1.

SINDROMUL BRONSITIC

a. Bronşita acută

Simptome:

Stare generală influenţată, febrilă

arsuri şi dureri retrosternale

tuse cu expectoraţie muco-purulentă

Examen obiectiv:

inspecţia, palparea, percuţia- normale

ascultaţia: raluri bronşice, sibilante şi ronflante, rar şi subcrepitante

Examene paraclinice:

examen radiologic – normal

examenul sputei: cultură cu antibiogramă

b.Bronşita cronică

Simptome:

tuse cu expectoraţie mucopurulentă cel puţin 3 luni pe an, cel puţin 2 ani consecutiv

expectoraţia este mai abundentă dimineaţa – toaleta bronşiilor

dispneea apare tardiv

Examenul obiectiv:

la începutul bolii poate să nu remarce modificări la inspecţie, palpare, percuţie; după mai mulţi
ani de evoluţie aspectul poate fi de cord pulmonar cronic

ascultaţia decelează raluri bronşice (sibilante, ronflante), uneori apar şi subcrepitante la baze

Examene paraclinice:

examenul sputei cu antibiogramă

probe ventilatorii specifice pentru o disfuncţie de tip obstructiv

radiografie torace – emfizem pulmonar

2. SINDROM DE CONDENSARE PULMONARA

A.Pneumonia virală

Clinic: debut insidios, cu febră, transpiraţii, cefalee, mialgii, aspect tipic de gripă sau viroză.

Simptome– tuse seacă, uşoară dispnee

Examenul clinic: poate fi normal sau cel mult o accentuare a murmurului vezicular

Examene paraclinice: grafie torace cu accentuarea desenului peribronhovascular

B.Pneumonia bacteriană

Reprezintă o inflamaţie fără supuraţie a ţesutului pulmonar ca reacţie la infecţii cu diferiţi germeni:
pneumococ, stafilococ, klebsiella, haemofilus infuenzae, etc.

Simptome:

- debut brusc, cu febră, 39-40 grade celsius, herpes nazo-labial, frison major, astenie, cefalee,
transpiraţii

- junghi toracic de partea afectată

- inţial, tuse seacă, iritativă apoi apare tuse productivă

- expectoraţie ruginie, aspect de jeleu de coacăze

- dispnee polipneică

Examen obiectiv

Palpare – freamăt pectoral accentuat

Inspecţie – diminuarea amplitudinii respiratorii de partea afectată

Percuţie – submatitate sau matitate de partea afectată, pe o zonă delimitată Ascultaţie – suflu tubar
în centrul zonei cu coroană de raluri crepitante (de inducere) la început, apoi, dispare suflul şi apar raluri
subcrepitante;

Examene paraclinice:

- teste inflamatorii nespecifice pozitive

- leucocitoză cu neutrofilie

- radiografie torace: opacitate pulmonară neomogenă, triunghiulară, cu vârful la hil

- examenul sputei - cultură cu antibiogramă

C. Bronhopneumonia

Este una din cele mai severe boli respiratorii care afectează bolnavii taraţi şi în care procesul inflamator
este difuz în plămân.

Simptome generale: - stare generală influenţată, febră peste 40º C ;

- pulmonar: dureri toracice, dispnee, polipnee, cianoză marcată, tuse cu expectoraţie mucopurulentă

Examen obiectiv:

Inspecţie – polipnee

Palpare - freamăt pectoral accentuat difuz pe toată aria pulmonară

submatitate şi matitate diseminate pe toată aria

Ascultaţie - murmur vezicular accentuat difuz (respiraţie suflantă), raluri bronşice, subcrepitante şi
crepitante, difuz pe toată aria pulmonară

Examene paraclinice:

- teste inflamatorii pozitive

- radiologic: multiple opacităţi pulmonare diseminate

D. Abcesul pulmonar

Abcesul pulmonar este o altă afecţiune gravă respiratorie fiind o supuraţie cronică în care sunt implicaţi
germeni aerobi şi anaerobi, care de obicei produc cavităţi la nivelul plămânului. Examenul unui pacient
cu abces pulmonar va decela modificări în funcţie de etapa de evoluţie a abcesului.

a. Examenul în faza de constituire:

Simptomatologie: debut relativ brusc, cu febră, frisoane, dureri toracice chiar junghi, stare generală
alterată, dispnee, tuse seacă inţial

Examen clinic: este tipic pentru un sindrom de condensare (depinde de localizarea procesului faţă de
peretele toracic)

Palpare – freamăt pectoral diminuat sau abolit, dacă este cu bronşie obstruată şi accentuat dacă este cu
bronşie liberă

Percuţie – submatitate sau matitate localizată

Ascultaţie:

- murmur vezicular diminuat

- suflu tubar

- raluri subcrepitante
Examene paraclinice: - teste inflamatorii intens crescute

- grafia arată opacitate neomogenă, slab delimitată

b. Examenul în faza de deschidere: este tardiv şi apare vomica cu o expectoraţie sero-muco-purulentă

c. Examenul în faza de supuraţie:

Simptome:

