de solutii, emulsii, pulberi, conditionate in aerosoli.