• transpiraţii, scădere ponderală

• dispnee moderată

• scăderea febrei după vomică

• expectoraţie fetidă

Examen clinic:

Inspecţie – fără modificări

Palpare – freamăt pectoral diminuat la nivelul cavităţii dacă este cu bronşie obstruată şi accentuat dacă
este liberă

Percuţie – hipersonoritate chiar timpanică dacă cavitatea este mare şi aproape de perete

Ascultaţie – sufluri cavitare sau amforice, raluri cavernoase

Examene paraclinice:

- teste inflamatorii crescute

- radiografia de torace: imagine hidro-aerică, în funcţie de cantitatea eliminată (opacitate bazal cu

hipertransparenţă deasupra)

E. Chistul hidatic pulmonar

Este o afecţiune relativ rară şi apare prin infecţia cu taenia echinococus transmisă de animale
(câinele). Poate fi descoperit întâmplător cu ocazia unor radiografii sau când apare vomica cu lichid clar
ca apa de stâncă.

Examenul clinic poate realiza un sindrom de condensare sau unul cavitar, în funcţie de deschiderea
chistului şi eliminarea prin vomică.

Paraclinic – teste ELISA pentru determinarea prezenţei anticorpilor

- radiologic – imagine de opacitate bine delimitată, cu pereţi subţiri; imagine hidroaerică sau cavitară,
după vomică
F. Sindromul clinic din tumorile pulmonare

Neoplasmele pulmonare pot îmbrăca mai multe aspecte clinice realizând sindroame de condensare,
pleurale, cavitare sau atelectazie. Uneori examenul clinic pulmonar poate fi chiar normal. Ele pot fi
primare sau secundare, metastatice.

Simptome:

sindrom de împregnare neoplazică

tuse seacă, iritativă, rebelă

hemoptizii în cantitate mică, uneori cu aspect în „jeleu de coacăze”

subfebrilităţi sau febră de etiologie neinfecţioasă

dispnee (apare tardiv)

dureri toracice care nu cedează la calmante obijnuite

scădere ponderală pe un fond de inapetenţă şi alterare a stării generale

în neoplasmul de vârf pulmonar apare sindromul Pancoast –Tobias ce cuprinde: sindromul

Claude-Bernard-Horner: ptoză palpebrală, mioză, enoftalmie, edemul braţului, nevralgie de plex brahial;
sindromul clinic frecvent întâlnit este de condensare cu bronşie liberă sau obstruată.

De menţionat că pot să apară sindroame paraneoplazice chiar înainte de manifestările

clinice:tromboflebite migratorii, polimiozite, polinevrite, hipocratism digital, osteoartropatie pneumică,
hipercalcemie, etc.

In funcţie de localizare, tumorile pulmonare pot fi centrale (situate în hil, cu punct de plecare
endobronşic) sau periferice (cu punct de plecare bronhoalveolar).

Examenul clinic va fi cel determinat de forma de sindrom realizat.

Examene paraclinice:

radiografii pulmonare: opacitate sau opacităţi, atelectazie,

bronhoscopie cu biopsie sau lavaj

tomografie computerizată +/- puncţie biopsie transtoracică aspirativă

examenul sputei – celule neoplazice

examenul histopatologic sau chiar imunohistochimic

G. Sindromul clinic din atelectazie

Atelectazia este un sindrom determinat de obstrucţia unei bronşii având ca urmare un defect de
ventilare pe o zonă aferentă realizând sindromul clinic de condensare cu bronşie obstruată.
Cauzele pot fi multiple: corpi străini, adenopatii compresive, tumori endobronşice sau compresive.

Simptome: date de boala de bază, semnul caracteristic fiind dispneea

Examenul clinic:

Inspecţie - scăderea amplitudinii mişcărilor respiratorii de partea respectivă uneori cu tiraj

Palpare - freamăt pectoral diminuat sau absent în zona respectivă

Percuţie - submatitate sau matitate

Ascultaţie - murmur vezicular diminuat sau abolit

Examene paraclinice:

grafii toracice – opacitate retractilă, atragerea de partea bolnavă a traheei, diafragmului,

cordului

examen bronhoscopic pentru precizarea cauzei

tomografie computerizată

H. Sindromul clinic din infarctul pulmonar

Infarctul pulmonar apare ca o consecinţă a obstruării unei ramuri a arterei pulmonare prin tromb sau
embol. Sindromul realizat este cel de condensare cu bronşie liberă sau obstruată.

Simptome:

debut brusc cu durere toracică intensă, localizată

tuse cu expectoraţie hemoptoică

dispnee severă, polipnee

febră

stare generală alterată

tahicardie

Examenul clinic obiectiv:

- inspecţie - amplitudine respiratorie redusă de partea afectată

- palpare - freamăt pectoral diminuat sau accentuat; rar poate apare frecătură pleurală
supraiacentă zonei infarctizate

- percuţie – zonă de submatitate sau matitate

- ascultaţie - murmur vezicular diminuat; uneori suflu tubar sau frecătură

Examene paraclinice:
 radiografie toracică – opacitate necaracteristică sau chiar zonă de hipertransparenţă prin
dispariţia desenului vascular

scintigrafie toracică

EKG